Printre acestea, poate cea mai impresionantă ofertă vine de la producătorul de bijuterii de lux Tiffany’s, care a anunţat un calendar de Advent în ediţie limitată de doar patru exemplare, scrie CNN. Calendarul costă 112.000 de dolari, este asamblat manual şi cântăreşte peste 160 de kilograme la livrare. Înalt de 1,2 metri, acesta imită la aspect magazinul principal de pe Fifth Avenue de la New York al companiei, iar la capitolul surprize în cele 24 de sertăraşe care reprezintă zilele de la 1 decembrie până la Crăciun se vor găsi produse Tiffany, printre care un cârlig de rufe, o muzicuţă din argint, bijuterii cu diamante sau o podoabă de Crăciun.
Tag: livrare
-
Viaţa în tonuri de Rawz
Andreea Lăzărescu a transformat atenţia la ce pune în farfurie într-un business dedicat consumatorilor care vor să mănânce sănătos, dar nu au timp, răbdare sau pricepere să-şi gătească singuri.
„În mai 2010, împreună cu două prietene, am închiriat o casă de 500 de metri pătraţi (în Bucureşti – n. red.) şi în iunie am deschis «La vie en Rawz – un mic negoţ de ierburi şi magii». Am investit 30.000 de euro – tot ce economisisem ca headhunter – ca să adun la Rawz legumele, fructele, seminţele, ierburile, nucile, alunele, uleiurile, aparatele, ustensilele şi cărţile de care ar avea nevoie cineva ca să înceapă să mănânce ca mine”, îşi aminteşte ea.
Următorul pas a fost să gătească, aşa că şi-a cumpărat două vitrine frigorifice, câteva caserole, un blender, un robot şi o masă şi a început să prepare mai multe feluri de mâncare pentru a le arăta doritorilor că pot mânca sănătos cu doar puţin efort.
„La 12 noaptea făceam aprovizionarea, de pe la 3 dimineaţa găteam, de la 8 la 10 dormeam, apoi făceam curat, umpleam rafturile de produse, scriam de mână mici afişe cu beneficiile ingredientelor (guarana, maca, spirulina), ambalam ce am gătit, îndesam vitrinele frigorifice cu brânză de caju, pesto de busuioc, salată à la russe, pateu de migdale, cremă de tahini, crackers încolţiţi şi deshidrataţi, storceam sucuri din ierburi şi fructe şi la 13 deschideam”, povesteşte Andreea Lăzărescu.
Aşa a luat naştere restaurantul vegetarian Rawz. Businessul s-a transformat însă în 2012, când antreprenoarea a început livrările. A angajat patru scuterişti şi un biciclist, a închis restaurantul – pentru a se putea dedica în totalitate livrărilor – şi a început să cutreiere Capitala cu mâncărurile ei raw vegane.
De doi ani, Andreea Lăzărescu gestionează singură businessul Rawz, însă intenţionează să o coopteze şi pe sora ei, Lucia Stoica, în tot procesul care stă în spatele mâncării raw vegane pe care o prepară şi o livrează.„Am investit, în timp, cam 300.000 de euro. Cea mai mare parte a investiţiei am făcut-o la începutul lui 2019, când am deschis al doilea laborator al Rawz, unde pregătim, din ingrediente proaspete, tratate 100% manual, artizanal, ready meals (meniuri gata preparate – trad.) şi prăjituri pentru câteva mari lanţuri de magazine din Bucureşti.”
Printre retailerii parteneri se regăseşte Mega Image, împreună cu magazinele Shop & Go. Pentru 2019, Andreea Lăzărescu se aşteaptă la o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, iar anul se va încheia cu 30 de angajaţi şi 17 colaboratori permanenţi. Antreprenoarea şi-a făcut deja planurile şi pentru anul 2020, când estimează că businessul va urca la 600.000 de euro.„Planurile pentru anul viitor sunt să perfecţionăm producţia de mâncare sănătoasă ready meal cu livrare către lanţurile de magazine din Bucureşti. Vrem, de asemenea, să continuăm să angajăm mame singure şi femei defavorizate, cărora să le asigurăm, măcar cât timp sunt la serviciu, un mediu de viaţă unde să se simtă în siguranţă.”
Rawz livrează oriunde – acasă, la birou, la şcoală, la metrou, la coafor, la masaj, la sala de gimnastică, la aniversări, la nunţi, botezuri şi evenimente speciale unde consumatorii vor să mănânce sănătos. Clienţii pot fie să-şi cumpere prânzul, micul dejun sau deserturile din lanţurile de magazine din Bucureşti şi Ilfov unde Rawz este prezent, fie să facă direct abonament la Rawz pentru a primi, zilnic, meniul pe care şi-l doresc. Există şi clienţi care comandă candy baruri pentru evenimente sau cei care comandă doar un anumit pachet de câteva ori pe lună.
Andreea Lăzărescu are două spaţii deschise acum – într-unul prepară meniurile pentru abonaţi, iar în celălalt, mâncarea care ajunge în magazine. Un prânz Rawz ajunge la 25 de lei, iar o prăjitură raw vegană costă 15 lei.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
ARI-Studio – sisteme informatice pentru HoReCa şi retail (Piteşti)
Fondatori: Alexandra Mone, Robert Anton
Investiţie iniţială: 3.000 lei (aproape 700 de euro)
Cifră de afaceri în 2018: 89.000 de euro
Prezenţă: naţională
Tantino Toys – jucării educative pentru copii (Bucureşti)
Fondator: Ancuţa Stoian
Investiţie iniţială: 59.000 de euro
Prezenţă: în magazine fizice şi online, în Europa şi America
La Pescaderia – restaurant cu specific spaniol (Bucureşti)
Fondator: Sorin Barbu
Investiţie iniţială: 180.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti
Prăjiturel – laborator de cofetărie (Bucureşti)
Fondator: Cătălina David
Investiţie iniţială: 7.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 170.000 lei (37.000 de euro)
Prezenţă: Bucureşti
Alphahead – producţie de echipamente pentru motociclişti (Bucureşti)
Fondatori: Georgeta Brehoi, Vishal Narender
Investiţie iniţială: 50.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
100.000 de euro
Prezenţă: online
-
Rusia a lansat producţia sistemelor antiaeriene S-400 care urmează să fie livrate în India
Rusia a lansat producţia sistemelor antiaeriene S-400 pentru India, care urmează să fie livrate până în 2025, a informat luni directorul general al companiei Rostec, Serghei Chemezov, relatează site-ul agenţiei Tass.
“Plata în avans a fost făcută deja. Nu vreau să specific exact suma, însă este o plată în avans. Am lansat producţia şi totul este în lucru, urmând să fie implementat aşa cum am stabilit. Contractul va fi îndeplinit până în 2025”, a declarat Chemezov.
New Delhi a anunţat că urmează să achiziţioneze sisteme S-400 tocmai în 2015.Contractul de 5,43 de miliarde de dolari pentru S-400 a fost semnat în timpul vizitei oficiale pe care preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat-o în India anul trecut.
Contractul pentru livrarea şi localizarea producţiei elicopterelor Kamov Ka-226T pentru Ministerul indian al Apărării ar putea fi semnat în următoarele şase luni, a informat directorul general al Rosoboronexport , Alexander Mikheiev.
Potrivit acestuia, “producţia acestor elicoptere a început deja”, iar termenii sunt formaţi pe baza procedurilor adoptate de Ministerul indian al Apărării.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Compania din România care trimite 10 milioane de plicuri în fiecare lună
Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Pink Post oferă servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres. În prezent, compania are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din peste 200 de maşini. Cifra de afaceri obţinută anul trecut de Pink Post a ajuns la peste 16,6 milioane de euro, iar profitul operaţional la 1,3 milioane de euro. „Şi anul în curs este unul prosper, cu toate că am făcut o investiţie consistentă pentru dezvoltarea a trei servicii noi. Estimările ne arată că vom depăşi 2018 din punctul de vedere al cifrei de afaceri”, descrie Diana Tudor, director comercial al companiei, aşteptările lor pentru anul curent.
Printre obiectivele Pink Post se numără furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, personalizate, managementul bazelor de date, al rapoartelor electronice de livrare şi retur. Cea mai recentă investiţie în acest sens a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track & trace (de urmărire – n.r.), apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm huburile din ţară şi să angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”, explică Tudor.
În valoare totală de 1,5 milioane de euro, investiţiile au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea huburilor, precum şi în alocarea de personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, spune Diana Tudor.
Noile servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, trei huburi principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 de rute de noapte proprii care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.
Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni destinatarului final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti şi în alte 32 de reşedinţe de judeţ din cele 41, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track & trace.
Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleiaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post, care include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore. Prin Izzy by Pink Post oricine, indiferent dacă este persoană fizică sau firmă, poate trimite corespondenţă la nivel naţional, în termen de 3-4 zile, în funcţie de adresa de livrare.
Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.
Când vine vorba despre provocările de pe piaţa care activează, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS a serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată şi colete de mici dimensiuni, servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.
De asemenea, piaţa de servicii poştale din România este foarte aglomerată pentru că pe aceasta există o paletă largă de jucători, de la unii mici şi mijlocii la alţii mari, observă Diana Tudor. „Aşa cum arată şi raportul ANCOM publicat toamna aceasta, Poşta Română este, în continuare, cel mai mare jucător din punctul de vedere al infrastructurii şi al numărului de angajaţi naţional. Pe de altă parte, Pink Post este lider din punctul de vedere al volumelor de trimiteri livrate din rândul operatorilor privaţi de servicii poştale”, adaugă ea.
O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor.
Diana Tudor lucrează în cadrul echipei Pink Post din 2010, când s-a angajat în funcţia de coordonator al filialei din Iaşi, de unde a evoluat treptat până în rolul actual, pe care îl ocupă de la începutul acestui an. A absolvit Facultatea de Administraţie Publică din Iaşi şi a lucrat anterior în cadrul unor retaileri din diverse domenii prezenţi pe plan local.
Acţionarul majoritar al companiei este de Octavian Radu, proprietar al grupului Radu Holding, iar din boardul companiei fac parte Jeannine Penescu (CFO), Dan Roşu (director de reţea), Marius Petroiu (New Business) şi Cristi Petcu (CEO al companiei).
CONTEXT:
Piaţa de servicii poştale din România este foarte aglomerată, pe aceasta există o paletă largă jucători, de la unii mici şi mijlocii la alţii mari; cea mai mare companie de pe această piaţă este Poşta Română.DECIZIE:
O investiţie de 1,5 milioane de euro pentru trei servicii noi care au rolul de a moderniza şi extinde Pink Post.CONSECINŢE:
Cele trei servicii noi vor genera venituri de 2,1 milioane de euro în 2020, potrivit unei analize realizate de reprezentanţii companiei. -
Bursa de la Bucureşti, pe locul 2 în Europa în 2019
Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 randamentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.
Chiar şi cu acest randament, care ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană.
Pe primul loc în analiza ZF este poziţionată bursa de la Atena, cu un plus de 48%. -
Va ajunge vreodată Uber la profit? Compania a pierdut mai mult de 1 miliard de dolari în doar trei luni
Compania Uber Technologies a anunţat luni rezultate trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor pentru T3 2019, însă acţiunile scad cu peste 5% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare la New York în contextul în care compania a raportat pierderi nete de peste 1 miliard de dolari.
Astfel, acţiunile Uber listate la New York, se tranzacţionau marţi cu două ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din SUA, la 29,4 dolari per acţiune, în scădere cu 5,5%, la o capitalizare de circa 50 miliarde dolari.
Uber a raportat pierderi de 68 de cenţi per acţiune, versus o pierdere de 81 cenţi per acţiune estimată de analiştii chestionaţi de Refinitiv.
Veniturile companiei s-au situat la 3,81 miliarde dolari pentru T3 2019, în comparaţie cu estimările Refinitiv de 3,69 miliarde dolari.
Cu toate acestea, Uber a raportat pierderi nete de 1,16 miliarde dolari pentru acest trimestru, depăşind pierderile de 986 milioane dolari raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pierderile cuprind şi compensaţii acordate sub formă de acţiuni, în valoare de 401 milioane dolari.
„Ştim că există aşteptări de profitabilitate, şi ne aşteptăm să livrăm profit în 2021”, spune Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.
-
Va ajunge vreodată Uber la profit? Compania a pierdut mai mult de 1 miliard de dolari în doar trei luni
Compania Uber Technologies a anunţat luni rezultate trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor pentru T3 2019, însă acţiunile scad cu peste 5% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare la New York în contextul în care compania a raportat pierderi nete de peste 1 miliard de dolari.
Astfel, acţiunile Uber listate la New York, se tranzacţionau marţi cu două ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din SUA, la 29,4 dolari per acţiune, în scădere cu 5,5%, la o capitalizare de circa 50 miliarde dolari.
Uber a raportat pierderi de 68 de cenţi per acţiune, versus o pierdere de 81 cenţi per acţiune estimată de analiştii chestionaţi de Refinitiv.
Veniturile companiei s-au situat la 3,81 miliarde dolari pentru T3 2019, în comparaţie cu estimările Refinitiv de 3,69 miliarde dolari.
Cu toate acestea, Uber a raportat pierderi nete de 1,16 miliarde dolari pentru acest trimestru, depăşind pierderile de 986 milioane dolari raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pierderile cuprind şi compensaţii acordate sub formă de acţiuni, în valoare de 401 milioane dolari.
„Ştim că există aşteptări de profitabilitate, şi ne aşteptăm să livrăm profit în 2021”, spune Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.
După această declaraţie, într-o discuţie cu analiştii, Khosrowshahi a discutat pârghiile de care trebuie să se folosească Uber pentru a ajunge la profitabilitate.
„Încercăm să ajungem la tarife mai mici prin intermediul tehnologiilor din piaţă, în loc să conducem creşterea businessului prin discounturile oferite”, spune CEO-ul, exemplificând cu o încercare de a trece de la reduceri masive la curse către un model care le permite utilizatorilor să plătească tarife mai mici în schimbul unui timp de aşteptare mai lung – un model aplicat şi de gigantul Amazon pe livrări.
Khosrowshahi reiterează ideea că priorităţile companiei sunt acum eficienţa şi profitabilitate, în timp ce până acum prioritatea a fost creşterea rapidă.
„Cu siguranţă acela a fost setul potrivit de priorităţi la acel moment. Priorităţile noastre se schimbă”, spune el.
Uber a schimbat şi estimările pentru întreg anul 2019, susinând că se aşteaptă ca încasările să crească în T4. Compania a anunţat că se aşteaptă la o pierdere EBTIDA cuprinsă între 2,8 miliarde dolari şi 2,9 miliarde dolari.
-
Stocul de spaţii industriale şi logistice s-a dublat în ultimii 5 ani şi 1 mil. mp urmează a fi livraţi până la final de 2020
Stocul spaţiilor industriale şi logistice din România a ajuns la finalul primului semestru al acestui an la 3,61 milioane metri pătraţi, peste 85% dintre aceste spaţii fiind situate în Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Cluj-Napoca şi Piteşti, oraşe având conexiuni solide la reţeaua naţională de autostrăzi.Bucureştiul are în prezent un stoc de spaţii logistice şi industriale de aproximativ 1,8 milioane de metri pătraţi, având o pondere de 50% în stocul total, capitala fiind urmată de Timişoara (500.000 mp), Ploieşti (350.000 mp), Cluj-Napoca (280.000 mp) şi Piteşti (235.000 mp), potrivit datelor firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Stocul industrial modern din România a depăşit 4 mil. mp în primul semestru din 2019, odată cu livrarea a 240.000 mp, iar până la sfârşitul anului 2020 urmează a fi livraţi încă aproape un mil. mp, potrivit datelor companiei de consultanţă CBRE România.
Din stocul modern total de 4 mil. mp de spaţii industriale, o suprafaţă totală de 55% se află în oraşele regionale. Bucureştiul deţine restul de 45%, rămânând astfel, cu aproape jumătate din totalul stocului, cea mai dorită zonă din România de către dezvoltatorii de spaţii industriale.
Dezvoltările industriale sunt răspândite în proximităţile Capitalei, în special aproape de autostrăzi, în zona de vest fiind concentrată cea mai mare parte a proiectelor, respectiv 73% din stocul modern din Bucureşti. Zona de nord se dezvoltă treptat şi se conturează ca următorul hub industrial al Capitalei, având momentan 15% din totalul stocului de spaţii moderne.
„Până la sfârşitul anului estimăm că vor fi livraţi aproximativ 380.000 mp de spaţii industriale, cele mai multe fiind situate în zona periferică a Bucureştiului. Proiectele în dezvoltare sunt deja în mare parte preînchiriate, ceea ce arată încă o dată înclinaţia dezvoltatorilor către proiecte built-to-suit, cu o uşoară tentă speculativă, pe o piaţă aflată în expansiune“, a declarat Andrei Jerca, Account Director Industrial Advisory & Transaction Services, CBRE România.
În primele şase luni ale anului au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, livrările din Bucureşti având o pondere de 57% din total (115.000 mp). În ceea ce priveşte a doua parte a anului, sunt aşteptate noi proiecte care însumează aproximativ 300.000 metri pătraţi, dezvoltatorii de spaţii logistice şi industriale menţinând astfel acelaşi ritm puternic de expansiune.
„Primul semestru al anului a fost unul dinamic din punctul de vedere al tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice, ce au totalizat 235.000 metri pătraţi. Bucureştiul rămâne în continuare cea mai atractivă locaţie, atât din punct de vedere al stocului total, cât şi al tranzacţiilor încheiate. De asemenea, observăm că tranzacţii importante s-au încheiat în Slatina, unde Pirelli îşi va extinde suprafaţa de producţie cu 62.000 metri pătraţi, şi în Oradea, oraş în care furnizorul de componente auto Sogefi îşi va extinde activitatea. Acest lucru reliefează atât potenţialul unor astfel de oraşe ce nu figurau până acum în topul destinaţiilor căutate de marii dezvoltatori şi chiriaşi din domeniu, cât şi al pieţei în general, fiind de aşteptat ca acest trend pozitiv să continue în urmatorii ani“, a spus Rodica Târcavu, Partener, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Element Industrial, dezvoltatorul de spaţii logistice controlat de Muler Onofrei şi Ionuţ Dumitrescu, vrea să se extindă în 14 oraşe din România, atât cu depozite logistice, cât şi cu spaţii industriale destinate producţiei.
„Vrem să investim unde există producţie deoarece este un trend ca fabricile să se mute sau să se extindă în centre noi. Terenurile cumpărate sau securizate până acum nu au fost alese la întâmplare, noi vrem să mergem pe nişe de piaţă, în timp ce marii dezvoltatori s-au concentrat pe marile coridoare de transport. Noi vrem să mergem unde este nevoie. Spre exemplu ne uităm la Moldova, însă nu am reuşit până acum. În prezent avem în dezvoltare depozite de 30.000 mp şi aşteptăm autorizaţia de construire. Estimăm că îi vom livra în primăvara anului următor, din care 6.000 mp sunt deja contractaţi de Paste Băneasa“, a spus Muler Onofrei, CEO & cofounder al Element Industrial. Dincolo de proiectul din Chiajna, de lângă Bucureşti, dezvoltatorul are în plan noi dezvoltări şi în Timişoara, Târgovişte şi Craiova, iar alte 10 viitoare parcuri sunt luate în calcul pe măsură ce compania caută să identifice terenurile necesare.
„Mai avem discuţii pentru alte 10 terenuri pentru viitoare investiţii. Suntem interesaţi să dezvoltăm în Brăila, cât mai aproape de viitorul pod, în Transilvania în apropiere de Târgu- Mureş, în Moldova, pe lângă Bacău sau Iaşi, şi de asemenea zona Făgăraşului este interesantă. Legat de infrastructură, noi luăm în calcul doar proiecte care sunt gata sau vor fi gata în următorul an, nu ne uităm la ceva ce va fi construit peste 10 ani“, a spus Muler Onofrei. El a subliniat că în acest moment compania deţine terenul de lângă Târgovişte, din Ulmi, unde Arctic tocmai a demarat producţia de maşini de spălat în fabrica în care a investit 100 mil. euro. Element Industrial a finalizat prima fază a parcului logistic Eli Park 1 în zona Chitila, iar depozitul de 20.000 mp a fost închiriat companiei Arctic.
Eli Park 1 este un parc logistic cu o suprafaţă închiriabilă de 50.000 mp. Prima fază, de 20.000 mp, a fost livrată în această vară, iar faza a doua, în suprafaţă de 30.000 mp, este planificată pentru primăvara anului 2020, unul din chiriaşii acestor depozite fiind Paste Băneasa. Proiectul logistic este deservit de câteva linii de transport în comun şi este localizat la o distanţă de 4 km de centura Bucureştiului, cu acces direct la un drum naţional cu patru benzi, DN 7.
Grupul Dedeman, controlat de fraţii Pavăl din Bacău, şi Element Industrial, compania de dezvoltare imobiliară deţinută de Ionuţ Dumitrescu şi Muler Onofrei, vor investi 25 mil. euro în proiectul logistic Eli Park 1.
Pentru moment am investit în terenuri aproximativ 12 mil. euro pentru achiziţia a circa 600.000 mp.
„Pentru ELI 4 am cumpărat la Craiova un teren de 11 hectare unde vom dezvolta un nou parc industrial până la sfârşitul anului viitor. În Craiova vom merge în proximitatea uzinei Ford România şi a centurii de sud a oraşului. Targetul îl reprezintă logistica auto. În Bucureşti am securizat alte două terenuri, de 11,6 şi 14,8 hectare în apropiere de ELI 1, tot în zona de nord-vest a Bucrueştiului. Alte 10 hectare am securizat în Timişoara pentru un parc industrial, cu posibilitatea de extindere“, a spus Muler Onofrei.
Rata de neocupare la nivel naţional este de aproximativ 6%, nivelul chiriilor contractuale poziţionndu-se între 3,7 şi 4,1 euro/ mp/ lună, situndu-se pe un trend stabil, România fiind astfel una din cele mai competitive pieţe din Europa în ceea ce priveşte costurile de ocupare.
Ţinnd cont de planurile de dezvoltare anunţate de marii jucători din această piaţă, este de aşteptat ca stocul spaţiilor logistice şi industriale din România să depăşească pragul de 4 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2020.
În ceea ce priveşte suprafaţa totală care va fi livrată în oraşele regionale, zona centrală a Romniei şi partea de vest şi nord-vest a ţării au obţinut votul de încredere al dezvoltatorilor, cu 55%, respectiv 25% din livrările planificate.
Pnă la sfârşitul anului 2020, urmează a fi finalizată o suprafaţă totală de aproximativ 580.000 mp de spaţii industriale, care include atât proiecte în construcţie, cât şi proiecte planificate.
Activitatea totală de leasing din prima jumătate a anului 2019 a însumat 113.000 mp la nivel naţional, cu 33% mai mare decât volumul tranzacţionat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Tranzacţiile de pre-închiriere au reprezentat 18% din suprafaţa totală închiriată, Bucureştiul atrăgnd 75% din totalul de mp închiriaţi.
‘’Cea mai dorită zonă din punct de vedere al tranzacţiilor de închiriere este nord-vestul Bucureştiului, care acoperă 40% din totalul tranzacţiilor, urmată îndeaproape de partea de vest a oraşului, cu 37%’’, a adăugat Andrei Jerca.
La sfârşitul celui de-al doilea semestru al anului 2019, rata de neocupare din România a atins nivelul de 5,9%, indicnd o uşoară creştere, după ce dezvoltatorii s-au concentrat pe noi proiecte iar investitorii şi-au îndreptat atenţia către dezvoltarea de proiecte semi-speculative de dimensiuni reduse. Chiria cerută pentru parcurile logistice s-a menţinut la un nivel constant de 4 euro/mp/lună.
„Estimăm că nivelul chiriilor va rămâne constant până la sfârşitul anului şi ne aşteptăm ca investitorii să se concentreze în continuare pe proiecte built-to-suit, întruct şi-au asigurat deja terenurile propice investiţiilor şi aşteaptă o cerere fermă de închiriere pentru a demara construcţia“, a subliniat Andrei Jerca.
-
Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini
Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.
Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.
Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.
Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.
-
Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini
Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.
Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.
Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.
Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.