BusinessMagazin

Tag: liceu

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din iulie 2017

    COVER STORY:  Mai mult decât cifre

    Bogdan Ion a preluat conducerea EY România în 2012, parcurgând două cicluri economice diferite: unul post criză şi altul în plină desfăşurare, marcat de digitalizare. El vorbeşte despre ce înseamnă de fapt auditul, cât de importante sunt lecţiile pe care le primeşte zilnic de la antreprenori, dar şi despre ce şi-ar dori să facă într-o altă etapă a vieţii sale.

    IT: Jocuri video made in Romania

    BĂNCI: Minimul ultimului deceniu
     
    IDEI DE AFACERI: O poveste spumoasă
     

    ASIGURĂRI: Abordarea franceză a riscului

    SPECIAL: Bătălia pentru roaming

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea. Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.

    Odată absolvit liceul, a aplicat la „toate universităţile care ofereau bursă” şi a fost acceptată la Middlebury College, unde a studiat matematică şi ştiinţele economice. Şi-a dat seama că medicina, pe care voia să o studieze în România nu era, totuşi, un domeniu care să o pasioneze şi „când m-am găsit într-un loc unde îmi puteam reexamina planurile şi pasiunile, m-am gândit la business”.

    Bursa obţinută la facultate îi ajungea pentru cheltuielile legate de şcoală, dar a fost nevoie să se şi angajeze, iniţial în campusul facultăţii, pe un post de fundraising. „Dădeam telefoane pe la alumni care au terminat colegiul respectiv şi încercam să obţin donaţii. Căutam informaţii despre companiile lui X şi Y ca să ne dăm seama cam cât de bine o duce şi cam cât de mare era donaţia pe care o ceream pentru colegiu”, descrie ea activitatea de atunci. Era un loc de muncă bine plătit, spune ea, iar experienţa de atunci s-a dovedit folositoare şi în cariera pe care şi-a construit-o ulterior.

    Cât de mari sunt diferenţele dintre sistemul de învăţământ din Statele Unite ale Americii şi cel european, sau, mai bine, cel românesc? „Au fost două momente când mi-am dat seama că tot ceea ce mă făcea pe mine un student bun în România nu era destul pentru State”, spune ea. Primul moment a fost la liceu, când eseul de la ora de engleză i-a fost înapoiat înroşit, profesorul atrăgându-i atenţia că nu-şi exprima gândurile în legătură cu subiectul, ci doar relata ce fusese învăţată. „A fost un şoc. Tu vrei să afli ce gândesc eu?” Al doilea moment a fost în primul an la Harvard, când s-a văzut nevoită să vorbească în public şi să înfrunte direct disconfortul de a vorbi în faţa a zeci sau sute de oameni.

    După absolvirea facultăţii, prima slujbă obţinută a fost în cadrul unei firme tradiţionale de consultanţă din Washington DC, unde a lucrat doar şase luni, deoarece voia să fie implicată în noul domeniu, pe atunci, numit internet. Aşa că a renunţat şi s-a angajat la un start-up numit Mainspring ce făcea planuri de business şi alte ghiduri (financiare, de comunicare etc). Compania s-a listat la bursă în iulie 2000, iar spre finalul aceluiaşi an a fost preluată de către IBM. Mulţi dintre angajaţii start-up-ului nu au erau mulţumiţi deoarece nu „mai făceam chestii cool”. Nici românca nu a fost mulţumită după achiziţie şi, spune ea, poate ar fi plecat dacă nu era o persoană care să-i atragă atenţia asupra perspectivei. „Am avut un şef care mi-a spus că am două posibilităţi: fie plec, fie stau şi învăţ ceva de la oamenii ăştia, apoi oricum plec la MBA”, povesteşte Cristina Berta Jones. A făcut întocmai şi o vreme a fost umbra unui om de la vânzări din cadrul IBM „care făcea tranzacţii mari, de zeci de milioane de dolari”; aşa a dobândit experienţă în vânzări. „Am multă apreciere pentru oricine are talentul de a vinde ceva. A fost o experienţă extraordinară. Dacă n-ar fi fost sfatul acela, probabil că aş fi dat cu piciorul aceste oportunităţi şi aş fi plecat”, mărturiseşte ea luând o gură de cafea. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 iunie 2017

    COVER STORY:  Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

     

    EVENIMENT: Gala 100 tineri manageri de top, la a XII-a ediţie

    AFACERI: Gunoiul unora, comara altora
    ANTREPRENORIAT: Ospătarul din telefon
    SPECIAL: Responsabilizarea luxului
     

    TEHNOLOGIE: Privire spre viitor

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Efectele lipsei forţei de muncă din România: O companie a început să angajeze elevi de liceu

    “Am ştiut încă din şcoala generală ce vreau să fac în viaţă“, spune IT-istul Adrian Sita, devenit ulterior antreprenor, fondator al unei afaceri cu rulaje de peste jumătate de milion de euro. Originar din Oneşti, judeţul Bacău, Adrian Sita a făcut liceul din informatică, ulterior a studiat la Facultatea de Automatică din Braşov, iar apoi a urmat un parcurs profesional în IT ce l-a adus în cele din urmă la conducerea companiei de dezvoltare software Gentlab.

    Aceasta face atât outsourcing, cât şi dezvoltare de produse proprii; printre acestea se află platforma de e-learning Knolyx (o platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor), platforma online care facilitează comunicarea dintre părinţi şi educatori printr-un set de instrumente virtuale inteligente Kinderunity şi platforma dedicată comunităţii de business Kommio.

    Adrian Sita spune că veniturile Gentlab au evoluat de la 200.000 de euro în 2013 până la aproximativ 780.000 de euro în 2015. Anul trecut, acestea s-au plasat la 550.000 de euro, parte din resurse fiind alocate dezvoltării de produse. |n ceea ce priveşte firma de training Brain Concert, pe care a dezvoltat-o ulterior, veniturile acesteia au ajuns la  250.000 de euro în 2016. Dacă în momentul în care au pornit firma erau în jur de 12 angajaţi, în prezent echipa Gentlab are 45 de oameni.

    Antreprenorul îşi aminteşte cu exactitate fiecare etapă profesională, mai cu seamă datorită schimbărilor care s-au întâmplat din doi în doi ani. După o perioadă scurtă în care a lucrat ca reprezentant de vânzări pentru Dialog (actuala Orange), şi-a început cariera în IT. A început ca tester în Braşov, iar un an mai târziu a ajuns în Bucureşti. ”La vremea respectivă, businessul de IT din Braşov era exact opusul a ceea ce înseamnă astăzi; acum sunt foarte multe companii, dar atunci cred că erau aproximativ trei firme.“ Primul post obţinut în Capitală a fost de programator în cadrul companiei Softnet Development and Consulting (ulterior cumpărată de Omnilogic) şi lucra cu clienţi mari precum Orange, Vodafone, Electrica.

    |n 2004 s-a mutat în cadrul producătorului de software Softwin, unde a lucrat ca team leader, iar în 2006 s-a mutat la Star Storage, unde a condus echipa de software de 10 persoane care lucra pentru IBM. Pe drumul propriu a pornit în 2008, chiar dacă mărturiseşte că era ”angajatul perfect – chiar eram orientat pe carieră, nu mă interesa nimic, niciun business“. Atitudinea aceasta s-a păstrat pânâ când un coleg din echipă a propus să pornească, împreună, o afacere. ”Mi-au plăcut provocările, astfel, chiar dacă nu ştiam ce presupune un business, am acceptat.“

    Au creat astfel firma de software Codesphere, în plină criză, axându-se pe asigurarea de servicii software pentru IBM. La final de 2008, şi-au luat şi primul angajat. Codesphere le-a adus şi primul eşec – nu au reuşit să promoveze produsul propriu de document management la care lucrau în acea perioadă. |n 2010, au început colaborarea cu un grup de investitori, iar un an mai târziu s-au despărţit de ei şi au înfiinţat o nouă firmă. ”Nu rezonam cu cu ei din perspectiva a ceea ce înseamnă idei, produse, de a construi o afacere care să existe şi peste un an, şi peste doi, şi peste cinci.“

    Despărţirea de primii investitori l-au determinat ca în 2011 să pună bazele firmei de dezvoltare software Gentlab, dar şi ale celei de training Brain Concert. ”Nu a fost greu să ne regrupăm, fiindcă nu aveam nevoie de sediu, lucram la client, vreme de un an nici nu ne-am luat sediu.“ |n zona educaţională au intrat datorită parteneriatului cu IBM: în 2009, au livrat aproximativ 75% din cursurile IBM pe zona de software, astfel că şi-au propus să ducă mai departe această ramură prin platforma de e-learning Knolyx. |n ceea ce priveşte Kommio (lansată anul trecut), spune că aceasta poate fi văzută drept o modalitate de ”social collaboration learning“, prin intermediul căreia, după ce s-a făcut învăţarea formală, să se meargă către zona informală. Kinderunity a apărut după experienţa personală legată de copilul lui, când s-a lovit de comunicarea deficitară de la grădiniţă. ”Prin intermediul platformei, părinţii pot să comunice cu educatorii într-un mod mai uşor; dar include şi capabilităţi precum management financiar pentru grădiniţe, pentru părinţi etc.“ |n prezent, circa 10 grădiniţe private folosesc această platformă şi firma şi-a propus ca numărul lor să crească la 50 până la finalul anului.

    Produsele dezvoltate de Gentlab, pentru dezvoltarea cărora a investit circa 350.000 de euro, se monetizează în baza unor abonamente lunare. Pentru anul în curs, vor să ajungă la cel puţin 10 clienţi companii pentru Knolyx (între 1 şi 3 euro/utilizator) şi 50 de grădiniţe pentru Kinderunity (între 12 şi 18 lei/copil). Iar dacă în prezent se adresează pieţei locale, în viitor şi-au propus să le vizeze şi pe cele de peste graniţe.

    Legat de cea mai arzătoare problemă a firmelor de IT pe piaţa locală, resursa umană, Adrian Sita a găsit o modalitate atipică prin care să o gestioneze. Spune că în 2016, 10 dintre angajaţii Gentlab au plecat, din cauza metodelor ”neortodoxe“ de recrutare de pe piaţa IT. Aşa că anul acesta au decis înfiinţarea unui punct de lucru în Oneşti, unde au găsit o sursă inedită de recrutare: elevi de liceu din Oneşti. |n total, în sediul din Oneşti lucrează 10 persoane, trei testeri şi şapte dezvoltatori, dintre care cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani; se aşteaptă ca până la sfârşitul anului numărul lor să se dubleze.

    Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au propus să angajeze cel puţin 10 dezvoltatori, 2 persoane pe vânzări şi un angajat pe resurse umane.

    Adrian Sita mărturiseşte că, deşi este fericit cu viaţa de antreprenor şi cu produsele pe care le poate dezvolta şi inovaţiile pe care le poate face astfel, îi lipseşte totuşi meseria de IT-ist.

  • FELICITĂRI! Liceul din România unde aproape toţi sunt premianţi în clasa a XII-a

    O ceremonie emoţionantă, într-o Sală festivă care s-a dovedit neîncăpătoare, pentru elevii celor şase clase care au terminat, profesori, rude şi părinţii veniţi la eveniment. Rând pe rând, elevii claselor terminale au fost chemaţi pentru a fi răsplătiţi pentru munca depusă pe parcursul anilor de liceu, rezultate foarte bune la olimpiade sau concursuri naţionale şi internaţionale. În faţa sălii festive au ajuns elevii care au obţinut medii peste 9, adică cei cu premiul I, II, III şi menţiuni. La Colegiul „Andrei Şaguna”, asta înseamnă aproape toată clasa.

    Ropote de aplauze au curs minute în şir pentru şeful de promoţie, Dragoş Manea, absolventul care a primit multiple diplome şi premii şi a coordonat activitatea televiziunii Colegiului, TELE AS. A terminat clasa a XII-a cu media 10.00, iar peste câteva luni ştie că vrea să înceapă studiile la Universitatea din Bucureşti. Promite că se va întoarce la Colegiul Andrei Şaguna ca profesor de matematică. „Au fost patru ani minunaţi, patru ani în care am încercat să dau tot ce pot acestei şcoli”, a spus tânărul. 

    Ceremonia de absolvire nu a fost însă numai pentru elevi. Doi profesori şi-au luat rămas bun de la colegi şi elevi. Tiberiu Bondar s-a retras din activitate după o viaţă la catedră sau după cum le-a spus elevilor săi, după 27.720 de ore la catedră.

    „Este o generaţie de care suntem foarte mândri. Toate generaţiile noastre sunt deosebite, dar aceasta are o încărcătură deosebită deoarece are numărul 160, îi felicităm şi le dorim mult succes în continuare”, a declarat Constanţa Bordea, director adjunct Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”.
    Ceremonia a fost una emoţionantă pentru toţi cei prezenţi. „A fost foarte interesantă, nu mă aşteptam să primesc cele mai multe premii, nu mă aşteptam să primesc de exemplu un premiu pentru că am fost acceptat la Oxford”, a spus Ştefan Manolescu, absolvent, scrie BZB

  • FELICITĂRI! Liceul din România unde aproape toţi sunt premianţi în clasa a XII-a

    Astăzi este ultima zi de şcoală pentru liceenii claselor a XII-a şi în multe unităţi şcolare au fost deja organizate cursurile festive. Ieri, la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” a avut loc ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a promoţiei cu numărul 160.

    O ceremonie emoţionantă, într-o Sală festivă care s-a dovedit neîncăpătoare, pentru elevii celor şase clase care au terminat, profesori, rude şi părinţii veniţi la eveniment. Rând pe rând, elevii claselor terminale au fost chemaţi pentru a fi răsplătiţi pentru munca depusă pe parcursul anilor de liceu, rezultate foarte bune la olimpiade sau concursuri naţionale şi internaţionale. În faţa sălii festive au ajuns elevii care au obţinut medii peste 9, adică cei cu premiul I, II, III şi menţiuni. La Colegiul „Andrei Şaguna”, asta înseamnă aproape toată clasa.

    Ropote de aplauze au curs minute în şir pentru şeful de promoţie, Dragoş Manea, absolventul care a primit multiple diplome şi premii şi a coordonat activitatea televiziunii Colegiului, TELE AS. A terminat clasa a XII-a cu media 10.00, iar peste câteva luni ştie că vrea să înceapă studiile la Universitatea din Bucureşti. Promite că se va întoarce la Colegiul Andrei Şaguna ca profesor de matematică. „Au fost patru ani minunaţi, patru ani în care am încercat să dau tot ce pot acestei şcoli”, a spus tânărul. 

    Ceremonia de absolvire nu a fost însă numai pentru elevi. Doi profesori şi-au luat rămas bun de la colegi şi elevi. Tiberiu Bondar s-a retras din activitate după o viaţă la catedră sau după cum le-a spus elevilor săi, după 27.720 de ore la catedră.

    „Este o generaţie de care suntem foarte mândri. Toate generaţiile noastre sunt deosebite, dar aceasta are o încărcătură deosebită deoarece are numărul 160, îi felicităm şi le dorim mult succes în continuare”, a declarat Constanţa Bordea, director adjunct Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”.
    Ceremonia a fost una emoţionantă pentru toţi cei prezenţi. „A fost foarte interesantă, nu mă aşteptam să primesc cele mai multe premii, nu mă aşteptam să primesc de exemplu un premiu pentru că am fost acceptat la Oxford”, a spus Ştefan Manolescu, absolvent, scrie BZB

  • Se schimbă algoritmul de admitere la LICEU.Ce se întâmplă cu Evaluarea Naţională

    “Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere”, se arată în ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial în luna august 2016.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro