Tag: MAE

  • MAE: Un alt cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile din Paris şi se află internat în spital

    Potrivit MAE, cetăţeanul român “a suferit răni uşoare”.

    Un alt cetăţean român, rănit uşor în atacuri, a fost externat în această dimineaţă dintr-un spital din Paris, aminteşte MAE.

    MAE precizează că, în cursul zilei de sâmbătă, autorităţile franceze au confirmat decesul a doi cetăţeni români în timpul atentatelor de la Paris.

    Autorităţile franceze au centralizat 128 de morţi în urma atentatelor comise vineri seară la Paris, conform unui bilanţ provizoriu, care precizează că 200 de persoane sunt rănite, 99 fiind în stare critică.

     

  • MAE: Un alt cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile din Paris şi se află internat în spital

    Potrivit MAE, cetăţeanul român “a suferit răni uşoare”.

    Un alt cetăţean român, rănit uşor în atacuri, a fost externat în această dimineaţă dintr-un spital din Paris, aminteşte MAE.

    MAE precizează că, în cursul zilei de sâmbătă, autorităţile franceze au confirmat decesul a doi cetăţeni români în timpul atentatelor de la Paris.

    Autorităţile franceze au centralizat 128 de morţi în urma atentatelor comise vineri seară la Paris, conform unui bilanţ provizoriu, care precizează că 200 de persoane sunt rănite, 99 fiind în stare critică.

     

  • Doi foşti angajaţi ai MAE şi Accademia di Romania din Roma, trimişi în judecată pentru luare de mită

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Nelu Biţică, fost şef birou administrativ la Accademia di Romania de la Roma (centru cultural român aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe), şi pe Gabriela Biţică, care era la data faptelor economist la Biroul Financiar din cadrul Ambasadei României de la Roma.

    Nelu Biţică este acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită, iar Gabriela Biţică, de luare de mită.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2012 – iulie 2013, Gabriela şi Nelu Biţică, în calitate de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Externe, au pretins pentru ei, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, sume de bani şi un autoturism pe care unul dintre aceştia din urmă îl aveau la vânzare, pentru suma de 5.000 euro, în contul unui procentaj de 10% din valoarea lucrărilor atribuite de ambasadă şi centrul cultural către firma acestora.

    Inculpaţii au primit efectiv de la oamenii de afaceri suma de 11.850 euro, în mai multe etape, în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, spun procurorii.

    Societatea comercială respectivă a executat mai multe lucrări de reparaţii şi construcţii la Accademia di Romania de la Roma, la Consulatul României de la Roma şi la Ambasada României din Italia.

    Nelu şi Gabriela Biţică ar fi primit suma respectivă de bani pentru ca, în executarea atribuţiilor de serviciu, să atribuie în mod preferenţial contracte şi să îndeplinească acte, astfel încât firma privată să beneficieze de toate verificările şi aprobările necesare achitării sumelor solicitate în contul lucrărilor efectuate.

    În luna iulie 2013, urmare a unui anunţ de lucrări pentru Accademia di Romania din Roma, firma respectivă a prezentat un deviz de efectuare reparaţii a 12 spaţii din incinta instituţiei în sumă iniţială de 19.300 euro. Nelu Biţică a solicitat, potrivit DNA, ca, pe devizul prezentat pentru procedura de selectare în scopul atribuirii acelor lucrări, cunoscând că o altă firmă propusese un preţ de 25.000 euro, oferta să fie suplimentată cu 5.000 euro, indicând punctual şi ce costuri să fie supraevaluate.

    Societatea respectivă a prezentat în final un deviz pentru suma de 24.300 de euro, iar lucrările au fost executate şi facturate în două tranşe de 10.250 de euro şi respectiv 14.050 de euro.

    “Prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de supraevaluare cu 5.000 de euro a devizului prezentat iniţial, Biţică Nelu a produs în dauna Ministerului Afacerilor Externe din România un prejudiciu material de 5.000 euro”, arată DNA.

    În cauză, procurorii au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra cotei de 37,5% dintr-un imobil aflat în proprietatea Gabrielei Biţică şi asupra unui autoturism al lui Nelu Biţică.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de menţinere a măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Şcoala Română din Roma/ Accademia di Romania din Roma este cea mai veche instituţie de cultură românească din străinătate, aceasta fiind înfiinţată de arheologul Vasile Pârvan în 1922.

    După înfiinţarea, în 2003, a Institutului Cultural Român, Accademia di Romania a preluat şi sarcinile specifice unui institut cultural românesc în străinătate. Accademia di Romania îsi desfăşoară activitatea în baza Acordului Cultural dintre guvernul român şi guvernul italian. Gestiunea Accademiei este încredinţată Ministerului Afacerilor Externe al României, activităţile sale ştiinţifice fiind coordonate de Academia Româna şi Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, iar cele culturale de către Institutul Cultural Român, conform informaţiilor de pe site-ul instituţiei.

  • Vershbow: Avem nevoie de un NATO puternic. Vedem o Rusie care încearcă să schimbe graniţele cu forţa

    “Mai mult ca niciodată avem nevoie de un NATO puternic. Vedem o Rusie mai categorică, care îşi intimidează vecinii şi care încearcă să schimbe graniţele cu forţa. Vedem creşterea extremismului şi a tulburărilor în nordul Africii, în Orientul Mijlociu şi vedem provocări care nu cunosc graniţe, cum ar fi atacurile cibernetice şi tăieri ale energiei. De aceea NATO implementează ce mai mare ranforsare a apărării colective de la sfârşitul Războiului Rece, creşterea capabilităţilor şi a forţei de răspuns, accelerarea luării deciziilor militare şi politice şi înfiinţarea unor unităţi de integrarea a forţelor NATO, inclusiv cea activată recent la Bucureşti”, a spus Alexander Vershbow, după o întrevedere cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE.

    În context, ambasadorul a spus că este foarte “încântat” de angajamentul politic al României de a creşte bugetul pentru apărare la 2% din PIB, până în 2017, lucru care menţine România şi NATO puternice.

    De asemenea, secretarul general adjunct al NATO a apreciat contibuţia activă a României la securitatea Republicii Moldova.”Sunt optimist în legătură cu summit-ul (de la Varşovia – n.r.), în primul rând pentru că România este implicată activ în mod constant în misiunile noastre, în operaţiunile noastre. De asemenea, foarte importantă este contribuţia activă în ceea ce priveşte securitatea unora dintre partenerii noştri cheie, cum este Moldova, ca şi Ucraina şi Georgia”, a spus oficialul NATO, după o întrevedere cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE.

    Oficiaul NATO a mai spus că România contribuie, de asemenea, la stabilitatea din regiunea Mării Negre, care rămâne de o importanţă strategică pentru securitatea euro-atlantică şi că găzduieşte o parte importantă a sistemului defensiv antirachetă NATO.

    Vershbow a subliniat că toate aceste măsuri sunt preventive şi că NATO nu vrea confruntări, dar că va face orice este necesar pentru protejarea ţărilor membre, inclusiv prin menţinerea uşilor deschise pentru viitoare ţări membre.

  • MAE: Acuzele privind încălcarea Tratatului INF prin amplasarea facilităţii de la Deveselu, nefondate

    “Declaraţia domnului Mikhail I. Uliyanov‎, director al departamentului de neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcută cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, nu aduce elemente de noutate. Poziţiile părţii române, a celei americane şi a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federaţiei Ruse, cât şi publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la Bucureşti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida “Dialoguri@MAE“, România şi SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional”, se arată în precizările de presă transmise marţi de MAE.

    Ministerul român de externe menţionează că “acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate”.

    “Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ţinte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În acelaşi timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost şi nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiţi pentru angajarea ţintelor aeriene”, se precizează în comunicat.

    MAE aminteşte totodată că “Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat.

    “Pe fondul proliferării ameninţărilor balistice şi a interesului continuu al actorilor statali şi non-statali de a testa şi dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creştere a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, aşa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic”, se mai arată în comunicatul MAE.

    Ministerul de Externe mai spune că toate aceste elemente şi precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice “Dialoguri@MAE” amintite mai sus, dar şi în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă.

    Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan “cât nu este prea târziu”.

    Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) “riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale”, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

    “Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus.

    “Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu”, a adăugat Mihail Ulianov.

    Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

    Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

    Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune. “În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanţa facilităţii de la Deveselu, pe care o vom operaţionaliza până la sfârşitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacităţii României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie al NATO în regiune”, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfăşurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.

    În iulie 2014, Rusia avertiza că are “numeroase nemulţumiri” faţă de Statele Unite privind Tratatul INF. “Nemulţumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenţiei în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenţionează să le instaleze în Polonia şi România în cadrul sistemului antibalistic. “Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.

     

  • Atenţionare MAE: Austria extinde perioada controalelor la frontierele cu Ungaria, Slovenia şi Italia

    Restricţiile respective au fost introduse după ce şi Germania a prelungit controalele la frontiera cu Austria.

    “Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care călătoresc în străinătate să consulte pagina de internet www.mae.ro şi le reaminteşte că au la dispoziţie aplicaţia «Călătoreşte în siguranţă» (disponibilă gratuit în «App Store» şi «Google Play»), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale”, se precizează în comunicatul MAE.

     

  • Aurescu cere UE deschidere în privinţa asistenţei financiare acordate Republicii Moldova

    Prezent la reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre UE, care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă la Luxemburg, Bogdan Aurescu a solicitat deschidere şi flexibilitate în acordarea de asistenţă financiară pentru Republica Moldova şi a informat despre principalele măsuri luate de Bucureşti în această direcţie.

    De asemenea, potrivit unui comunicat de presă al MAE, ministrul Aurescu a informat despre vizita recentă a premierului român la Chişinău şi despre asistenţa pe care o acordă ţara noastră, prezentând şi perspectivele dosarului transnistrean.

    În condiţiile în care printre temele aflate pe agenda reuniunii au figurat şi evoluţiile din Vecinătatea Estică şi relaţiile UE-Rusia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat “necesitatea unui angajament cât mai solid”, pe termen mediu şi lung, al UE în regiune, reafirmând importanţa sprijinului european pentru stimularea statelor partenere, în special a celor care doresc o apropiere mai mare de UE, precum R. Moldova, Georgia şi Ucraina.

    Conform comunicatului MAE, şeful diplomaţiei române a reiterat dorinţa României de a se implica în revitalizarea Parteneriatului Estic, în contextul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate. De asemenea, a reluat ideea necesităţii unei strategii a relaţiilor UE-Rusia, cu luarea în considerare a gradului de implicare a Rusiei în aplicarea Acordurilor de la Minsk.

    Aurescu a mai arătat că regimul de sancţiuni decis de UE faţă de situaţia din Ucraina trebuie menţinut până la aplicarea integrală a acestora şi a adăugat că nu trebuie uitată “ocuparea continuă şi
    ilegală a Crimeii”.

    În acest context, el a exprimat preocuparea României pentru continuarea de către Rusia a procesului de militarizare a regiunii Mării Negre, mai ales în Crimeea. Bogdan Aurescu s-a referit şi la necesitatea unei mai mari implicări a UE în soluţionarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică şi la îmbunătăţirea comunicării strategice.

  • MAE: Un alt cetăţean român reţinut în Ungaria pentru trafic de persoane. În total, 27 de reţineri, din 26 august

    UPDATE 18:15 – MAE: Un alt cetăţean român reţinut în Ungaria pentru trafic de persoane

    “Ambasada României la Budapesta a fost informată astăzi, 30 august 2015, de Poliţia ungară că un cetăţean român a fost reţinut în această dimineaţă în apropierea localităţii Kistelek pentru suspiciunea de trafic de persoane”, se menţionează într-un comunicat transmis de MAE.

    Ministerul de Externe precizează că, din data de 26 august, în Ungaria au fost reţinuţi 27 de cetăţeni români pentru trafic de persoane.

    Până în acest moment niciunul dintre aceştia nu a solicitat asistenţă consulară, conform sursei citate.

    “Ambasada României la Budapesta menţine legătura cu autorităţile ungare în cazurile cetăţenilor români reţinuţi în Ungaria pentru trafic de persoane”, se mai arată în comunicat.

    Sâmbătă, MAE a comunicat că şi autorităţile din Austria au confirmat reţinerea a doi cetăţeni români, şoferi ai unor camioane în care se aflau mai multe persoane, în localitatea Braunau, respectiv la Salzburg.

    Anterior, Ambasada României în Ungaria anunţa că a fost informată, duminică, de Poliţia din Budapesta, că trei cetăţeni români au fost reţinuţi în 29 august pentru suspiciunea de trafic de persoane, MAE precizând atunci că 26 de cetăţeni români au fost reţinuţi în această ţară începând din 26 august.

    “Ambasada României la Budapesta a fost informată astăzi, 30 august 2015, de Poliţia din Budapesta că trei cetăţeni români au fost reţinuţi pentru suspiciunea de trafic de persoane, la data de 29 august 2015. Cei trei cetăţeni români au fost audiaţi la data de 29 august 2015 şi se află în arestul Poliţiei Budapesta”, se arată într-un comunicat transmis duminică de Ministerul de Externe.

    MAE precizează că, din data de 26 august, în Ungaria au fost reţinuţi 26 de cetăţeni români pentru trafic de persoane.

    Până în acest moment, niciunul dintre aceştia nu a solicitat asistenţă consulară, menţionează Ministerul de Externe.

    “Ambasada României la Budapesta menţine legătura cu autorităţile ungare în cazurile cetăţenilor români reţinuţi în Ungaria pentru trafic de persoane”, se mai arată în comunicat.

     

  • MAE: Doi cetăţeni români au fost reţinuţi pentru trafic de persoane în Austria, la Braunau şi la Salzburg

    “La solicitarea Ambasadei României la Viena, autorităţile austriece au confirmat că a fost reţinut un cetăţean român în localitatea Braunau. Cetăţeanul român era şoferul unui camion în care au fost descoperite mai multe persoane”, menţionează MAE, într-un comunicat transmis sâmbătă seară.

    “Totodată, autorităţile austriece au confirmat că un alt cetăţean român a fost reţinut pentru trafic de persoane în Salzburg. Acestea era şoferul unui camion în care se aflau mai multe persoane. Poliţia austriacă, cu sprijinul ataşatului de interne din cadrul Ambasadei României la Viena a verificat identitatea cetăţeanului implicat în incident prin procedura cooperării poliţieneşti internaţionale”, adaugă sursa citată.

    Potrivit MAE, niciunul dintre cei doi cetăţeni români nu a solicitat până la acest moment asistenţă consulară.

    “Ambasada României la Viena menţine legătura cu autorităţile austriece în cele două cazuri”, se mai arată în comunicat.

    Agenţia austriacă de presă APA, citată de Reuters în pagina electronică, a informat sâmbătă că un român în vârstă de 29 de ani, care conducea un camion cu 26 de refugiaţi, a fost reţinut în Austria, trei copii din autovehicul fiind în stare gravă din cauza deshidratării.

    Camionul cu refugiaţi din Siria, Afganistan şi Bangladesh a fost oprit în orăşelul St. Peter am Hart, situat în apropierea graniţei cu Germania, a precizat APA, citând poliţia locală.

    Şoferul român în vârstă de 29 de ani a fost reţinut, iar copiii şi părinţii lor au fost transportaţi la spitalul din oraşul învecinat Braunau.

  • MAE: 16 români sunt în arestul poliţiei din Budapesta pentru trafic de persoane

    “Ambasada României la Budapesta a fost informată astăzi, 28 august 2015, de către poliţia ungară, despre faptul că 4 cetăţeni români au fost reţinuţi la data de 26 august 2015 în Budapesta, fiind cercetaţi pentru trafic de persoane. Potrivit informării poliţiei ungare, cei 4 cetăţeni români vor fi audiaţi în cursul zilei de astăzi, 28 august 2015”, potrivit unui comunicat de presă trimis de MAE Agenţiei MEDIAFAX.

    MAE mai precizează că Ambasada României la Budapesta monitorizează cazul şi menţine legătura cu autorităţile ungare în vederea obţinerii unor elemente de noutate privind situaţia juridică a cetăţenilor români, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară în limita competenţelor legale, însă, până în acest moment, niciun cetăţean român nu a solicitat asistenţă consulară.

    Iniţial, autorităţile ungare au anunţat că au reţinut şi audiat joi, cu propunerea de arestare preventivă, 12 cetăţeni români, suspectaţi de trafic de persoane.