Tag: localnici

  • Satul cu numai 100 de locuitori care aşteaptă peste 700 de imigranţi – GALERIE FOTO

    750 de imigranţi vor ajunge într-o localitate cu doar 102 locuitori.  Primii 100 de refugiaţi au ajuns în seara asta însatul Sumte, din estul Germaniei. Astfel populaţia acestei localităţi va creşte cu 700% în următoarele zile. Copii, bărbaţi şi copii au coborât din autobuze în timpul nopţii şi au fost întâmpinaţi de grupul de ajutorare Arbeiter-Samariter-Bund (ASB), care au transformat spaţii de birouri în locuri de cazare pentru refugiaţi, informează Daily Mail.

    Satul Sumte are doar 102 locuitori, majoritatea pensionari, iar un consilier, declarat neo-nazist, spune că acest influx de refugiaţi va duce la “distrugerea patrimoniului nostru genetic”.

    Aceştia nu sunt singuri refugiaţi care vor ajunge în Sumte, localităţii fiindu-i repartizaţi 750 de imigranţi, număr ce a scăzut de la 1000, cât era iniţial stabilit. “Am creat spaţiu pentru 509 oameni. Azi au venit doar 100, dar mai aşteptăm mai mulţi oameni zilele următoare”, a declarat un reprezentat ASB.

    Sumte nu este singura localitate din Germania unde au ajuns imigranţi. În alte localităţi, imigranţii au fost primiţi ostil de o parte din localnici. Duminică, în Magdeburg, un grup de 30 de persoane înarmate cu bâte de baseball au agresat mai mulţi imigranţi.

  • Yakuza anulează festivităţile de Halloween

    Yakuza, sindicatul crimei organizate din Japonia, s-a despărţit în două facţiuni rivale, în urmă cu o lună, iar tensiunile sunt mari de atunci, motiv pentru care tradiţia de Halloween a fost întreruptă anul acesta, relatează The Daily Beast.

    De Halloween, grupul Yamaguchi-gumi (Yakuza) le permitea copiilor să le ceară mafioţilor bomboane şi alte dulciuri, însă această tradiţie a fost întreruptă anul această din cauza unui posibil război între cele două facţiuni.

    Este surprinzător faptul că un un sindicat al crimei organizate, precum Yakuza, să aibă o asemenea tradiţie. Yamaguchi-gumi funcţionează încă din 1915, iar aceştia tot timpul au încercat să aibă o relaţie bună cu localnicii. Organizează un concurs de făcut torturi din orez şi distribuie alimente localnicilor la fiecare început de an.

    În trecut, grupul avea o tradiţie ca la fiecare Revelion să ofere plicuri cu felicitări de Anul Nou, însoţite de bani cash.

    De asemenea, după cutremurul din 1995 şi dezastrul din 2011, organizaţia a ajutat populaţia cu apă, pături, mâncare şi le-a oferit adăpost. Deşi poliţia îi cataloghează ca o grupare violentă, Yamaguchi-gumi insistă că este o organizaţie umanitară care le oferă o casă celor proscrişi de societate şi aplică o jutiţie de stradă. Poliţia şi victimele Yakuza îi contrazic, totuşi.

    Cât despre Halloween, nu există un răspuns oficial de ce festivităţile de anul acesta au fost anulate, însă cineva din cadrul organizaţiei a declarat pentru The Daily Beast că există probleme între cele două facţiuni şi că nu vor ca oameni nevinovaţi să fie implicaţi în eventualele violenţe.

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • Comoara ascunsă de Prinţul Charles în România: „Este foarte specială”. Imagini fascinante din interior

    Prinţul Charles s-a întâlnit, duminică, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, iar după întrevedere, moştenitorul coroanei britanice a plecat spre satul Valea Zălanului, din judeţul Covasna. l a fost întâmpinat de mai mulţi localnici pe care i-a salutat şi cu care a schimbat câteva cuvinte.

    Un ambasador al Transilvaniei, prinţul Charles deţine în România o adevărată comoară, pe care vă invităm să o descoperiţi în continuare:

    Comoara ascunsă de Prinţul Charles în România. Imagini din interior

  • Un copil de 11 ani a trăit câteva luni singur într-o colibă la marginea unei păduri, fără apă şi lumină

     Băiatul de 11 ani, din satul Enculeşti, judeţul Argeş, a fost preluat şi dus într-un centru de plasament de urgenţă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), după ce timp de mai multe luni a trăit singur într-o baracă din lemn, la marginea unui luminiş.

    Directorul DGASPC Argel, Adrian Macovei, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat după a aflat din presă despre cazul băiatului, iar joi copilul a fost luat şi dus într-un centru de evaluare şi primire în regim de urgenţă, urmând ca dosarul cu acest caz să fie înaintat Tribunalului Argeş, iar instanţa să dispună, cel mai probabil, trimiterea copilului într-un centru de plasament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Bali, insula care abia se vede pe harta lumii, dar atrage trei milioane de turişti

    Mii de temple hinduse, zeci de hectare de plantaţii de orez, păduri de mangrove şi plaje cu nisip alb sau negru scăldate de Oceanul Indian sunt atracţiile pe care le-au căutat în Bali peste 2.000 de români, care au ales anul trecut această destinaţie exotică, considerată una din cele mai atractive din lume şi descrisă ca atare şi în bestseller-ul scriitoarei americane Elizabeth Gilbert, „Mănâncă, Roagă-te, Iubeşte“.

    „Am fost de două ori în vacanţă în Bali, cel mai recent anul trecut, când am stat două săptămâni. Este o altă lume, o altă cultură. Serviciile sunt bune, se organizează diferite eve­nimente, oamenii sunt degajaţi. În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt comparabile la cazare cu cele din România“, afirmă Neculai Mihai, unul din acţionarii companiei de curierat FAN Courier, pe care insula Bali l-a fascinat. Aici a experimentat masajul bali­nez la patru mâini, şedinţele de yoga, dar şi snorkeling în Oceanul Indian.

    De altfel, antreprenorii, dar şi executivii din top mana­ge­­ment sunt cei pe care agenţiile de turism îi trimit în va­­can­ţă în insula exotică, având în vedere că preţul unui sejur începe de la 2.000 de euro de persoană. „Am trimis un grup de 12 români într-o vacanţă de două săptămâni în Bali şi Sin­ga­pore. Tariful pachetului a fost de 2.150 de euro cu ca­zări la hoteluri de patru stele. Transportul cu avionul a fost inclus în preţ. Diversitatea, exotismul insulei, cultura sunt elementele care atrag turişti în Bali“, spune Dragoş Pir­nog, directorul de programe al agenţiei de turism Explore Travel, care trimite anual 250 de români în insula Bali. El precizează că cererea este în creştere dato­rită accesibilităţii mai mari.

    Viza se poate lua di­rect din aeroportul din Indonezia, iar taxa este de aproa­pe 25 de euro de persoană. Mai mult, din 2011, pe piaţa locală a intrat Qatar Airways, compania aeriană naţională a statului Qatar şi una dintre cele mai mari din lume, cu zboruri pe ruta Bucureşti-Doha (cinci curse săptămânal în prezent), de unde românii pot ajunge direct în Indonezia. De la sfâr­şi­tul lunii iulie compania aeriană va avea zbo­ruri directe spre Bali din Doha. Preţul unui bilet începe de la 800-900 de euro.

    „Numărul turiştilor străini care vin în Bali este în creştere. Anul trecut am avut 3,2 milioane de vizitatori, în 2008 aveam 1,9 mili­oane de vizitatori“, spune Nyoman Warda­wan, şeful departamentului de mar­­ke­ting al biroului de turism din Bali.
    Insula, unde observi imediat contrastul dintre resorturile de lux şi casele modeste ale localnicilor (salariul minim în Bali este de 116 dolari pe lună), a atras anul trecut jumătate din vizitatorii străini înregistraţi de Indonezia (deşi reprezintă doar 0,29% din suprafaţa ţării), iar în acest an aşteaptă 3,5 milioane de vizitatori străini. Veniturile din turism au depăşit 4 miliarde de dolari anul trecut. Transportul public nu există în Bali, cei mai mulţi dintre localnici se deplasează pe scutere sau pe motociclete, iar turiştii închiriază maşini sau le folosesc pe cele puse la dispoziţie de hotelieri. Cu toate acestea, indonezienii au construit deasupra nivelului mării, prin pădurea de mangrove, 12 kilometri de autostradă, care unesc localităţile Benoa, Denpasar şi Nusa Dua.

    În Bali nu trece zi fără ceremonii la temple şi fără ofrande închinate zeilor, ceea ce dă unicitate acestei destinaţii. Fie­care casă are în curte un templu, iar ofrandele sunt puse la poarta casei, pe drum, în restaurante, în magazine, peste tot. Şi timpul se măsoară altfel în Bali, calendarul (Pawukon) având doar 210 zile, altfel spus localnicii numără şase luni a câte 35 de zile.

  • Prinţul Charles, încântat de pâinea secuiască pe care a mâncat-o la Valea Zălanului

     Omul de afaceri Dioszegi Laszlo din Sfântu Gheorghe, proprietar al unei brutării din oraş şi care din acest an vinde pâine secuiască tradiţională, cu cartofi, şi în Marea Britanie, unde şi-a deschis o brutărie, a participat şi el, joi, la petrecerea câmpenească organizată de localnicii din Valea Zălanului în cinstea Prinţului Charles.

    Dioszegi Laszlo a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că din această pâine cu cartofi a gustat şi Prinţul Charles la petrecerea organizată în livadă, unde aproximativ 50 de localnici au întins mese cu bucate tradiţionale.

    “Prinţul Charles a apreciat că este foarte gustoasă şi s-a interesat dacă pâinea este făcută din făină de grâu”, a povestit omul de afaceri covăsnean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns bancnota de 500 de euro să fie poreclită Bin Laden

    Acest lucru era cu atât mai ciudat cu cât estimările arătau că aproape un sfert din bancnotele de 500 de euro se aflau în circulaţie în Spania, relatează Wall Street Journal. Gluma a dispărut odata cu prinderea teroristului, însă multe voci sunt de părere că aceste bancnote ar trebui eliminate. Motivul, spun aceştia, este că bancnotele mari sunt folosite mai des în procesul de spălare a banilor.

    Spre exemplu, pentru a transporta un milion de euro sunt necesare zece mii de bancnote de 100 de euro şi doar două mii de bancnote de 500 de euro. Acest lucru, spun criticii, facilitează circulaţia banilor “negri”.

    Antti Heinonen, un fost reprezentant al Băncii Centrale Europene, este însă de părere că “Bin Ladenii” sunt cei care au ajutat la salvarea zonei euro. După prăbuşirea Lehman Brothers, oamenii au început să îşi piardă încrederea în bănci şi să retragă sume tot mai mari. Cererea pentru euro a crescut atât în zona euro, cât şi în afara ei. “Nu am fi putut face faţă fără bancnota de 500 de euro”, declară Heinonen.

  • Un nou oraş din România va avea centură ocolitoare. Şoferii aşteaptă acest drum de 25 de ani

    Centura Târgu Jiu va fi construită de către compania Collini Lavori SpA (Italia), care a primit un contract în valoare de 35 de milioane euro de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Termen de finalizare a proiectului este de doi ani. 

    Proiectul presupune realizarea unei variante de ocolire atât prin estul oraşului, cât şi prin vestul acestuia, relatează tîrgujiu-gorj.ro. Varianta Est va asigura legăturile pe partea de est între Filiaşi, Râmnicu Vâlcea şi Petroşani şi are o lungime de 14,9 km.

    Varianta Vest asigură legăturile pe partea de vest între Filiaşi, Drobeta Turnu Severin şi Băile Herculane şi are o lungime de 5 km. Scopul construcţiei este de a facilita traficul din interiorul oraşului Târgu Jiu şi a drumurilor de legătură între localităţile din judeţ.