Tag: inventie

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • A învăţat de acasă bazele meseriei şi a construit un business de succes

    Ideea acestei afaceri s-a născut cu circa 40 de ani în urmă, atunci când Elena Oancea, fondatoarea brandului Careless Beauty, urmărea cu mare atenţie cum familia sa prepara în casă cremele cu flori de crin. „În perioada respectivă aceste practici tradiţionale constituiau de fapt medicina populară din care, într-un final, s-a născut medicina modernă”, precizează antreprenoarea. Iar odată cu schimbarea regimului în România, după anii ’90, a decis să înfiinţeze o societate comercială specializată, mizând pe cunoştinţele dobândite, precum şi pe pasiunea pentru acest domeniu.

    „Aproape toată viaţa mi-am dedicat-o naturii. Mereu m-am regăsit în natură şi am crezut în ea, natura este un miracol”, adaugă Oancea. Devenind chimist‑estetician, încurajată de soţ şi cei doi copii, în anul 1992 a pus bazele „Careless Beauty by Elena Oancea”, un brand românesc de produse naturale, iar după 10 ani de studiu a obţinut şi primul brevet de invenţie. „Am avut noroc că ne‑am născut aici, ţara noastră merită să fie promovată. Pentru a păstra puritatea naturii este nevoie de pricepere, măiestrie, pasiune şi multă răbdare. De exemplu, doar două zile pe an pot recolta un anumit mugure de plantă”, explică fondatoarea. Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Dacă principalul public ţintă al cosmeticelor sunt femeile, Careless Beauty îşi propune să se adreseze deopotrivă ambelor sexe, vizând în primul rând tratarea problemelor dermato cosmetice; „frumuseţea venind ca o consecinţă a aplicării tratamentelor”, spune Elena Oancea.  Deşi consideră că pe alte meleaguri produse similare se vând cu sume cuprinse între 100 şi 500 de euro pe gram, pe piaţa locală produsele de sub umbrela Careless Beauty se vând la preţuri „mult mai mici faţă de valoarea lor reală, dar acestea sunt condiţiile impuse de piaţa actuală”.

    Careless Beauty deţine astăzi, după aproximativ 25 de ani de cercetare ştiinţifică, patru brevete de invenţie de produse dermato cosmetice organice şi deţine 5 game complete dedicate fiecărui tip de ten şi o gamă pentru îngrijirea corporală, reunind în total 22 de produse. Sub brandul propriu se realizează şi diverse servicii de estetică, după o tehnică proprie, inventată şi dezvoltată de Elena Oancea în urma aceloraşi metode tradiţionale. Firma oferă şedinţe de masaj facial manual, tratamente cosmetice faciale complete pentru fiecare tip de ten, precum şi împachetări corporale cu diverse uleiuri şi ape florale. Un tratament complet se evaluează în funcţie de nivelul de dezvoltare al afecţiunii dermatologice, de cât de repede răspunde persoana la tratament şi de istoricul tratamentelor aplicate anterior, spune fondatoarea. „Plantele utilizate în procesul de fabricare sunt recoltate numai de pe terenurile proprii, atent procesate şi transformate într–un produs final unic”, mai adaugă ea.

    Produsele Careless Beauty pot fi cumpărate fie prin intermediul cabinetelor proprii din Constanţa şi Bucureşti, de la colaboratori, dar cel mai frecvent de pe site-ul companiei. „Avem deja o serie de clienţi pe care îi putem numi tradiţionali, dar dacă discutăm despre cei potenţiali, avem între 10 şi 100 de doritori pe lună”, menţionează antreprenoarea. Produsele se găsesc la preţuri cuprinse între 63 de lei pentru o apă din flori de lavandă şi 280 de lei pentru un elixir vegetal cu efect regenerator, conform site-ului propriu.

    Compania se pregăteşte să facă primul pas în afara ţării prin participarea la o expoziţie internaţională de profil în anul 2018 în Franţa. Pe termen scurt, Careless Beauty vizează dezvoltarea reţetarelor şi a preocupării în domeniul cercetării ştiinţifice asupra extractelor vegetale obţinute din specii de plante româneşti, iar printre planurile pe termen lung se numără extinderea vânzării produselor şi a serviciilor la nivel internaţional. Conform declaraţiilor sale, Elena Oancea îşi propune o colaborare cu NASA, pentru a realiza cercetări legate de bolile de piele ale astronauţilor. Profilul clientului se împarte în două categorii, spune antreprenoarea: cei care au încercat alte tratamente care nu au produs efectele scontate ori persoane care doresc să îşi îngrijească pielea utilizând doar produse organice, „rar întâlnite pe piaţa noastră.”

    La nivelul întregii pieţe, românii au cheltuit în 2015 aproximativ 3,5 miliarde de lei pe cosmetice, produse de îngrijire şi parfumuri, iar mai bine de 75% din piaţă au mers către produse de masă şi către companiile de vânzări directe, conform datelor obţinute de ZF. În prezent piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de circa 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    „Piaţa românească a fost bombardată în ultimii 27 de ani cu produse cosmetice recomandate ca fiind eco, bio, naturale, organice, acest fenomen având efecte secundare şi asupra producătorilor autohtoni de cosmetice organice. Este foarte greu să recâştigi încrederea unor clienţi manipulaţi zilnic prin marketingul corporaţiilor internaţionale din domeniu”, susţine antreprenoarea. Pe de altă parte, Registrul Comerţului nu deţine un cod specializat privind producţia de cosmetice organice, toţi producătorii fiind incluşi în acelaşi coş. Conform spuselor sale, acest lucru duce, de asemenea, la deteriorarea şi diluarea informaţiilor cu privire la piaţa autohtonă a produselor organice. Cel mai mare impediment al domeniului în care activează este, în opina sa, lipsa accesului la fonduri, la capitalul pentru dezvoltarea afacerilor. „Sistemul bancar din România nu finanţează în baza planurilor de afaceri, creditarea fiind în general acoperită de ipoteci”, explică Elena Oancea. După mai bine de două decenii de experienţă în antreprenoriat, Elena Oancea consideră că oamenii de afaceri trebuie să însumeze extrem de multe calităţi, pornind de la răbdare, tenacitate, perseverenţă până la capacitatea permanentă de a inova, de a se reinventa pe sine. „Şi nu în ultimul rând, trebuie să aibă respect pentru client”, conchide fondatoarea firmei Careless Beauty.

  • Noi ne chinuim să construim trotuare normale, în timp ce alţii fac trotuare şi pe apă

    Podul sau pontonul este realizat din bucăţi de plastic ce sunt destul de rezistente pentru a putea merge pe ele, dar îndeajuns de uşoare pentru a pluti pe apă. Sistemul este simplu de instalat şi flexibil, potrivit pentru cei care au nevoie de un ponton improvizat, potrivit site-urilor care vând astfel de produse.

    Astfel de produse se găsesc la vânzare şi pe site-ul Alibaba. Produsele se vând la bucată, una fiind în jur de 20 de dolari. Comanda minimă fiind de câteva sute de bucăţi.

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • Un agricultor din Olt a inventat un îngrăşământ natural care creşte recolta cu 30 la sută

    Îngrăşământul creat de agricultorul din Izbiceni a fost apreciat la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva din 2015, dar şi la Bruxelles, unde olteanul a primit medalia de argint. Deşi are o vârstă înaintată şi a suferit în urmă cu câţiva ani un accident vascular cerebral, bărbatul a mers cu maşina personală la Geneva pentru a prezenta Folarex, produs natural creat şi testat la Izbiceni, prin folosirea lui recolta crescând cu 30 la sută.

    Dobre Puţinelu trăieşte alături de familia sa în comuna Izbiceni. Acesta este născut în octombrie 1938, iar în ciuda vârstei sale a mers sute de kilometri pentru a prezenta Europei produsul inventat de el. Aşa a ajuns Folarex, un îngrăşământ ieftin, natural, din gospodăria de la Izbiceni la marile saloane de inventică din Europa.

    Profesor de istorie, Puţinelu spune că a creat acest produs pentru a mânca sănătos şi pentru că nu a avut bani să cumpere substanţe chimice.

    „Am creat acest produs pentru a mânca sănătos, apoi pentru a trăi mai bine. Aveam trei copii la şcoală, băiatul cel mare era student la Marină, ceilalţi doi erau la liceu. Îngrăşămintele se găseau greu şi erau scumpe, aşa am început să concep produsul. După Revoluţie m-am gândit că aş putea să fac o afacere din acest îngrăşământ. AVC-ul afectează gândirea, însă la mine s-a întâmplat invers, mi-a accentuat gândirea şi m-am apucat singur de treabtă, fără să am studii de specialitate. Aşa a apărut Folarex, produs ce a fost testat pe grădina noastră. Copiii mei au fost sceptici şi au început să râdă. Am făcut cantităţi mici la început, apoi vecinii au fost interesaţi de produs. Când am văzut că la poarta noastră s-au strâns 50 de persoane ca să cumpere, ne-am apucat serios de treabă”, a povestit Dobre Puţinelu modul în care a început „aventura” îngrăşământului natural.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • Oraşul care timp de jumătate de an stă în umbră. Ce metodă ingenioasă au folosit pentru a se putea bucura de razele soarelui

    Invenţia i-a aparţinut lui Martin Andersen, care a primit finanţare din partea autorităţilor pentru a-şi implementa ideea. După îndelungi cercetări şi schiţe proiectul s-a concretizat cu succes – trei oglinzi, fiecare măsurând 17 metri pătraţi, stau pe muntele de deasupra oraşului. În ianuarie, cu ajutorul acestora, soarele este pote fi zărit doar două ore pe zi în piaţa oraşului, de la prânz până la orele 14, însă cetăţenii sunt fericiţi şi pentru atât. „Păşind în soare după atâtea ore de umbră permanentă mă face să realizez cât de mult ne poate afecta percepţia asupra lumii. Dintr-o dată, lumea pare tridimensională”, spune Andersen.

    Nu toată lumea din Rjukan a primit cu braţele deschise ideea acestor oglinzi de soare, iar mulţi consideră că nu sunt altceva decât un „truc turistic”. Până şi Andersen a admis faptul că s-a obişnuit, între timp, cu lipsa luminii soarelui. „ Este ca şi cum oamenii care au fost crescuţi în acest loc umbrit, sau cei care au ales să rămână, au devenit imuni la lumina normală soarelui”, mai adăuga acesta.  

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.