Tag: it

  • Adio cafea gratis, adio masaje, adio bonusuri, adio creşteri salariale peste piaţă, adio oferte de nerefuzat: tăierile de costuri şi de joburi din America, din marile companii de tehnologie, au trecut oceanul şi au ajuns în România. Piaţa începe să îngheţe, iar companiile nu prea mai aruncă cu salarii care nu sunt realiste

    O discuţie de final de an cu un avocat: Cum a fost anul 2022? Foarte bun! Deci aţi închis şi aţi plecat deja în vacanţă? Ce vacanţă, sunt full, se munceşte non-stop. La ce? Au venit cerinţe de asistenţă juridică pentru restructurări. Se dau oameni afară? Da! Unde? În companiile de IT, de tehnologie! Deci valul de restructurări, de tăieri de costuri din America a ajuns şi la noi? Da, ajunge şi la noi.

    Din cauza creşterii preţurilor la energie, din cauza războiului din Ucraina, din cauza creşterii inflaţiei (peste tot în lume este la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani), din cauza creşterii dobânzilor, puterea de cumpărare a început să scadă accelerat, iar marile economii au intrat în criză, iar acum se luptă să nu intre într-o recesiune din care vor ieşi greu.

    Marile companii americane din tehnologie au început să se confrunte pentru prima dată cu scăderea veniturilor şi reducerea profiturilor. Acest lucru a determinat scăderea accelerată a valorii acţiunilor, iar în aceste condiţii investitorii au început să ceară măsuri concrete de reducere a costurilor. Aşa că directorii executivi, managementul marilor companii au început să vină cu planuri de restructurare, de reducere a costurilor, care înseamnă tăierea bugetelor de salarii, restructurări importante de personal, tăierea bugetelor de marketing, reducerea sau chiar tăierea celebrelor facilităţi de care se bucurau cei care lucrau în IT – bonusuri, acţiuni gratuite, mâncare şi cafea gratis, dispariţia celebrelor masaje la birou, reducerea spaţiilor, tăierea celebrelor mese de final de lună, reducerea notelor de plată pentru mesele date clienţilor etc..

    Este pentru prima dată când angajaţii marilor companii din tehnologie se confruntă cu aşa ceva, după celebrul crash din 2000. Timp de două decenii companiile din IT şi anajaţii lor au avut o perioadă de vis, care a fost invidiată de toţi. După criza financiară din 2008 IT-iştii au luat locul bancherilor, fiind cel mai bine plătiţi angajaţi şi cei care beneficiau de cele mai ridicate avantaje extrasalariale.

    Microsoft, Amazon, Google, Twitter, Facebook, Oracle, IBM etc. au trecut la restructurări.

    Ce se întâmplă în România, ajung şi la noi aceste restructurări, tăieri de costuri, reduceri de oameni, reducerea bugetelor?

    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, spune că începe să se vadă şi la noi acest proces.

    El a spus joi la ZF Live că sunt semnale clare date de companii din tehnologie care au început să se restructureze: “Nu vorbim de 1-2-3 oameni, vorbim de zeci, chiar sute de oameni, în anumite cazuri”.

    În discuţie sunt companii din zona de tehnologie care fac bani din zona de online, e-commerce şi tehnologie.

    Ce efect are asupra pieţei?

    Vedem că firmele nu prea mai aruncă cu salarii care nu sunt realiste, au dispărut creşterile de 30%-40% sau chiar 50% atunci când se făceau recrutări, spune el.

    “Semnalul care vine de peste ocean este foarte puternic.”

    Unde se fac restructurări, pe ce poziţii?

    Prima dată se restructurează poziţiile de vânzări, marketing, poziţiile de suport, şi apoi se ajunge la IT-işti, programatori.

    E-commerce-ul şi-a încetinit creşterea peste tot în lume, inclusiv în România, aşa că firmele încep să se uite intern de unde pot să taie astfel încât să se acomodeze operaţional cu noua piaţă.

    Poate piaţa din România să absoarbă ceea ce se restructurează?

    Pentru cei care sunt programatori cererea este în continuare mare, îşi pot găsi imediat de lucru, dar fără mari aşteptări salariale, menţionează Bogdan Badea. Cele mai mari probleme sunt pentru cei care lucrează în companiile de tehnologie, dar care nu sunt programatori, pentru că nu sunt atât de multe locuri de muncă disponibile astfel încât piaţa să-i poată absorbi peste noapte, a adăugat el.

    Valul de restructurare a companiilor din tehnologie începe să lovească şi în alte sectoare, iar primul pe listă este sectorul financiar-bancar.

    Vineri, Goldman Sachs, cea mai influentă bancă de pe Walll Street, a anunţat că urmează să dea 4.000 de oameni afară, ceea ce a adus o undă de şoc pe Wall Street.

    Băncile de investiţii sunt folosite ca etalon în privinţa mersului economiei, pentru că ele simt cel mai bine necesarul de finanţare solicitat de clienţi şi proiectele pe care aceştia le au pe termen scurt.

    Toată lumea se aşteaptă ca şi celelalte bănci americane să anunţe restructurări, mişcări care vor trece oceanul. 

  • Cât a fost cea mai mare tranzacţie realizată până acum de o companie antreprenorială românească din IT: Grupul american GlobalLogic va plăti 240 mil.euro pentru Fortech Cluj

    Surpriza finalului de an pe piaţa de IT din România, dar şi pe piaţa M&A locală, a fost tranzacţia prin care GlobalLogic a cumpărat Fortech Cluj, o companie antreprenorială românească de servicii IT. Surpriza cea mai mare este însă valoarea tranzacţiei. Conform unor surse ZF din piaţa de tehnologie, grupul american va plăti 240 milioane euro în două faze: 160 milioane euro imediat, iar 80 milioane euro dacă firma din Cluj îşi va îndeplini anumite ţinte în următorii 2 ani. 

    În anunţul oficial cele două părţi nu au dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei şi nici structura ei.  

    Fortech este o companie care furnizează servicii IT pentru clienţi globali, de altfel, acesta fiind şi principalul activ al firmei, respectiv portofoliul de clienţi, de multinaţionale, care au contracte pe termen lung.

    GlobalLogic a tatonat terenul cu mai multe firme din România, dar în final a accelerat procesul cu Fortechj. Compania din Cluj a fost fondată de Călin Văduva, iar acum mai sunt încă şase acţionari, conform surselor ZF.

    Valorea tranzacţiei este foarte mare pentru piaţa românească şi constituie o surpriză.

    Pe fondul deficitului extraordinar de programtori şi IT-işti la nivel global, marile firme se uită în toată lumea după companii locale care au un portofoliu bun de clienţi şi un  număr mare de IT-işti.

    Fortech are 1100 angajaţi, ceea ce a însemnat un activ extrem de important în tranzacţie.

     

  • Tu ştii ce ştiu alţii despre tine? Există o companie care te ajută să afli şi care te îndrumă cum să faci să nu mai ştie nimeni decât… ce vrei tu

    Fiecare utilizator de internet îşi lasă datele personale de fiecare dată când interacţionează cu o companie din online, iar puţini dintre noi suntem conştienţi de numărul imens de companii care ajung astfel să deţină informaţii despre noi. Dreptul de ştergere a acestora există, iar un start-up local s-a gândit să faciliteze munca de a face acest lucru pentru omul prezentului – tot mai ocupat şi tot mai vulnerabil. Proiectul, numit AgainstData.com, a fost deja validat de investiţii de circa 200.000 de euro.

    Rrimul nostru produs, pe care l-am lansat în urmă doar cu câteva săptămâni, se adresează persoanelor fizice. Este vorba de o soluţie care le permite oamenilor să vadă ce companii au datele lor pentru că în perioada asta în care trăim interacţionăm cu foarte multe companii şi pur şi simplu pierdem şirul site-urilor de pe care am cumpărat anumite lucruri, a serviciilor la care ne-am abonat şi, de ce nu, a joburilor la care poate am aplicat în trecut. Îi ajutăm pe oameni să descopere aceste companii cu care au interacţionat de-a lungul timpului şi de asemenea, să îşi exercite unul dintre drepturile conferite şi anume de a şterge datele de la aceste companii“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Adrian Vicol, cofondator, AgainstData.com.

    Proiectul a pornit în urmă cu circa doi ani, punând accent pe protecţia şi gestiunea datelor cu caracter personal, iar până acum echipa fondatoare a reuşit să atragă investiţii în valoare totală de peste 200.000 de euro. „Sunt aproximativ doi ani de când am înfiinţat start-up-ul. Suntem absolvenţi ai acceleratorului susţinut de Gapminder în România, numit Techcelerator şi ei au fost primii noştri investitori acum aproximativ un an şi jumătate. Apoi, am participat la un accelerator de cyber security care a avut loc în Italia şi în urma acestui accelerator am mai primit o investiţie din partea Startup Wise Guys şi a unei bănci din Italia. În momentul de faţă noi avem mai mulţi investitori deja în companie din zona de venture capital şi cel mai probabil o să mai ridicăm o rundă de seed în 2023 pentru a ne mări capacitatea şi a mări piaţa căreia ne adresăm“, a precizat el, adăugând că pentru runda de finanţare de tip seed, start-up-ul vizează atragerea unei investiţii de peste 500.000 euro.

    În prezent, echipa AgainstData.com lucrează şi la o soluţie adresată companiilor, prin care acestea să poată gestiona într-un mod automatizat datele stocate de la clienţi, parteneri sau angajaţi. „Prin acest produs încercăm să ajutăm companiile să descopere unde în sistemele lor de IT ţin aceste date cu caracter personal ale clienţilor, ale partenerilor şi, de ce nu, ale angajaţilor; în momentul în care aceste companii primesc o cerere de ştergere din partea utilizatorului  să poată să o gestioneze şi să poată să şteargă aceste date într-un timp foarte scurt sau complet automat“, a punctat Adrian Vicol, menţionând că firmele mari, de tip enterprise, au bugete dedicate şi echipe semnificative care se ocupă de astfel de cereri, însă companiile mici şi mijlocii nu au astfel de resurse.

    „Din păcate, companiile mai mici fie nu pot aloca suficiente resurse şi suficiente investiţii pentru sectorul acesta, fie nu percep aceste tipuri de cereri ca pe o necesitate. Noi ne adresăm în special companiilor mici şi mijlocii pentru a veni în ajutorul lor pentru a rezolva această problemă. Vom oferi o serie de integrări cu cele mai folosite sisteme software as a service (SaaS), pentru că în general companiile mici cumpără software-uri pe bază de subscripţie şi au de obicei softuri specializate pentru a trimite newslettere, pentru a gestiona, să spunem clienţii. În toate aceste software-uri, companiile lasă anumite bucăţele de date cu caracter personal. Noi îi ajutăm să identifice care sunt datele respective şi, bineînţeles, le oferim opţiunea să le poată şterge selectiv. Deci facem viaţa responsabilului de protecţie a datelor cu caracter personal din cadrul companiei mult mai uşoară şi, în acelaşi timp, oferim şi un suport tehnologic pentru a crea infrastructura prin care companiile pot comunica eficient această ştergere a datelor; bineînţeles, păstrând în acelaşi timp toate informaţiile necesare pentru un eventual audit.“  


    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Mihai Biclineru, chief strategy officer (CSO) al CityDock

    Ce face? Şi-a propus să transforme industria de micromobilitate utilizând tehnologia pentru a crea un produs adaptabil şi fiabil de încărcare şi securizare a trotinetelor electrice – staţii de încărcare şi securizare pentru vehicule electrice.

    „Oferim o soluţie care integrează toate cele necesare pentru dezvoltarea micromobilităţii. Am vândut deja în şapte ţări europene, precum Spania, Italia, Ungaria şi Bulgaria, pe lângă România. În plus, soluţia noastră este implementată şi în Statele Unite ale Amercii şi în America de Sud. De curând ne-a contactat o bancă din SUA care vrea să implementeze soluţia CityDock pentru angajaţi, pentru a reduce dezordinea din birouri – pentru că angajaţii au început să urce trotinetele în birouri, pentru a le încărca.“

    2. Invitat: Diana Enăchescu, cofondator şi CEO al Vintello

    Ce face? A dezvoltat o platformă de fashion resale prin intermediul căreia utilizatorii pot vinde articole din propria garderobă, pentru a susţine şi a dezvolta shoppingul sustenabil. Platforma a fost lansată oficial în luna aprilie a anului în curs.

    „Ne îndreptăm în acest moment atenţia şi interesul către zona de angel investors din România. Avem în vedere o investiţie în jurul sumei de 200.000 – 250.000 de euro. Considerăm că aceşti bani ne-ar ajuta să ne dezvoltăm în continuare, pentru că mai sunt încă multe de făcut, atât pe partea tehnologică, cât şi în zona de marketing. De asemenea, investiţia aceasta ne-ar permite să scalăm şi să putem ajunge la următorul nivel de discuţie.“

    3. Invitat: Miruna Manole, cofondatoare a Pod.ish

    Ce face? A creat o platformă online prin care îşi propune să aducă la un loc producătorii români de articole sustenabile şi artizanale.

    „În prezent Pod.ish este disponibil la nivel naţional, iar ca planuri avem în vedere extinderea la nivel european. Pentru lansarea la nivel internaţional vizăm pieţe precum Franţa, Germania, Italia, pentru că acolo există o cerere şi mai mare pentru astfel de produse. Acolo există un real interes nu doar pentru produse sustenabile, dar şi pentru produsele unicat, artizanale. Ei au altă cultură.“

    4. Invitat: Adrian Vicol cofondator al AgainstData.com.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie ce le permite utilizatorilor să afle ce date deţin companiile despre ei. Start-up-ul lucrează în prezent şi la o soluţie B2B, care să ajute companiile să îşi gestioneze în mod automatizat datele stocate de la utilizatori.

    „Sunt aproximativ doi ani de când am înfiinţat start-up-ul. Suntem absolvenţi ai acceleratorului susţinut de Gapminder în România, numit Techcelerator şi ei au fost primii noştri investitori acum aproximativ un an şi jumătate. Apoi am mai atras o investiţie din partea Startup Wise Guys. Am participat la un accelerator de cyber security care a avut loc în Italia şi în urma acestui accelerator am mai primit o investiţie din partea Startup Wise Guys şi a unei bănci din Italia. Deci practic în momentul de faţă noi avem mai mulţi investitori deja în companie din zona de venture capital şi cel mai probabil o să mai ridicăm o rundă de seed în 2023 pentru a ne mări capacitatea şi a mări piaţa căreia ne adresăm.“


    Rubrica „Start-up Update”

    1.Invitat: Rareş Mară, cofondator şi CEO al Savables (fost CleverEat) – platformă online pentru combaterea risipei alimentare

    Ce e nou? Start-up-ul românesc vrea să ridice o rundă de finanţare în valoare de 250.000 de euro de la investitori români, pentru a-şi extinde echipa, a dezvolta o aplicaţie de mobil şi pentru a se lansa la nivel naţional. În prezent, Savables este disponibil doar în Timişoara, oraşul în care se află cei doi cofondatori – Rareş Mară şi Marius Pascu.

    „Suntem în căutarea unei noi runde de finanţare. Vrem să ridicăm 250.000 de euro pentru a mări echipa – pe partea de vânzări, marketing, suport pentru clienţi, development, practic toate ariile de care avem nevoie pentru a ne dezvolta la nivel naţional. Suntem în discuţii cu mai mulţi investitori şi vrem să ridicăm runda de finanţare în primul semestru al anului 2023.“

     

    2. Invitat: Daniel Tamaş, cofondator şi CEO al WAM.app – reţea socială de gaming bazată pe tehnologia blockchain, dezvoltată de compania Digitap din Cluj-Napoca

    Ce e nou? Start-up-ul are nevoie de o investiţie cuprinsă între 10 şi 20 milioane de dolari pentru a câştiga cât mai multă cotă de piaţă la nivel global. Până în prezent, aplicaţia WAM a fost dezvoltată cu o investiţie iniţială de aproape 800.000 de dolari la care s-a adăugat o finanţare de 2,8 milioane dolari obţinută prin ICO (initial coin offering) odată cu lansarea criptomonedei proprii, pe baza căreia se pot face tranzacţii în platformă.

    „Noi monetizăm şi urmează ca în 2-3 luni de zile să ne şi autosusţinem, dar pentru a acapara o piaţă foarte mare, urmează să ridicăm încă o rundă. Nu pot să dau foarte multe detalii despre rundă în sine, dar scopul nostru este să avem cât mai mult din piaţa asta, pentru că odată ce avem o bucată mare din piaţă, noi putem dezvolta liniştiţi 10-15 ani de acum încolo. Aceasta este viziunea pe care o avem.“



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • “Cum să fie cel mai bun an economic pentru România când soţia mea are 3.000 de lei pe lună, eu iau puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii şi trebuie să fac acum Uber? Poate o fi pentru cei din clădirile de birouri care au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.”

    Discuţiile cu şoferii de pe Uber sunt întotdeauna foarte bune idei de articole.

    Într-o seară am ajuns cu discuţia, cu un şofer de pe Uber (partener, cum li se spune), la faptul că viaţa este grea, că lucrurile merg din ce în ce mai prost în ţara asta, că cei de la guvern nu fac nimic să-i ajute pe oamenii de rând, că preţurile sunt mari iar parlamentarii nu-i ajută pe oameni,că nu mai avem industrie, că populaţia are datorii la bănci iar dobânzile sunt mari etc.

    Dar ştiţi că România este una dintre cele mai industrializate ţări din Europa (după ponderea industriei în PIB, noi avem 21-22%, iar media europeană este 17-18%)? Cum mai avem industrie, când nu mai avem fabrici pentru că s-au demolat toate?, a fost replica lui. Poate o fi, cum spuneţi dumneavoastră, dar sigur nu mai este a noastră, este a străinilor. Spuneţi-mi, ce fabrici mai avem noi? Străinii ne-au luat fabricile, iar acum noi lucrăm pentru alţii.

    Dacă ţi-aş spune că România este acum în cea mai bună situaţie economică din istoria ei?

    Cum să fie acest lucru, când soţia mea ia 3.000 de lei pe lună, eu câştig puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii, avem şi un copil, iar acum trebuie să fac Uber? Poate o fi pentru cei care lucrează în clădirile de birouri şi au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.

    În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 5.200 de lei – datele din septembrie 2022 -, faţă de o medie naţională de aproape 4.000 de lei net. Pe medie şi statistic, România este în cea mai bună situaţie din istorie, cu un PIB de 280 de miliarde de euro şi cu un salariu mediu de 800 de euro. Acum zece ani salariul mediu era de 400 de euro, iar PIB-ul era la jumătate faţă de acum.

    La nivelul străzii, aceste date statistice macroeconomice nu se văd, nu se simt, aşa cum sunt speranţele de mai bine ale oamenilor.

    Şoferul de pe Uber avea în jur de 35-40 de ani. Nu cred că a apucat să lucreze într-o fabrică, iar faptul că România nu mai are industrie sigur a auzit de la părinţi, care cel mai probabil au lucrat într-o fabrică.

    Acum câţiva ani a lucrat în străinătate, dar nici acolo nu este aşa de bine: munceşti ca să strângi bani şi să-ţi iei o casă.

    Şansa lui este că are propriul apartament şi că nu trebuie să plătească rate la bancă. Dacă ar fi fost în poziţia de a avea un credit, ar fi simţit din plin creşterea dobânzilor din ultimul an, ceea ce i-ar fi diminuat foarte mult suma rămasă disponibilă.

    Creşterea preţurilor din supermarketuri este pe buzele tuturor, iar preţul la ulei este etalonul. Mai toată lumea îl ştie pe de rost şi că a crescut foarte mult (conform datelor statistice, preţul uleiului a crescut cu 40% în ultimul an).

    Toată lumea se uită cu invidie la clădirile de birouri, unde cei care lucrează acolo au salarii mari, ca să-l cităm pe partenerul Uber. Dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală.

    În IT salariul mediu a ajuns undeva la 8.000-9.000 de lei, adică 1.600-1.800 de euro net pe lună. Dar nu toată lumea se poate transforma peste noapte în IT-ist ca să aibă acces la acel salariu.

    După Revoluţie, şcoala şi-a pierdut importanţa în societate, mai ales după ce au apărut cei fără şcoală care au făcut bani.

    Înainte de criza din 2008 IT-iştii nu au fost în prim-plan, ci bancherii. Acum însă bancherii au rămas pe loc, iar IT-iştii şi-au dublat salariile

    Nici cei care lucrează la stat în Bucureşti nu ar putea să se plângă că au salarii mici, având în vedere că salariile din administraţia centrală depăşesc 5.000 de lei pe lună.

    Este foarte greu să discuţi în termeni macroeconomici, statistici, cu cei din afara economiştilor şi analiştilor despre situaţia economică din România.

    O bună parte dintre români crede că o duce mai prost ca înainte, conform sondajelor. Reperul la care se raportează este legat de industrie, de şcoală, de spitale, de drumuri, de preţurile mari raportate la câştigurile pe care le au.

    Nu ştiu cum vom traversa următorii ani din punct de vedere economic, sper să evităm recesiunea, dar oamenii de pe stradă văd altfel lucrurile faţă de cum se văd la nivel macro.

    Noroc cu Uber, care a deschis o piaţă pentru cei care vor să facă un ban în plus când au nevoie de bani. În caz contrar, ne-am trezi cu o nemulţumire din ce în ce mai mare.

  • Cu viteză, de-a lungul Europei: una dintre companiile europene cu cea mai rapidă creştere a pariat recent pe România. Ce vrea să facă aici?

    • UPDATE: Pe 1 decembrie 2022, acţiunile Spyrosoft afişează un avans de aproape 100% de la începutul anului pe Bursa din Varşovia

     

    Spyrosoft a devenit în scurt timp una dintre companiile cu cel mai alert ritm de creştere de pe continent, drept dovadă stând poziţiile pe care le-a ocupat în clasamentele realizate de ziarul britanic Financial Times şi evoluţia bursieră a companiei-mamă, plus 63% anul acesta. Ajuns recent în România, grupul de IT vrea să îşi dezvolte businessul folosind concepte precum AI, machine learning şi mixed reality. Care sunt planurile companiei?

    „Considerăm că primele noastre şase luni în România au fost un succes. Am găsit oameni grozavi aici, deja avem în echipă 48 de persoane. Iar o parte chiar se cunoşteau dinainte, au colaborat, punctual, pe diverse proiecte. Şi, tocmai, pentru că am colaborat înainte cu specialişti IT din România, nu ne-a luat deloc prin surprindere pregătirea, experienţa şi profesionalismul inginerilor români”, spune Witold Leder, fondator şi CEO al Spyrosoft.

    El adaugă că România a fost o alegere evidentă pentru extinderea în regiunea Europei Centrale şi de Est, argumentând că este o ţară cu experienţă în domeniu, dar şi cu acces la un vast grup de noi talente. Prezent la nivel local de puţin peste şase luni, grupul Spyrosoft Solutions a fost desemnat a doua oară drept „Compania tech cu cea mai rapidă creştere din Europa” anul acesta, plănuind să ajungă la un număr de 100 de specialişti IT în România până la finele anului.

    Înfiinţată în 2016, Spyrosoft este o companie de dezvoltare software, incluzând aici atât sisteme încorporate, cât şi de tip cloud. La început, grupul îşi concentra atenţia preponderent asupra industriei automotive, urmată apoi de sectorul de automatizare industrială şi industria medicală. Grupul numără peste 1.100 de angajaţi în ţări precum Polonia, Marea Britanie, Germania, România, Statele Unite, Suedia şi India.

    În prezent, Spyrosoft Solutions face parte din grupul Spyrosoft, listat la Bursa de Valori din Varşovia, şi îşi propune să înregistreze o creştere de 25% de la an la an prin dezvoltarea organică a ofertei de produse.

    „Pentru a ne atinge obiectivele, lucrăm întotdeauna cu ingineri de top. Avem în plan dezvoltarea pe plan local şi estimăm că vom ajunge la peste 200 de angajaţi, dar, în acelaşi timp, investim în noi locaţii în Argentina şi India”, adaugă Witold Leder.

    Wroclaw şi localităţile înconjurătoare din Silezia, regiune din sud-vestul Poloniei, au atras până anul trecut aproximativ 150 de investitori din domenii precum auto, electrocasnice, cercetare-dezvoltare, logistică şi procesare alimentate, conform unui studiu realizat de Ziarul Financiar. Printre investitori se numără Amazon, Whirlpool, Volvo, Toyota şi Nestle.

    Evoluţia bursieră a companiei este de plus 63% de la începutul lui 2022 încoace, în vreme ce indicele WIG20 al bursei din Varşovia a pierdut 25%, iar indicele paneuropean s-a depreciat cu 11%. Mai mult, dinamica acţiunilor, listate sub simbolul SPR, vine în contextul în care activele tech – de tip „growth” –  au scăzut puternic în 2022, investitorii internaţionali orientându-se pe fondul scăderilor de anul acesta către sectorul de tip „value”.

    Astfel, Spyrosoft a ocupat pentru a doua oară locul 1 în topul FT1000 Fastest Growing Technology Companies in Europe, clasamentul fiind realizat de publicaţia britanică Financial Times, unul dintre cele mai puternice ziare de business din lume. De asemenea, compania a obţinut poziţia a cincea într-un top similar al FT, care include companii din mai multe domenii de activitate.

    „Lucrăm, de exemplu, la dezvoltarea sistemelor ADAS (sisteme de asistenţă şi siguranţă pentru şofer – n.r.), la dezvoltarea algoritmilor de conducere autonomă de nivel 4, la hărţi digitale, la dezvoltarea protocoalelor de comunicare pe distanţă scurtă, la componente software de siguranţă pentru ascensoare sau la tehnologii pentru recunoaşterea imaginilor pentru dispozitivele medicale automatizate”, explică CEO-ul.

    Momentan, compania implementează concepte precum inteligenţă artificială, mixed reality (care combină realitatea virtuală – VR – cu cea augmentată – AR) şi machine learning, unde activează inclusiv UiPath, prima companie românească ajunsă pe Wall Street.


    Witold Leder este absolvent al Facultăţii de Electronică a Universităţii de Tehnologie din Wroclaw, fiind totodată şi fondatorul Spyrosoft. Traseul lui profesional a început în urmă cu 17 ani în departamentele de suport operaţional, project management şi dezvoltare de produse software.



    Principala provocare privind ritmul de dezvoltare al companiei constă acum în ritmul alert de creştere şi distribuţia internaţională a echipelor de angajaţi, continuă reprezentantul Spyrosoft.

    „Din fericire, toţi fondatorii companiei au multă experienţă în organizaţii mari, inclusiv în gestionarea, formarea şi cooperarea echipelor localizate în colţuri diferite ale lumii”, a declarat CEO-ul pentru BUSINESS Magazin.  

  • Business Magazin. De ce Marius Hanganu şi Ioan Cocan au decis să vândă Tremend grupului Publicis: Aveam nevoie de access la clienţi, la bugete şi la pieţe mai mari, iar singuri ne era mai greu

    Politehnica din Bucureşti şi-a consolidat în primele zile ale acestui an reputaţia deja solidă de fabrică de milionari după ce o companie înfiinţată de doi absolvenţi ai săi a fost achiziţionată de gigantul mondial al industriei de advertising Publicis. Este vorba de Tremend Software, un furnizor de soft şi servicii de consultanţă în IT înfiinţat în urmă cu 16 ani de foştii colegi de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Marius Hanganu şi Ioan Cocan. Care a fost drumul de la IT-ist la antreprenor şi manager de companie citiţi în cele ce urmează.

    Drumul de la un start-up până la o companie de 30 milioane de euro nu a fost unul simplu, eforturile din primii cinci ani fiind definitorii pentru parcursul înregistrat până astăzi. „Traiectoria noastră a fost ca o rachetă doar în ultimii ani, dar mai mulţi ani am învăţat la job, adică am fost programatori, consultanţi şi de-abia, să zicem, după cinci ani am început creşterea în sensul că am început să punem structurile, deci am început să lucrăm, cum se zice, on the business, nu in the business“, a povestit Ioan Cocan, cofondator al Tremend Software.

    Un moment important a fost şi cel în care compania a început să apară în topuri internaţionale ale celor mai dinamice firme de tehnologie, a adăugat el. „După 2016 când am apărut prima dată în topul celor mai dinamice companii de tehnologie realizat de Deloitte şi care a fost un moment important pentru noi, a fost un moment de trezire sau de revelaţie: ca o firmă de mare creştere noi făceam ce făceam de obicei.

    După aceea ne-am dat seama că prin clienţii pe care-i aveam, parteneriatele pe care le-am dezvoltat, puteam creşte sustenabil, ceea ce am şi făcut şi într-adevăr au venit după aceea mai multe cereri cărora nu le-am dat curs la momentul respectiv.“ Tremend a reuşit să-şi dezvolte businessul la nivel internaţional şi să înregistreze o creştere a afacerilor de 100 de ori în zece ani.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Cine este tânărul ce se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”. El şi-a deschis prima afacere când era în facultate, iar acum este asociat în şapte afaceri, în ţară şi peste hotare

    Mihai Filip se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”, după ce, încă din timpul facultăţii, a deschis primul său business, în domeniul fashion. După absolvire, şi-a continuat studiile, cu masterat şi doctorat în business, dar şi-a diversificat şi activităţile antreprenoriale. S-a axat pe domeniul software, în total însă, deţine sau este asociat în şapte companii, în diferite domenii, în România, dar şi în afara ţării.

    Clinica, IT-ul, fashionul şi construcţiile sunt businessurile principale – mai am însă afaceri unde sunt asociat şi în care deţin 10%, 20%, 30% din firmă. Concentrarea este acum pe IT şi pe clinică”, a povestit antreprenorul clujean Mihai Filip, descriind diversitatea activităţilor în care este implicat. Oves Enterprise, compania pe care se axează acum, este specializată în dezvoltare de software şi, potrivit celor mai recente informaţii, şi-a dublat încasările în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Înfiinţată în 2015, această companie a ajuns anul trecut la afaceri de 14 milioane de lei, iar pentru anul curent ţinta antreprenorului este dublarea. Clinica la care se referă este afacerea de chirurgie estetică a soţiei sale, Beauty Concept, dezvoltată în Cluj în urma unei investiţii de 1 milion de euro şi extinsă printr-o investiţie de 100.000 de euro în Bucureşti. Au însă şi o firmă de construcţii, Oves Empire, care face clădiri de birouri şi rezidenţiale, o firmă de publicitate, un dispecerat de taxi.

    Cum a ajuns Mihai Filip să se implice în toate aceste businessuri?

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar şi-a consolidat pregătirea teoretică cu un program masteral şi cu un doctorat. Încă din perioada facultăţii însă, fiind inspirat de vizitele dese pe care le făcea unor prieteni din Italia, a fost atras de brandurile de fashion. A dezvoltat o platformă de import-export dedicată acestora, apoi, fiindcă nu era mulţumit de oferta de dezvoltare site-uri disponibilă în acel moment, a migrat şi el cu businessul spre IT. 

    „De la început, noi nu am vrut să adresăm o nişă – facem de toate, deşi am fost sfătuiţi în mod contrar – acum cred că cei mai mari clienţi ai noştri sunt din zona fintech – înainte eram pe zona de automotive, am văzut că a scăzut automotive-ul, a crescut fintechul, nu se mai făceau maşini în contextul pandemic, dar lumea lucra de acasă şi avea nevoia siguranţei tranzacţiilor online”, descrie el felul în care a evoluat activitatea firmei de software recent. În prezent lucrează cu aproximativ şase bănci; dar au clienţi şi din zona de sănătate – spre exemplu, au lucrat cu guvernul german pentru a-i ajuta să înregistreze numărul de cazuri COVID.

    „Cei mai mulţi clienţi nu sunt din ţara noastră, ci din Regatul Unit, Germania, Austria, Statele Unite, dar am deschis  şi un birou în Dubai. În general ne concentrăm pe Europa – încercăm să lucrăm şi cu America, dar vrem să avem clienţi pe acelaşi fus orar – acum avem un client din Africa de Sud, dar există o diferenţă de 2 ore între noi şi ei – cu America e puţin mai greu”, explică Filip, menţionând totuşi că pentru a dezvolta relaţiile de pe piaţa americană, au dechis un birou şi acolo. În ceea ce priveşte businessul în Emirate, zonă de care tot mai mulţi români sunt atraşi, mai ales când vine vorba de investiţiile în real estate, Mihai Filip spune că este o zonă de interes, într-adevăr, însă atunci când vine vorba de imobiliare, trendul este nejustificat: „Un apartament frumos în Dubai în zona Marina costă cât un apartament în Cluj.

    De exemplu, apartamentele pe care le facem la OVES Empire costă undeva la 300.000 – 500.000 de euro – am vrut să cumpărăm în Dubai, costa 330.000 de euro un apartament. Toată lumea face această investiţie în ideea în care cred că vor închiria şi vor face 100.000 de euro pe an din închirierea apartamentului. Nu este chiar aşa, în plus, sunt foarte multe aspecte de luat în calcul – ca să faci achiziţia la un preţ decent, trebuie să mizezi pe o clădire în dezvoltare, sunt multe reguli etc. Mai bine îţi iei un apartament în Cluj şi îl închiriezi cu 500 de euro”.

    În prezent, echipa OVES numără 150 de persoane, mai mult decât dublu faţă de începutul acestui an, când erau în total 70 de angajaţi în companie, iar ţinta pentru finalul anului este de 200 de persoane. Cum reuşeşte antreprenorul clujean să atragă colegi într-una dintre cele mai competitive pieţe? Flexibilitatea este unul dintre criterii: „Noi suntem orientaţi pe livrabile, trebuie să livrăm, nu contează că oamenii noştri lucrează de acasă, din pădure sau din altă ţară. Avem un programator care spunea că nu poate intra să lucreze fiindcă i-a ros efectiv un şoarece cablul de internet”, glumeşte el, pentru a explica poziţionarea sa faţă de munca de oriunde.

    În plus, crede că a contat o abordare inspirată de americani: „Plătim bine, oferim flexibilitate, am învăţat de la cei din America – de 10 ori contează mai mult la ei oamenii companiei decât clientul. În România, pentru client faci orice, chiar dacă vorbim despre lucruri în detrimentul angajatului tău. Se aude în piaţă despre abordarea noastră şi, deşi piaţa IT pare una mare, oamenii au încredere în noi şi ajung să vină să lucreze cu noi, fără să îi căutăm noi neapărat în piaţă”. Cel mai important însă, este sentimentul de incluziune pe care îl caută oamenii şi pe care l-a identificat Mihai Filip: „Toţi oamenii au nevoie să simtă că aparţin unui grup, este nevoie de apartenenţă – din preistorie şi până acum. Noi, dincolo de scaune de masaj şi fructe la birou, am trecut de partea aceasta – suntem acolo pentru oameni, alături de oameni. Majoritatea oamenilor din management sunt angajaţi cu contracte de muncă, restul sunt angajaţi pe baza unor contracte de colaborare – ei pot să lucreze astfel de oriunde”.

    Războiul a influenţat evoluţia businessului, în sensul că li s-au dublat cererile de proiecte (ucrainenii nemaiputând oferi servicii similare), au ajuns chiar şi să contracteze ucraineni – „Singura problemă este că nu prea pot vorbi engleză – ce e mai interesant este că am avut o solicitare în care ucrainenii voiau să ne angajeze pe noi – aveau un client în Statele Unite, clientul de acolo le-a spus că au nevoie de un partener care să le asigure siguranţa – decât să piardă clientul, preferă să îşi angajeze un partener”. În continuare, Mihai Filip şi-a propus să dezvolte firma de software prin expansiune internaţională şi prin concentrarea pe parteneriate de lungă durată, cum ar fi cele cu instituţiile europene.

    „Vrem să dezvoltăm partea de produs fiindcă acesta este viitorul. Avem cerere, avem experţi, asta este zona în care vrem să ne dezvoltăm – ne-am propus să creştem cifra de afaceri, de la 3 milioane de euro, la 6, cel puţin.” Adaugă, de asemenea, că a primit oferte de a vinde firma – chiar mai multe, dar el nu ia în calcul asta acum: „Am dublat sau triplat în fiecare an firma – avem buget ca pentru acest an să investim în firma de produs undeva la 1,5 milioane de euro, deja am investit o parte din acest buget, nu văd de ce nu am dubla acest efort, vrem să investim în noi, să cumpărăm firme sau părţi din alte firme; legat de partea de investitori, nu avem nevoie de bani, noi suntem firmă de servicii, vindem cunoştinţe”.

    Singurul lucru care îi lipseşte? Timpul: „Singurul lucru de care am nevoie şi pe care nu îl am este timpul.  Care este de altfel şi cel mai mare asset. Muncesc frecvent 15 ore pe zi, dar încerc ca în weekend, să mă odihnesc, să-mi dau voie să mă relaxez, nu atât pentru a o lua de la capăt luni dimineaţa mai odihnit, dar şi pentru a-mi oferi luxul de a sedimenta deciziile luate în săptămâna încheiată şi a putea genera noi idei care să ne sprijine în demersul de a creşte susţinut în plan profesional”. Spune că în acest moment, implementează multe lanţuri ierarhice în companie, pentru a face pasul de la compania-om la o structură funcţională şi în lipsa sa: „Obiectivul este ca businessul să-şi continue creşterea fară să mai depindă de mine, iar asta, în viitor, îmi va oferi mai mult timp pentru mine în plan personal”.

    Sfatul său pentru un tânăr antreprenor? „Să nu se lase, orice s-ar întâmpla. Niciun business nu este uşor, chiar dacă vinzi covrigi sau dacă faci benzi desenate. Totuşi, nu trebuie să te laşi, fără regula asta nu are rost să te apuci de business. Dacă vrei să îţi realizezi visul, trebuie să dedici acestuia 15 ore pe zi, eu şi acum lucrez de dimineaţa de la 8 până seara la 8, la 10, cât e nevoie.”    ■

  • Meet the CEO. Voicu Oprean, CEO şi fondator, AROBS Transilvania Software: „Vrem să fim următorul unicorn românesc”​

    Voicu Oprean este întruchiparea visului românesc în industria de IT, întrucât el dezvoltă accelerat o companie antreprenorială care se bate de la egal la egal cu marile companii multinaţionale. Povestea lui este una fabuloasă, marcată de rezilienţă, adaptare şi învăţare continuă, de-a lungul a câteva decenii presărate cu sport de performanţă, antreprenoriat pur, mutări de succes, eşecuri care s-au transformat în lecţii, dar şi multă ambiţie. În următorii ani, vom afla cu toţii răspunsul la întrebarea care îl însufleţeşte pe fondator: va fi AROBS un nou unicorn românesc?

    „Îmi doream ca cei care termină facultatea să rămână în ţară, să îşi poată face viaţa în România, pentru că în America am văzut o cultură a muncii, dar în afară de asta nu mai vedeam altceva”, mărturiseşte Voicu Oprean, 51 de ani, atunci când este întrebat de ce a decis în urmă cu 24 de ani să înfiinţeze ceea ce avea să devină unul dintre cele mai spectaculoase grupuri din IT-ul românesc.

    Până la urmă, el este fondatorul şi CEO-ul AROBS Transilvania Software, un furnizor global de soluţii IT şi software personalizat, cu venituri de sute de milioane de lei. Compania a fost înfiinţată la Cluj, iar acum are peste 1.000 de angajaţi, operaţiuni în opt ţări din diferite colţuri ale lumii şi o capitalizare bursieră de aproape 800 de milioane de lei.

    „AROBS a fost pornită pentru ca programatorii să nu mai plece din ţară, pentru că la rândul meu am fost programator şi la acea vreme toată lumea pleca din ţară. Din generaţia mea, cred că 90% dintre colegi au emigrat sau lucrează în alte ţări, iar primul meu vis a fost să oprim acest lucru”, a povestit el în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.

    Povestea construită de antreprenorul Voicu Oprean este una „pe două picioare”, aşa cum îi place să spună, ceea ce se traduce prin modul în care se împarte activitatea companiei între segmentul de servicii şi cel de produse proprii, unde compania este bine cunoscută în piaţă pentru soluţiile sale de management de flotă, pentru cele destinate optimizării businessului sau pentru cele de HR.

    Dacă nu ai auzit de AROBS în 2021, când a atras 75 de milioane de lei în cel mai mare plasament privat de pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti, poate ţi-a atras atenţia la finalul anului trecut, când acţiunile au intrat la tranzacţionare şi au marcat cel mai bun debut al unei companii antreprenoriale pe acest segment al Bursei. Sau poate ţi-a atras atenţia momentul de la începutul anului 2022 când compania a ajuns temporar la o capitalizare bursieră de peste 1,1 miliarde de lei.

    „În următorii cinci ani ne dorim o capitalizare de cel puţin 1 miliard de euro, vom vedea dacă o vom face aici sau împreună cu altă Bursă. (…) Totodată, vrem venituri totale de 300-400 de milioane de euro şi ne dorim să coagulăm cât mai mult putem din antreprenoriatul din România din zona de IT şi dorim să o facem sub umbrela AROBS pentru că este de fapt un instrument şi sper să fie acel cadru pe care îl caută antreprenorii care vor să rămână în businessul lor şi să facă lucruri mult mai mari împreună cu o companie mare, să nu se gândească doar la un exit şi la ce fac ulterior cu banii.”

    Consolidarea a cât mai multor resurse şi oportunităţi de dezvoltare sub umbrela AROBS a făcut ca grupul înfiinţat de Voicu Oprean să devină în 2022 actorul principal într-o achiziţie istorică, cea prin care a cumpărat firma Enea Services România, controlată până acum de grupul suedez Enea.

    Tranzacţia de 17,6 milioane de euro este neobişnuită însăşi prin natura sa, în contextul în care economia locală a văzut multe tranzacţii prin care un grup internaţional cumpără o companie românească, însă niciodată o achiziţie atât de mare prin care un antreprenor român preia din businessul unei multinaţionale.


    „Am făcut la rândul meu cursuri de coaching şi mentoring să văd ce pot şi ce nu pot să fac. (…) Am făcut inclusiv o şcoală de coaching acum 6-7 ani, am făcut cursuri continuu ca să descopăr şi ce pot aduce eu unui antreprenor, ce pot aduce echipei mele pentru a o modela.”

    Voicu Oprean, CEO şi fondator, AROBS Transilvania Software


    Începuturi

    Sportul a fost aproape întotdeauna o constantă în viaţa lui Voicu Oprean, fie că era vorba despre ture de bazin, de practicarea de kata sau chiar de triatlonul Ironman.

    „Eram destul de bolnav când eram mic, iar părinţii au decis că trebuie să fac ceva, un sport, după ce au fost aproape să mă piardă din lipsa unor antibiotice când aveam pneumonie. Am reuşit să trec peste acest lucru, ei au fost cei care m-au aruncat în bazin şi până la 17 ani am tot făcut polo de performanţă.”

    După ce a realizat că nu va prinde „echipa mare” la polo, tânărul de atunci a decis să treacă de la un sport de echipă la un sport individual şi s-a îndreptat spre karate.

    „Am început la Cluj, pe vremea comunismului, era destul de greu să faci sport,  de multe ori făceam antrenamente în sală cu lampa de carbid pentru că se lua curentul”, îşi aminteşte antreprenorul.

    La scurt timp a venit momentul de a deveni student, iar Voicu Oprean îşi dorea să studieze „calculatoare” la Cluj, unul dintre principalele motive fiind că „se intra cel mai greu”.

    „Am omis un singur lucru: party-urile de sfârşit de an, de după Bacalaureat, şi am fost primul sau al doilea sub linie la admitere”, spune el zâmbind. „Apoi m-am dus la Timişoara, am aplicat şi am reuşit să intru şi apoi următorii câţiva ani i-am făcut acolo la facultate, până în momentul în care părinţii mi-au zis că tata e bolnav, că trebuie să vin la Cluj să ajut, că nu mai puteau să mă susţină. Era 92, o perioadă de mişcări puternice în care nici banii nu mai erau ce fuseseră. M-am întors la Cluj şi astfel am experimentat cele două universităţi: Timişoara care era legată foarte mult de hardware şi Cluj care era legată foarte mult de software.”

    Cine poate spune cum ar fi arătat cariera lui sau compania AROBS Transilvania Software dacă nu ar fi intervenit distracţiile dinaintea examenului de admitere sau turbulenţele din perioada postdecembristă? Cert este că dacă trebuie să există o punte între hardware şi software, aceasta se numeşte Voicu Oprean.

    „Poate şi acum s-au aşezat lucrurile într-un anume fel pentru că lucrăm foarte mult în zona de embedded software development, care este exact acea zonă care îmbină hardware cu software. Noi în mare parte dezvoltăm pentru industria de automotive, maritimă, aerospaţială, chiar şi spaţială, şi dezvoltăm soluţii care îmbină partea de software cu partea de hardware.”

    În perioada 93-94, pe când era în ultimul an de licenţă, el s-a angajat şi a început să scrie linii de cod în compania CIA Cluj, care dezvolta soluţii software pentru clienţi precum banca Dacia Felix la acea vreme. În acest timp, colegii de generaţie începeau să ia calea diasporei.

    „Erau două trenduri: ori rămâneai în sistemul educaţional dacă îţi plăcea acest lucru, ori  cam plecai, pentru că o mare parte din generaţia mea a plecat în Japonia, spre exemplu, şi de acolo a plecat cam în toată lumea şi a prins o evoluţie interesantă, platforme de trading şi alte lucruri foarte interesante.”

    Oprean a mai rămas câţiva ani să lucreze în ţară chiar dacă mulţi colegi de-ai săi plecau, mai ales că era şi „îndrăgostit, printre altele”, după cum mărturiseşte chiar el. Totuşi, în 1997 a decis că trebuie să vadă şi el după ce au fugit colegii săi de generaţie, ceea ce l-a determinat să plece pentru şase luni în SUA, prin intermediul programului Work and Travel, ca instructor de karate.

    „Întâmplarea a făcut să fie un vizitator acolo care avea o problemă cu calculatorul. Eu ştiam bucata aia de hardware, l-am ajutat şi atunci am câştigat primii 100 de dolari lucrând opt ore, şi a fost «wow». Programul Work and Travel plătea 5 dolari pe oră sau ceva de genul şi mi-am dat seama că trebuie să fac altceva”. (…) În România la vremea aceea se câştigau 120 de mărci pe lună, cam 60 de dolari.”

    În Statele Unite a lucrat pentru compania RANDR Inc, unde a interacţionat cu clienţi şi soluţii de top. Însă, dincolo de lecţiile pe care le-a învăţat pe partea de tehnologie, America i-a arătat lui Oprean ce înseamnă de fapt cultura muncii.

    „Cultura muncii, cred că asta am învăţat cel mai mult, faptul că plecam câteodată la 6 dimineaţa pentru a ajunge la clienţi din Los Angeles sau Newport Beach la 7 dimineaţa şi ne întorceam la 7-8 seara, ca echipă.”

    Spre comparaţie, economia românească nu avea încă o cultură a muncii în anii 90, însă progresele înregistrate de atunci sunt vizibile şi în ţara noastră, iar antreprenorul crede că este şi meritul multinaţionalelor care au dezvoltat această cultură.

    „La noi era o cultură care cel mai simplu ar fi fost descrisă prin <<noi ne facem că lucrăm şi ei se fac că ne plătesc>>. Nu exista cultura muncii, dar acum există, este mult mai dezvoltată.”

    Voicu Oprean s-a întors din SUA tot în 1997, întrucât nu a reuşit să îşi prelungească viza sau să obţină una pe o durată mai lungă. Singurele lucruri cu care s-a întors în ţară au fost un computer şi acronimul AROBS (Advanced Romanian Business Solutions), pe care îl crease atunci când şi-a întocmit o legitimaţie de acces la o expoziţie americană. 

    Ajuns la Cluj, el s-a angajat la o firmă italiană care făcea outsourcing în România, unde şef îi era chiar un fost coleg de-al său de la CIA Cluj. În mod neaşteptat pentru cei care îl cunosc astăzi pe liderul din fruntea AROBS Transilvania Software, Oprean a fost „dat afară” în scurt timp de la acest loc de muncă.

    „Pentru că voiam să termin facultatea ajungeam destul de târziu la muncă, iar într-una din zile am ajuns destul de târziu şi aveam scrisă pe masă hârtia de demisie, de la colegul meu de data asta, care mi-e prieten chiar şi acum. (…) Acela a fost momentul de declic pentru mine, în care am fost nevoit să decid ce vreau de fapt. Orice şut în fund e un pas în faţă şi dacă vrei să cazi ar fi bine să cazi cât mai repede şi să cazi în faţă. Pentru că puteam sta într-o companie mult timp fără să progresez. A fost un lucru extraordinar.”

    Pe calea antreprenoriatului

    Primii paşi în antreprenoriat nu s-au legat de IT în cazul lui Voicu Oprean, ci de sport. Înainte de experienţa SUA, pe când lucra la CIA Cluj, şefii i-au spus că nu este în regulă să se prezinte la birou şi în faţa clienţilor plin de vânătăi, ceea ce l-a determinat să oprească din antrenamentele de karate. Însă pasiunea pentru sport continua să îl însoţească, iar  în 1995 devenea antreprenor şi lansa împreună cu un partener un business de săli de fitness numit Poli Fitness Club, pe care l-a dezvoltat până când a devenit o reţea cu mai multe locaţii.

    „Am avut norocul să găsesc un partener în Hunedoara, care făcea echipamente de fitness, antreprenor şi el, şi ne-am pus cap la cap, eu am găsit sală şi instructor şi mă ocupam de management şi el făcea zona de echipamente, întreţinere şi tot ce ţinea de acest lucru.”

    Experienţa antreprenorială în acest business a durat din 1995 până în 1999, perioadă în care nu s-a mai înţeles cu partenerul său de afaceri, i-a răscumpărat acestuia acţiunile, a numit un manager care să gestioneze sălile de fitness, iar ulterior a făcut exit din business, compania fiind preluată chiar de managerul pe care l-a numit anterior.

    Din prima lui experienţă antreprenorială, Oprean a învăţat ce înseamnă de fapt o afacere, cât de important este să găseşti un partener potrivit şi cum identifici un partener de business toxic, dar a mai avut un câştig greu de cuantificat: a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soţie.

    „Trebuie să fii pe aceeaşi lungime de undă cu partenerul de business, dacă apar suspiciuni de orice parte cred că funcţionează principiul «put the fish on the table», pentru că altfel pute şi nu ştii de unde. Deci cred că acesta ar fi un sfat foarte important, pentru că trebuie să îţi alegi partenerii testându-i.”

    În paralel cu incursiunea în piaţa sălilor de fitness, Voicu Oprean se regăsea în 1998 în poziţia de fi dat afară chiar de fostul său coleg şi de a-şi regândi direcţia. La acest moment a luat naştere ceea ce avea să devină unul dintre cele mai mari nume din IT-ul românesc: AROBS.

    „Am început cu o soluţie locală de gestiune, un ERP pe care l-am făcut singur şi care a fost implementat de una sau două firme. Apoi a venit o firmă germană cu o soluţie software pentru spitale şi am lucrat cu ei, am dezvoltat împreună. (…) Deja începusem să dezvolt soluţii şi era acea vreme în care ca să iei bani din străinătate trebuia să trimiţi cu poşta o dischetă goală pentru ca poşta să poată înregistra ieşirea unui produs şi intrarea banilor.”

    Compania începea să crească şi să dezvolte din ce în ce mai multe soluţii, iar de la zece angajaţi într-un apartament a ajuns curând la două apartamente, pentru ca în 2001 să se mute într-un sediu în care se află şi astăzi, în piaţa Timotei Cipariu din Cluj. AROBS avea deja 40 de angajaţi atunci când a venit ceea ce s-a manifestat drept momentul în care s-a spart bula dotcom. Chiar dacă piaţa din România nu era atât de conectată la piaţa americană, această criză a adus o lecţie importantă pentru antreprenor.

    „Aveam 3-4 ani experienţă şi atunci am avut un prim şoc. Aveam o firmă americană care reprezenta 30-40% din business. Ei reacţionează mai violent şi mai rapid decât europenii în astfel de situaţii, poate fără să ia în calcul totul, dar la ei se trage preşul de sub picioare foarte rapid. (…) Pe lângă faptul că nu a mai lucrat cu noi a mai şi angajat câţiva dintre oamenii cheie din compania noastră”.

    Atunci a învăţat Voicu Oprean ce înseamnă să te bazezi pe un singur client, mai ales în contextul în care au şi dispărut proiectele din piaţă pe zona de servicii, din cauza crizei dotcom.

    „Piaţa dispăruse pe zona de servicii, nimeni nu mai voia să dezvolte software la comandă şi atunci am decis să ne concentrăm pe produse software, inclusiv o soluţie de SMS-uri personalizate. (…) Am făcut o soluţie care folosea un telefon mobil, legai un cablu, făceai o soluţie care era pe CD şi le vindeam companiilor care voiau să facă mass marketing şi care trimiteau atenţionări pe care acum le primiţi referitor la facturi, scadenţe, etc.”

    Prima soluţie proprie care a căpătat tracţiune în piaţă şi care există şi astăzi în portofoliul AROBS a fost una de sales force automation pentru firmele de distribuţie.

    „La acel moment era o soluţie care funcţiona pe «palmuri», nişte dispozitive cu tastatură pe care agenţii de vânzări le foloseau ca o extensie, puteau da comenzi mult mai uşor. Era înainte de retailul modern şi era o soluţie care intrase foarte bine în piaţă.”

    Perioada 2005-2006 a adus un nou moment de cotitură şi o nouă lecţie pentru Voicu Oprean, în contextul în care antreprenorul s-a văzut nevoit să vândă 10% din companie către un fond de investiţii finlandez care îi era client.

    „Lucram pentru o soluţie de-a lor şi au spus că strategic ei trebuie să cumpere ceva la mine în firmă ca să fie minoritari, dar cu drepturi de majoritar – aspect pe care nu l-am înţeles foarte bine la acel moment. Nu ştiu dacă ştiţi ce înseamnă, dar aveam o clauză în care orice plată de peste 40.000 de euro trebuia raportată şi aprobată de board.”

    El a făcut un compromis şi a acceptat înţelegerea cu fondul finlandez, care era şi cel mai important client al AROBS. Totuşi, antreprenorul a reuşit să răscumpere acţiunile şapte ani mai târziu, plătind de şapte ori suma investită iniţial de fond.

    „Intrarea acestui acţionar a fost extraordinară pentru că m-a blocat să fac ce voiam eu cu banii, m-a educat în sensul de a investi încontinuu şi complet în firmă şi toţi banii i-am investit în firmă în acei şapte ani de acumulare, nu în maşini sau case.”

    În perioada în care a stat alături de fond compania a continuat să dezvolte produse noi, iar soluţii precum cele de management de flotă sau cele dedicate operatorilor din turism s-au aşezat din ce în ce mai bine în piaţă. Dacă la momentul intrării fondului compania avea o cifră de afaceri de 600.000 de euro şi o evaluare de 1 la 1, în 2013, la ieşirea fondului, evaluarea companiei era de 7 milioane de euro.

    Aşa cum criza dotcom şi anii de după l-au învăţat pe antreprenor că nu trebuie să îţi bazezi mare parte din business pe un singur client, anul 2008 a adus lecţia pe care o putem numi „să fii precaut, dar să ştii ce pierzi când eşti precaut”.

    „2008 nu a fost o criză în sine pentru IT, mai degrabă o zonă de frică, o zonă de scepticipsm. Planul era să ne extindem cu soluţia de management de flotă la nivelul întregii ţări pe modelul Pagini Aurii, un model în care se creau echipe la 3-4 judeţe şi se mutau mereu în altă zonă. Atunci am devenit mai precaut şi în loc să mergem pe acel model am zis să schimbăm şi să facem acele centre regionale statice, pentru că aveam strategia şi angajasem deja persoane care lucraseră în acel domeniu.”

    Strategia precaută a dat roade pentru AROBS, însă în acest proces compania a lăsat loc pentru alţi competitori să câştige cotă de piaţă, ceea ce ajunge să coste în final.

    „În acest proces am lăsat alte companii să câştige cotă de piaţă, una dintre ele chiar din Bucureşti, S.A.S. Grup, pe care am achiziţionat-o acum cinci ani şi am plătit cu bani mulţi acea greşeală. Concluzia este că dacă nu planifici din vreme s-ar putea să ai surprize că laşi piaţa descoperită şi îi laşi pe alţii să îşi facă businessurile acolo. Şi acum avem zone descoperite în piaţă, dar suntem mult mai bine poziţionaţi financiar să putem face propuneri şi achiziţii în acest sens.”

    Următorul nivel

    Pe lângă dezvoltarea organică în piaţa locală, antreprenorul a mizat şi pe pieţele externe, iar în 2010 a ieşit pentru prima dată cu produsele în Republica Moldova, iar la scurt timp în Ungaria. Ulterior, compania a început să atace pieţele internaţionale şi cu segmentul de servicii.

    „Ieşim atât cu zona de produse, cât şi cu servicii, produse adică soluţii dezvoltate şi zona de servicii cu care încercăm să recrutăm angajaţi care să lucreze la proiectele de servicii. Avem întotdeauna două picioare în fiecare ţară. Cred că singura excepţie acum este Indonezia, în care lucrăm doar pe zona de produse pentru că este de la distanţă, e departe şi încă nu am găsit acea componentă de servicii care să ne determine să mergem acolo.”

    AROBS Transilvania Software are astăzi birouri internaţionale în Germania, Ungaria, Marea Britanie, Republica Moldova, Indonezia, Olanda şi Belgia, iar tranzacţiile realizate în 2022 îi aduc birouri şi pe piaţa din Statele Unite ale Americii.


    „În următorii cinci ani ne dorim o capitalizare de cel puţin 1 miliard de euro, vom vedea dacă o vom face aici sau împreună cu altă bursă.”

    Voicu Oprean, CEO şi fondator, AROBS Transilvania Software


    În acelaşi timp, în urmă cu şase ani Oprean a început să testeze şi ce ar însemna creştere prin M&A, iar de atunci acea strategie a continuat şi a ajuns să se concretizeze printr-un plan care prevede „o nouă tranzacţie la fiecare trei luni”.

    „Prima achiziţie a fost un concurent local din managementul de flotă, a fost o integrare foarte uşoară, probabil din punct de vedere cultural eram asemănători, ştiam clienţii, ei erau de regulă regionali în Transilvania şi experienţa a fost «wow! Se poate aşa? Hai să mai facem!».”

    Tot piaţa internaţională este cea care i-a adus lui Voicu Oprean şi un faliment, în Finlanda, acolo unde a dezvoltat o soluţie pentru statistică pe terenul de hochei, o soluţie care de altfel se foloseşte şi acum.

    „Ce nu am luat în calcul este în primul rând că toate acele activităţi se întâmplă în weekend şi nu eram pregătiţi să gestionăm anumite erori, iar clientul îşi dorea atât de mult să implementeze soluţia că a trecut peste testare, validare, şi ne-am trezit cu un efort extraordinar în weekenduri, cu echipa forjată la maximum, şi până la urmă a cedat tot, adică şi echipa şi clientul şi s-a lăsat cu închiderea firmei. Dar soluţia clar a fost bună, era pe piaţă, probabil nu a fost implementată suficient de bine. Nu poţi avea şi repede şi bine şi ieftin, trebuie să alegi doar două dintre ele.”

    Strategia CEO-ului când vine vorba despre achiziţii şi despre modul în care companiile cumpărate sunt integrate în grup este una neobişnuită, în sensul în care se bazează în continuare pe agilitatea antreprenorială, dar şi pe forţa pe care o oferă umbrela AROBS.

    „Multe dintre liniile de business pe care le avem sunt gestionate antreprenorial de acei manageri care tratează businessul ca pe al lor şi tot acest cumul face parte din AROBS, din ce am dezvoltat noi. (…) Acest gen de cultură antreprenorială l-am dus la nivelul fiecărei linii de business, pe fiecare manager şi fiecare linie de produs.”

    De aceea, Voicu Oprean caută în colaboratorii săi acea cultură antreprenorială, acea dorinţă de a-şi asuma lucruri şi de a încerca, chiar dacă nu toate iniţiativele au succes.

    Cea mai mare achiziţie din istoria AROBS Transilvania Software este şi cea prin care antreprenorul a decis să răstoarne masa cu totul şi să cumpere în 2022 firma Enea Services România de la grupul suedez Enea, într-o tranzacţie de 17,6 milioane de euro. Dincolo de faptul că este cea mai mare tranzacţie realizată în sectorul IT de o companie românească, achiziţia aduce un moment istoric pentru că vine în contrasens cu ceea au titrat ziarele de business în ultimii 20 de ani, şi-anume companii multinaţionale care cumpără firme româneşti.

    Mai exact, grupul suedez Enea este o companie de produs, iar Enea Services România era divizia de servicii a acestei companii. Odată preluată de AROBS, aceasta se numeşte AROBS Engineering, iar procesul de integrare pentru firmă şi cei 160 de angajaţi pe care îi avea va dura circa un an de zile.

    „Poate nu chiar o carte, dar măcar câteva articole aş putea să scriu despre procesul de integrare. Până acum avem poveşti de integrare a unor companii antreprenoriale în companii multinaţionale. Noi am inversat lucrurile şi fără să dau multe detalii voi spune că mi se pare incredibil de greu să aduci o companie multinaţională dintr-o zonă de proceduri şi reguli într-o zonă antreprenorială.”

    Voicu Oprean spune că angajaţii care au lucrat într-o companie multinaţională sunt învăţaţi cu un mod de lucru care contravine momentan spiritului antreprenorial, iar procesul este unul complex întrucât nu a găsit specialişti care să aibă experienţă cu o astfel de integrare.

    „E o provocare extraordinară pentru management, care era obişnuit să lucreze cu reguli, proceduri, astea sunt cifrele, trebuie să te lupţi pentru bonusul tău şi cam asta era direcţia. Dar procesul e în curs, nu găsim acei specialişti pe care ni i-am dori pentru a ne ajuta în procesul de integrare, îi căutăm în continuare. Din punct de vedere cultural lucrurile sunt complet diferite.”

    La nivel de business, această achiziţie întăreşte unul dintre picioarele AROBS şi sporeşte capacităţile companiei pentru zona de embedded software, extinzând expertiza existentă a companiei pe zona de automotive şi spre segmente precum sectorul medical, sectorul aviaţiei şi cel aerospaţial, respectiv sectorul maritim.

    „Planul este să integrăm totul, noi avem în lucru şi componenta de IFRS, toate firmele vor fi consolidate şi integrate, iar aici din punct de vedere strategic pentru noi va trebui să separăm foarte clar zona de produse şi zona de servicii, atât din punct de vedere organizaţional, cât şi birocratic, păstrând acele componente de antreprenoriat local.”

    Asta înseamnă că oamenii care conduc divizii în cadrul grupului le pot gestiona agil, aşa cum doresc, în timp ce utilizează de la grup servicii precum marketing, financiar, contabilitate sau administrare de resurse umane. Pentru context, este interesant de ştiut că AROBS nu mai are director de HR de mai bine de un deceniu.

    „Managerii sunt responsabili şi pot lua de la nivel de organizaţie sau pot dezvolta intern componenta de HR, fie că vorbim de recrutare, retenţie sau altele, dar ei au responsabilitatea 100% şi cred că acesta e mesajul. Dacă ai responsabilitate 100% pe un proces nu te mai ascunzi după HR, că nu a finalizat HR-ul, că aştept să răspundă HR-ul etc.”

    Întrebat din ce moment AROBS nu mai este o companie antreprenorială ci devine ea însăşi o multinaţională, antreprenorul spune că va încerca tot timpul să rămână în paradigma agilă, în cea de „gazelă”.

    „Primul răspuns care mi-a venit în minte a fost: în momentul în care nu voi fi eu probabil se va schimba cumva paradigma. Pentru că voi impune continuu acel statut de companie antreprenorială şi dacă observ devieri voi încerca să impun, ca să fiu sincer. Cred că rămânem în continuare agili, gazelă, şi vrem în continuare să respectăm regula 40 (Rule of 40) – care înseamnă că dacă aduni creşterea de la an la an cu EBITDA acelui an trebuie să depăşească 40, ceea ce indică o companie sănătoasă.”

    Viaţa pe bursă

    Compania AROBS Transilvania Software s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti în 2021, în urma celui mai mare plasament privat de pe acest segment al Bursei în cadrul căruia a atras 75 de milioane de lei de la investitori. Acţiunile AROBS au intrat la tranzacţionare pe 6 decembrie 2021, înregistrând încă din prima zi un record de lichiditate, o creştere de 43% a preţului acţiunii şi marcând cel mai bun debut pe segmentul AeRO al unei companii antreprenoriale, cu tranzacţii totale de 15 milioane de lei într-o singură zi.

    La doar o lună de la listare, în şedinţa de tranzacţionare din data de 7 ianuarie, capitalizarea bursieră a companiei spărgea pragul de 1 miliard de lei, pe care compania l-a menţinut temporar, ajungând un aşa-numit „unicorn în lei”.

    În vara anului 2022 AROBS era deja una dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de pe Bursa locală, cu o lichiditate mai bună decât aproape jumătate din emitenţii incluşi în BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti. Acum, antreprenorul ţinteşte transferul pe piaţa principală a Bursei, un deziderat anunţat încă de la listare.

    Unul dintre modurile în care compania îşi recompensează angajaţii şi vrea să îi ţină parte din povestea AROBS este legat de aşa-numitul Stock Option Plan, prin care oamenii din firmă au ocazia să devină acţionari ai companiei în care lucrează.

    „Asta înseamnă că 10% din acţiunile mele le-am cedat la valoare nominală companiei, adică 10 bani sau ceva de genul acesta, ceea ce la momentul listării însemna mult mai mult. Le-am cedat companiei pentru ca firma să poată recompensa în următorul an şi ceva toţi angajaţii prin SOP. În al doilea rând, am cedat din acţiunile mele direct către echipa de management, tot la valoare nominală la acel moment, deci probabil 5-6% din acţiuni au fost distribuite colegilor în mod direct pentru a le arăta că noi credem în ei.”

    Pentru a înţelege ce înseamnă „donaţia” lui Voicu Oprean pentru programul de SOP, doar 1% din acţiunile AROBS înseamnă aproximativ 8 milioane de lei, conform datelor colectate la momentul redactării articolului. Astăzi, circa 800 din cei peste 1.000 de angajaţi ai companiei sunt parte din acest plan. Una dintre provocări a venit în momentul în care antreprenorul a trebuit să decidă cine va primi acţiuni şi câte va primi, iar ideea iniţială a fost de a crea o matrice cu foarte mulţi factori, dar totul devenise mult prea complex.

    „Şi-apoi am zis: ce vrem să valorizăm în companie, meritocraţia sau vechimea? Meritocraţia, nu cine e de zece ani în firmă. Şi-atunci am făcut-o ca multiplu de salariu şi am oferit echivalentul a două salarii tuturor colegilor care aveau peste un an de zile vechime. De ce un an? Am constatat că cel puţin la nivelul Clujului odată la un an şi jumătate apare dorinţa de a pleca, de a schimba compania.”

    Compania are astăzi în total 3.500 de investitori, iar Voicu Oprean are o participaţie directă de circa 63,3%, iar printr-un vehicul de investiţii mai are încă 7-8%, după cum a explicat el.

    „Pay it forward”

    Voicu Oprean consideră că toţi antreprenorii din IT care au dovedit deja şi au construit businessuri, pe care le-au vândut sau nu, ar trebui să „pay it forward”, adică să ajute mai departe ecosistemul şi alţi antreprenori să se dezvolte.

    „Aş întreba antreprenorii care au făcut exit din zona de IT cum fac ei pay it forward? Ţi-ai luat toate maşinile pe care ţi le-ai dorit, ai mai construit ceva blocuri, dar cum contribui tu la ecosistemul care a născut plusvaloarea?”

    El este de părere că tuturor antreprenorilor ar trebui să le pese de acest aspect, chiar dacă suntem încă într-o cultură capitalistă destul de tânără, întrucât economiile mai dezvoltate oferă deja astfel de modele de urmat.

    Întrebat ce ar însemna pentru el un exit din businessul AROBS, Voicu Oprean spune că exit va fi în momentul în care el va fi cel care blochează organizaţia mai mult decât să o ajute.

    „Am semne că pe anumite zone ar fi bine să mă dau deoparte, poate cele antreprenoriale în principal, pentru că sunt lucruri noi, şi de aceea sunt investitor în anumite businessuri, pentru că îmi dau seama că pot să ajut într-un fel, dar pot să încurc în alt fel şi balanţa asta trebuie să mă ajute. Iar aici am văzut câteva modele extraordinare în cadrul companiilor listate, cel care îmi vine în minte e modelul MedLife, care a achiziţionat mai multe companii, le-a integrat şi au rămas antreprenoriale, iar structura de management este una solidă cum este şi la AROBS. Dar rămâne să vedem în care zone ne îndreptăm.”

    Până atunci, antreprenorul este la conducerea businessului pe care l-a construit în urmă cu 24 de ani, pe care îl duce la următorul nivel şi cu care vânează statutul de unicorn pentru următorii cinci ani.

    „În America există acea componentă de a da înapoi ceva, există componenta în care faptul că faci bani şi profit e meritoriu, dar întrebarea este ce faci mai departe cu aceşti bani.”

    De aceea, Voicu Oprean a investit de-a lungul anilor în zeci de start-up-uri şi proiecte antreprenoriale, fie pe cont propriu, fie prin vehicule de investiţii precum Cleverage, Early Game Ventures, Gapminder sau prin instrumente de tipul SeedBlink.

    „Cred că exemplul Domo m-a fascinat. Acum vreo 10-12 ani, când antreprenorul a vândut businessul şi a investit în imobiliare, ca apoi să vină criza şi să se ducă naibii tot. Şi a fost un semn de întrebre pentru mine, oare eu ce îmi doresc să fac?”

    Antreprenorul spune că pariază pe om, pe business, pe idee şi pe capacitatea de implementare, pentru că există oameni extraordinari care nu au capacitate de implementare sau oameni cu o capacitate bună, dar care nu ştiu să se vândă. Totuşi, el şi-ar dori ca antreprenorii de astăzi să fie mai „coachable”.

    „Cred că sunt îndrăgostiţi de idee de cele mai multe ori, de propria lor idee, câteodată se lasă traşi de business în zona respectivă. Nu ştiu ce să spun de capacitatea de muncă, aici sunt încă în dubii dacă o au, pentru că şi distragerile sunt infinite în ziua de azi, este nevoie de foarte multă disciplină. Eu poate nu am fost obligat să o am sau să mi-o dezvolt ţinând cont că nu aveam atât de multe distrageri”.

    Învăţare continuă

    Voicu Oprean este unul dintre acei antreprenori care a trecut printr-un proces continuu de învăţare, încă de când a părăsit băncile Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în anul 1994.

    În perioada 1995-1998 el a urmat „mini-MBA-ul” de la Universitatea Babeş-Bolyai, iar perioada 2006-2008 a participat la MBA-ul WU din Viena (Wirtschaftsuniversität Wien). Ulterior, în perioada 2012-2018 a urmat un program al London Business School, în timp ce a fost înscris şi la Harvard Business School, un program care s-a întins pe nouă ani.

    „Am făcut la rândul meu cursuri de coaching şi mentoring să văd ce pot şi ce nu pot să fac. (…) Am făcut inclusiv o şcoală de coaching acum 6-7 ani, am făcut cursuri continuu ca să descopăr şi ce pot aduce eu unui antreprenor, ce pot aduce echipei mele pentru a o modela”.

    Despre viaţă şi sport

    Discuţia din cadrul evenimentului Meet the CEO a început cu o întrebare simplă, dar de referinţă: „cine eşti?”, iar Voicu Oprean s-a prezentat drept „tată şi soţ”. El are trei copii, dar recunoaşte că atunci când faci business la cel mai înalt nivel este dificil să te împarţi.

    „Ieri dimineaţă m-am trezit la 4.00 să ajung în München la ora 9.00, la o întâlnire care a ţinut până la 14.40. Am avut o oră să prind avionul de Bucureşti, am fost la un eveniment aici, dar am ieşit de cel puţin cinci ori din sală pentru că aveam întlniri online cu profesorii fetei mele, care este clasa a 12-a şi e în etapa în care discutăm despre puncte forte, puncte slabe, unde vrea să meargă în carieră.”

    El a subliniat că atunci când vrei să îmbini o viaţă de familie cu o carieră la acest nivel „ai multe mingi în aer şi de multe ori în detrimentul tău ca persoană.” De asemenea, pasiunea lui pentru sport a continuat să se manifeste, iar în urmă cu 12 ani Voicu Oprean alerga la primul său semimaraton. De aici, a ajuns rapid la momentul în care a traversat înot cei 6 kilometri ai lacului Tarniţa.

    „Apoi am făcut două Half Ironman şi am încercat un Full Ironman la Zürich dar nu l-am terminat. Apoi am făcut încă patru Full Ironman şi la al patrulea m-am accidentat. Acum sunt în perioada de recuperare de după accidentare”.

    Pentru context, Ironman este un triatlon, iar Full Ironman înseamnă 3,9 kilometri înot, 180 de kilometri pe bicicletă şi 42,2 kilometri de alergare. În funcţie de condiţia fizică a participantului şi de mai mulţi factori, întregul triatlon poate dura între 10 şi 17 ore de activitate fizică intensă.


    10 sfaturi pentru tinerii aflaţi la începutul carierei:

    1. Alege-ţi partenerii cu atenţie – trebuie să fii pe aceeaşi lungime de undă cu partenerul de business şi dacă nu funcţionează să renunţaţi la colaborare;

    2. Fail fast, fail forward – orice şut în fund e un pas sau doi în faţă, important este să nu cazi sau să te ridici repede;

    3. Să fii precaut, dar să ştii ce pierzi – dacă eşti precaut şi nu îţi urmezi planul evident rişti să pierzi ceva în acel moment;

    4. Să fii atent la schimbările tehnologice – pentru că suntem în IT şi lucrurile se schimbă extraordinar de repede;

    5. Învaţă, învaţă, învaţă! – atât în cadru structurat, cât şi nestructurat. Beneficiaţi de tot ce oferă compania în zona de învăţare;

    6. Pay it forward – dacă ai primit ceva, dă mai departe în momentul în care poţi;

    7. Walk what you talk – partea asta de integritate cred că este foarte importantă, apropo de echipa cu care lucrezi şi abilitatea de a implementa decizii;

    8. People first, customer second – aplicăm asta de cinci ani, oamenii sunt mai importanţi decât proiectele şi am validat acest model inclusiv cu clienţii;

    9. Crezi în feelingul tău legat de oameni – dacă ai un anumit sentiment legat de un om cu care colaborezi mergi în continuare cu el, fie că renunţi la colaborări sau construieşti mai departe;

    10. Question everything, inclusiv ce spun eu.


    MEET THE CEO este un eveniment în cadru restrâns, care facilitează dialogul cu cei mai importanţi manageri din România. Pentru a afla cine sunt invitaţii ediţiei următoare şi pentru mai multe detalii despre MEET THE CEO,  accesaţi secţiunea Evenimente de pe site-ul www.bmag.ro sau sunaţi la numărul de telefon 0318.256.293.

  • Ecuaţie pentru succesul în business: curiozitatea pentru domeniul IT, pasiunea şi o prietenie cu baze solide au adus această companie la listarea pe piaţa AeRO a BVB

    Vlad Bodea şi Radu Scarlat au intrat în antreprenoriat fără un plan de bătaie bine pus la punct şi fără abilităţi de management antrenate. Curiozitatea pentru domeniul IT, pasiunea şi o prietenie bine fundamentată i-au însoţit însă în drumul de la fondarea companiei, până la recenta listare pe piaţa AeRO de la BVB.

    „Ne-am cunoscut în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare şi a devenit destul de repede evident că împărtăşeam multe valori şi trăsături de caracter care se reflectau în cum abordăm proiectele şi dilemele tehnice. Amândoi suntem persoane pasionate de latura tehnică, inginerească, a oricărui subiect. Ne place să «săpăm», să înţelegem, să disecăm şi să găsim soluţii bune. Ne atrag provocările şi descoperirea, analiza, concepţia şi punerea în practică a ceea ce am construit. Din aceste motive proiectele noastre erau atipice în ochii majorităţii din breaslă. Colegii erau cu nasul în site-uri iar noi ne suiam pe stâlpi, în câmp”, descrie Vlad Bodea felul în care a prins contur parteneriatul dintre el şi Radu Scarlat, cu care împărtăşeşte pasiunea pentru IT, coroborată cu o personalitate curioasă, şi alături de care, în 2004, a pus bazele Bento (înregistrată ca 2B Intelligent Soft), o companie specializată în dezvoltarea software şi furnizarea de servicii de infrastructură IT şi cloud.

    Astfel, ideea lansării businessului nu a venit de la o nevoie anume pe care au văzut-o în piaţă, ci de la pasiunea împărtăşită pentru a construi soluţii, bazându-se pe cunoştinţele pe care le aveau şi pe cele pe care le puteau dezvolta. „Nu ne-am pus problema concurenţei, a salariilor sau a break evenului (prag de rentabilitate – n. red.). Nu am avut niciun business case. Când nu lucram la proiecte şi nu eram la facultate, ne umpleam timpul cu un total de alt gen de activităţi – las cititorii să presupună ce activităţi ocupă timpul liber al studenţilor din orice generaţie.” Investiţia în pornirea afacerii a fost minimă, şi, cu toate că amândoi aveau nevoile de bază acoperite, „putem spune că pentru câţiva ani am «trăit de pe o zi pe alta» din perspectiva afacerii. Am beneficiat însă de ajutorul unui partener care a avut şi rol de formator al nostru, împreună cu care mă bucură să spun că încă suntem alături la drum – Grupul Adrem”.  În 2021, Bento a înregistrat venituri totale de 27,9 milioane de lei, EBITDA de 5,28 milioane de lei şi un profit net de 4,54 milioane. Pentru anul acesta, veniturile totale preliminare sunt de 28,41 milioane de lei, EBITDA – 5,79 milioane, iar profitul net se estimează că va atinge 5,03 milioane de lei. Compania e orientată către optimizare operaţională şi automatizare, acesta fiind profilul cel mai frecvent al proiectelor derulate. În general, sectoarele în care jucătorul a acumulat cea mai mare expertiză sunt energia, utilităţile, agricultura, FMCG, telecomunicaţiile şi media, ajungând anul trecut la un număr de 66 de clienţi. Şi, pe lângă piaţa principală pe care activează – România, are astăzi o prezenţă „debutantă, însă stabilă”, şi în SUA şi Elveţia.

    „Cadou” de majorat: listarea

    Antreprenorul povesteşte că primul milestone în evoluţia companiei, perioada 2005 – 2007, a constat în concepţia, dezvoltarea şi implementarea unei aplicaţii software ca şi componentă într-un sistem utilizat într-o infrastructură critică. Următoarea bornă a venit în jurul anului 2008, când au preluat administrarea unei infrastructuri IT răspândite la nivel regional, marcând şi recrutarea primilor oameni tehnici. În intervalul 2009-2011 au luat pentru prima dată contact cu soluţiile de tip „Workforce Management”, care le-au marcat evoluţia, ajutându-i să acumuleze şi prima experienţă serioasă în project management.

    Venirea în echipă a lui Dan Giuşcă (unul dintre cei patru acţionari principali – n. red.), în 2012, în contextul primei implementări software importante în afara zonei de energie şi utilităţi, a reprezentat primul moment „când am adus pe cineva mai deştept decât noi în firmă”. În anul ce a urmat, în 2013, „am luat în echipă pe încă cineva mai deştept decât noi, Andrei Cupaciu (cel de-al patrulea acţionar principal – n. red.), care a preluat managementul activităţilor asociate proiectelor de infrastructură IT”, susţine el.

    2015 a marcat prima implementare, foarte rudimentară, a ceea ce urma să devină produsul flagship al companiei, Bento Field Service Management. Milestone-uri importante ale aceleiaşi perioade au fost determinate de parteneriatul cu vendori internaţionali de renume, precum HPE, Microsoft şi CISCO. Apoi, 2020 şi 2021 au adus în lumina reflectoarelor un alt produs software standardizat, Bento Mobile Device Management, şi consolidarea echipei conduse „de un alt vechi coleg şi bun prieten, Ionuţ Soare”. Peste 120.000 de noi dispozitive au fost înrolate în Bento MDM în acea perioadă.

    În 2021 compania a derulat cu succes primul plasament privat hibrid din istoria BVB, „pentru ca la începutul lui 2022 să ne listăm pe segmentul AeRO al bursei”.

    2022 a fost marcat şi de începutul proiectului finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, proiect care completează eforturile de dezvoltare şi promovare ale produselor software menţionate mai sus.

     

    Divizii diferite, rezultate unitare

    Compania acţionează prin două divizii cu activitate independentă dar cu frecvente colaborări în cadrul proiectelor: Divizia de Software şi Divizia de IT, Infrastructură şi Cloud.

    Cea dintâi se concentrează atât pe dezvoltarea, promovarea şi implementarea unui portofoliu de produse software proprii, standardizate, cât şi pe furnizarea de servicii de dezvoltare software customizate. „În realitate cele două categorii merg deseori mână-în-mână, având multe proiecte care gravitează în jurul unui produs software dar conţin componente substanţiale dezvoltate strict pe baza cerinţelor clienţilor. Acoperim întreaga gamă de activităţi în cadrul unui proiect software, precum analiza proceselor de business, design de soluţie, project management, dezvoltare, testare, implementare, mentenanţă.”

    Două dintre produsele dezvoltate in-house şi standardizate sunt Bento Field Service Management (Bento FSM) şi Bento Mobile Device Management (Bento MDM), amintite mai sus. „Acestea sunt, de asemenea, o componentă importantă a strategiei noastre de creştere şi de menţinere a unei prezenţe internaţionale.” Bento Field Service Management este un sistem care se adresează companiilor care gestionează o forţă de muncă distribuită în teren, automatizând şi optimizând activitatea operaţională a echipelor. Bento Mobile Device Management are o aplicabilitate mult mai generică, fiind adresat oricărei companii sau entităţi care administrează o flotă de dispozitive mobile sau cvasimobile, aducând beneficii legate de aspecte de securitate, control şi eficientizare a activităţilor de suport.

    În cadrul celeilalte divizii, de IT, Infrastructură şi Cloud, echipa Bento livrează o gamă largă de servicii şi soluţii la cheie din sfera zonei de infrastructură şi IT&C, derulând proiecte hardware şi software legate de concepţia, implementarea şi mentenanţa sistemelor de profil. „Şi aici asigurăm întreg spectrul de servicii implicat în orice tipologie de proiect, de la design de soluţie, planificare, achiziţie şi livrare de echipamente, achiziţie şi configurare software, implementare, configurare în teren, suport şi mentenanţă.” Pe zona de cloud businessul oferă constultanţă, implementare şi migrare pe platforme AWS şi Microsoft Azure, iar la nivelul serviciilor de infrastructură oferă help desk, administrare sisteme, administrare reţea, virtualizare, consolidare centre de date, automatizare infrastructură, cloud DevOps, Outsourcing. „O pondere substanţială a activităţii diviziei gravitează în ultimii ani în jurul consultanţei, migrării şi implementării soluţiilor cloud, Bento fiind partener şi implementând atât Microsoft Azure cât şi Amazon Web Services în tipologii diverse de proiecte, deseori hibrid. Suntem de asemenea parteneri HPE şi CISCO şi avem în portofoliu proiecte complexe, infrastructuri critice cât şi soluţii cu un focus puternic pe securitate.”

     

    În semestrul I din 2022, divizia „Dezvoltare Software” a contribuit cu 44,4% la cifra de afaceri, iar cealaltă linie de business, cu 55,6%. Fără să ofere cifre specifice, antreprenorul spune că serviciile pe care Bento le furnizează, precum şi preţurile practicate vizavi de echipamente, se încadrează în standardele pieţei. Potrivit lui, Bento FSM este poziţionat ca o soluţie premium dar la început de drum. „În contextul obiectivelor de creştere coroborate cu infuzia de capital asociată plasamentului privat, în momentul de faţă avem o abordare mai agresivă, şi deci mai competitivă, a ofertelor.” În schimb, Bento MDM este poziţionat în primul rând ca o soluţie competitivă, aici obiectivul de scalare fiind prioritar. „Discutăm de asemenea de produsul din portofoliu cel mai pretabil creşterii prezenţei noastre la nivel internaţional, argument care determină o strategie agresivă de preţ.” Drept clienţi, compania ţinteşte atât organizaţii private cât şi publice de dimensiuni medii şi mari, anumite produse din portofoliu, de exemplu Bento FSM, având o arie de aplicabilitate destul de nişată. „Acelaşi lucru poate fi spus şi despre o parte din serviciile de IT, Infrastructură şi Cloud, unele categorii fiind pretabile doar organizaţiilor care au o dimensiune necesară pentru a avea anumite preocupări sau pentru a gestiona sisteme IT de o anumită anvergură.” Până în urmă cu aproximativ un an, când a avut loc plasamentul privat, toate proiectele în care compania a fost implicată, inclusiv cele legate de dezvoltarea propriilor produse, au fost susţinute din fonduri proprii. „Am apelat de-a lungul timpului la diverse forme de finanţare bancară, însă discutăm în principiu de credite pentru capital de lucru, nu pentru investiţii.” Încă de prin 2013 antreprenorii au investit constant o mare parte din profitul realizat în principal de Divizia IT, Infrastructură şi Cloud în dezvoltarea propriilor produse Software. Cu ocazia ridicării capitalului în urma plasamentului privat, cât şi cu ocazia derulării proiectului finanţat prin POC, această dezvoltare de produse a fost accelerată, capitalizând astfel investiţia făcută de-a lungul anilor din fonduri proprii sub formă de proprietate intelectuală proprie.

    Proiectele cu caracter recurent de administrare a infrastructurilor IT complexe constituie la rândul lor o categorie aparte de proiecte importante. „În contextul acestor proiecte, unele începând încă din 2008 şi fiind active şi astăzi, am crescut Divizia IT, Infrastructură şi Cloud atât ca număr de oameni cât şi ca seturi de competenţe, şi am căpătat disciplina necesară pentru a întreţine relaţii de lungă durată cu parteneri şi clienţi.”

    Leadershipul, prins din zbor

    La capitolul provocări, Bodea spune că cele mai importante au venit mai ales din zona de management. „Atât eu cât şi Radu am trecut de la a fi simpli ingineri software cu cunoştinţe solide în zona de infrastructură, lucrând în principiu fiecare pe proiectul lui dar cuantificând totul la comun, la a coordona proiecte, apoi la a coordona oameni. Am acumulat experienţă şi ne-am construit competenţe în zone precum Project Management sau Management Financiar, învăţând de cele mai multe ori din greşeli.” Vorbind despre cât de provocator e ca o companie antreprenorială să îşi consolideze poziţia în faţa competiţiei venite din partea multinaţionalelor, antreprenorul spune că dificultatea vine atât din context cât şi din produs. „Avem exemplul Autonom care vede o creştere spectaculoasă în defavoarea companiilor mult mai mari în zona leasingului operaţional, cât şi exemplul magazinelor de cartier care experimentează o moarte lentă în faţa presiunii lanţurilor mari de small retail, la polul opus.” În IT, adaugă el, dacă discutăm de servicii, „atunci chiar noi suntem un exemplu că un jucător mic poate face faţă concurenţei venite din partea companiilor mari”. Dacă însă discutăm de produse software standard sau echipamente hardware, atunci balanţa spune că se schimbă în favoarea companiilor mai mari, iar concurenţa poate deveni foarte dificilă.

    Despre recentele crize, cu excepţia crizei globale a semiconductorilor, care are un impact substanţial în derularea anumitor proiecte în zona de infrastructură, antrepreorul susţine că sunt norocoşi să fie puţin sau chiar deloc impactaţi de acestea. „Ceea ce facem noi este în mare măsura despre eficientizare, iar crizele au tendinţa de a face organizaţiile mai deschise iniţiativelor de automatizare şi optimizare. Pandemia ne-a adus însă şi un lucru bun, determinându-ne să implementăm un framework care să susţină performanţa, colaborarea şi sănătatea în echipa indiferent de modul de lucru.” Ultimii patru-cinci ani, în schimb, au venit cu provocări substanţiale în zona de resurse umane. „Sau, mai bine zis, abia în ultimii ani am început să acordăm suficientă atenţie pentru a sesiza aceste provocări.” Atragerea şi retenţia de talente cât şi managementul performanţei spune că sunt preocupări constante ale echipei Bento, cu atât mai mult cu cât compania activează într-un domeniu foarte sensibil din perspectiva forţei de muncă. „Asistăm la un trend global care pune enorm de multă presiune pe eficienţă în dezvoltarea software şi care, coroborat cu creşterea în complexitate a echipelor care colaborează, cât şi cu o romanticizare a modului de lucru, face ca managementul operaţional al echipelor de dezvoltatori să fie un overhead substanţial care necesită preocupare continuă.” În prezent, Bento funcţionează cu o echipă de 85 de persoane. Antreprenorul spune că la oamenii din echipă caută onestitate, responsabilitate, inteligenţă, curiozitate, empatie, capacitate şi dorinţă de muncă, ambiţie, maturitate, capacitate de coordonare, perspectivă largă, asumare, flexibilitate, rezilienţă, lipsa onestităţii, neasumarea şi imaturitatea, pe de altă parte, alcătuind topul trăsăturilor intolerabile. „La Bento creştem în continuare bazându-ne pe patru valori împărtăşite: responsabilitate, libertate, încredere şi diversitate.” Chiar dacă la început Bodea recunoaşte că nu au abordat cultura organizaţională în mod conştient, acum se preocupă în mod concret de ea. „În vara acestui an am analizat cu ajutorul unui consultant extern cultura organizaţională iar rezultatul analizei ne-a bucurat, confirmându-ne ceea ce simţeam că facem bine. Din feedbackul colegilor a rezultat ca avem o cultură orientată atât către autodezvoltarea lor dar şi către rezultate.”

    În prezent, compania se concentrează şi pe partea de relaţionare şi conectare. „Aici, şi pandemia a avut un cuvânt de spus şi lucrul preponderent de la distanţă face mult mai dificilă relaţionarea, afectând uneori capacitatea de colaborare între echipe şi departamente. De asemenea, colegii simt uneori un nivel mai ridicat de critică.”

    Bento le oferă acum angajaţilor acces şi la o platformă în care pot intra în legatură directă cu specialişti şi medici pe zona de nutriţie, psihoterapie, parenting şi medicină clasică. „Pe lângă această platformă mai oferim un abonament la o clinică privată de sănătate”, menţionează antreprenorul unul dintre beneficiile extrasalariale oferite echipei.

    Pasiunile care unesc parteneriate

    Fiind dedicaţi amândoi în totalitate acestei companii, Bodea spune că alte episoade din parcursul lui profesional sau al partenerului său de business nu sunt relevante. Au dezvoltat şi alte businessuri, în principiu tot împreună, „fiind mai ales vorba de diverse proiecte în zona de entertainment, evenimente şi muzică – zone care îmi sunt şi hobby-uri”. În timp ce Vlad Bodea e bucureştean, absolvent al Colegiului Naţional „I. L. Caragiale” şi foarte pasionat de sporturile de iarnă, Radu Scarlat este de loc din Constanţa, printre hobby-urile sale numărându-se kite surfingul şi de zborul. „Împărţim antreprenoriatul cu ceilalţi doi parteneri, Andrei Cupaciu şi Dan Giuşcă. Andrei vine din Constanţa, unde a fost coleg de liceu cu Radu, iar Dan este din Galaţi. Atât Dan cât şi Andrei ne sunt alături întocmai pentru că ne împărtăşesc curiozitatea nativă, pasiunea pentru IT şi spiritul antreprenorial.”

    Indiferent însă de geografie, i-a unit un crez comun: „Orice poveste care merită povestită e o poveste de dragoste, dar orice poveste bună îmbină iubirea cu pragmatismul, naivitatea şi entuziasmul urmate de maturizare. Dragostea trece prin stomac, iar pasiunea trece prin bilanţ”.

    Radu Scarlat. De loc din Constanţa, l-a întâlnit pe Vlad Bodea în studenţie, în timpul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare pe care o urmau amândoi în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Au pus împreună bazele Bento, în urmă cu 18 ani.

     

    IT-ul, un mamut în continuă creştere

    Pe viitor, la nivelul întregii pieţe, antreprenorul spune că, deşi va continua să crească ca dimensiune, „acest ecosistem mamut pe care îl numim în sens generic «IT» va continua să crească şi în efervescenţă”.

    În ceea ce priveşte compania căreia i-a pus bazele, peste un deceniu vede Bento „ca o organizaţie care deţine şi coordonează o serie de companii, fiecare având propria nişă şi propria piaţă, în strânsă colaborare, dar cu capacitatea de a acţiona independent. Bazele acestei viziuni sunt deja aşezate, iar drumul pe care îl avem de urmat ne stârneşte curiozitatea şi ne entuziasmează”.  

    „Ideea de succes poate fi înţeleasă doar raportat la o evaluare subiectivă, umană”

    Bodea le oferă şi câteva sfaturi antreprenorilor la început de drum. El le recomandă ca atunci când doresc să înceapă o afacere să se gândească foarte bine ce aşteptări au, ce motivaţii au, cum se văd în evoluţia viitoarei companii şi să îşi formalizeze aceste gânduri. „Antreprenorul este cel care începe mic, îşi suflecă mânecile, se susţine din forţe proprii încă de la început, oarecum în contrast cu imaginea glam prezentată de Silicon Valley.”

    Atrage apoi atenţia asupra importanţei alegerii corecte a partenerilor. „Lucrurile trebuie discutate şi împărţite de la început, iar rolul fiecăruia trebuie detaliat.”

    Potrivit lui, există metode consacrate care definesc, oarecum sec, succesul unei companii, de la profitabilitate la cota de piaţă la evaluarea pe Bursă. „Eu consider însă că ideea de succes poate fi înţeleasă doar raportat la o evaluare subiectivă, umană, aceasta fiind latura pe care îmi propun să o abordez.” Pentru acţionari este de părere că elementele cele mai de preţ în evaluarea succesului sunt cele obiective, precum profitabilitate şi evaluare de piaţă, cât şi evoluţia, iar pe lângă acestea, un rol important îl joacă, desigur, şi valoarea percepută, subiectivă, a impactului pe care organizaţia o are în lume. Iar pentru cei din interiorul companiei „cred că evaluarea obiectivă are mai degrabă un rol calitativ, în măsura în care determină stabilitate. Dinamica echipei şi a modului în care organizaţia îşi recunoaşte şi motivează performerii capătă însă importanţă. Pe scurt, oamenii din interiorul unei companii consideră că lucrează într-o organizaţie de succes atunci când observă o stabilitate şi o evoluţie favorabilă în piaţă, coroborate cu o echipa sănătoasă şi motivată.”


    2004
    Compania este înregistrată, sub numele 2B Intelligent Soft

    2005-2007
    Este concepută, dezvoltată şi implementată o aplicaţie software ca şi componentă într-un sistem utilizat într-o infrastructură critică

    2008
    Bento preia administrarea unei infrastructuri IT răspândite la nivel regional

    2015
    Este implementată o versiune rudimentară a ceea ce urma să devină produsul flagship al companiei, Bento Field Service Management

    2020-2021
    Este lansat un alt produs software standardizat, Bento Mobile Device Management;

    Peste 120.000 de noi dispozitive sunt înrolate în Bento MDM în acest interval

    2021
    Compania derulează cu succes primul plasment privat hibrid din istoria BVB

    2022
    La începutul anului, businessul se listează pe piaţa AeRO (simbol bursier: Bento)

  • Sebastian Ghiţă, trimis în judecată de DNA după 5 ani în dosarul contractelor IT

    Sebastian Aurelian Ghiţă, deputat în Parlamentul României în perioada 2012 – 2016, iar anterior reprezentant al unor societăţi comerciale, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (cinci infracţiuni dintre care patru în formă continuată) şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

    O altă persoană fizică, la data faptelor administrator al unei societăţi comerciale controlate în mod direct de Sebastian Ghiţă, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă (trei infracţiuni dintre care două în formă continuată), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. De asemenea, o altă persoană fizică, la data faptelor director general al unei alte societăţi comerciale controlate în mod direct de către Ghiţă, pentru a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă (două infracţiuni, ambele în formă continuată).

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, că instituţiile şi autorităţile publice au contractat, în perioada 2006 – 2015, programe informatice finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene, de la mai multe societăţi comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea şi două societăţi iniţial deţinute, ulterior controlate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian. În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influenţa şi controlul deţinut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredinţare şi chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autorităţile publice.

    „De regulă, câştigarea unei licitaţii privind achiziţia de servicii în domeniul IT, de către societăţile de profil, ar fi avut un preţ care se achita inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest preţ ar fi fost achitat prin intermediul societăţilor controlate de inculpat, pe bază de operaţiuni fictive înregistrate între societăţile interesate în procedura achiziţiei şi societăţile controlate de inculpat. Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian ar fi pretins şi ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanţii unei societăţi din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra factorilor de decizie şi funcţionarilor publici implicaţi în proceduri de achiziţie publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăţi, contracte de achiziţie publică sau să permită derularea în bune condiţii a contractelor deja încheiate. Provenienţa banilor reprezentând “preţul” intervenţiei ar fi fost disimulată, la indicaţiile inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, în operaţiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice şi două firme controlate de inculpatul menţionat, prin intermediul celorlalţi doi şi al unor societăţi offshore”, arată DNA.

    Potrivit procurorilor, plăţile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate şi care au avut la bază documente false. La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalţi doi coinculpaţi, în calitate de administrator, respectiv director general al celor doua firme controlate de Ghiţă Sebastian Aurelian.

    Astfel, potrivit modalităţii indicate de Ghiţă, în perioada 2010-septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de inculpat suma totală de 29.464.441 lei, astfel: 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010; 8.212.191 lei, în perioada martie 2011 – septembrie 2014; 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013; 2.233.592 lei, în perioada 2013 -2014 şi 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014.

    „Presupusele intervenţii ar fi vizat implementarea/finanţarea/derularea în bune condiţii a unor proiecte din domeniul sănătăţii cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripţia electronica, Cardul Naţional de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea reţetelor de medicamente necompensate, precum şi în alte domenii cum ar fi cadastrul ( Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni), Casa de pensii ( Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor şi proceselor de muncă în administraţia publică), Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă(gestionarea resurselor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă) , mediu ( servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea der sisteme informatice la unele consilii judeţene, etc”, mai spun procurorii DNA.

    În vederea luării măsurii confiscării speciale, în cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile deţinute de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Prahova, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii.

    Dosarul a fost deschis de DNA în 2017 de procurorii Ploieşti şi a fost definitivat de cei de la Structura Centrală.

    În prezent, fostul parlamentar se află în Sebia, unde a fugit direct de la o recepţie a SRI.