BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Încep să vină şi notele de plată post-pandemie. A 5-a ţară care ar putea intra în incapacitate de plată

    Investitorii sunt pregătiţi ca Sri Lanka să intre în incapacitate de plată, spunând că se aşteaptă ca principalul emitent de obligaţiuni cu randament ridicat din Asia să îşi restructureze datoria şi să apeleze la ajutorul FMI pentru asistenţă pe măsură ce criza sa financiară se agravează.

    Insula din sudul Asiei a fost aruncată în criză după o cascadă de retrogradări ale ratingului în urma unor reduceri mari de taxe în 2019 şi a pierderii turismului în timpul pandemiei, lăsând-o în imposibilitatea de a accesa pieţele globale, relatează FT.
    Sri Lanka datorează 15 miliarde de dolari în obligaţiuni şi are o datorie de 45 de miliarde de dolari pe termen lung, potrivit Băncii Mondiale. Ea trebuie să plătească aproximativ 7 miliarde de dolari în acest an pentru dobânzi şi rambursarea datoriilor, dar rezervele sale valutare s-au redus la mai puţin de 3 miliarde de dolari.

    Următoarea mare provocare a guvernului este o rambursare de obligaţiuni în valoare de 1 miliard de dolari, scadentă în iulie. Dacă nu reuşeşte să plătească, se va alătura unor ţări precum Suriname, Belize, Zambia şi Ecuador, care au intrat în incapacitate de plată a datoriei în urma pandemiei.

    Ministrul de finanţe din Sri Lanka, Basil Rajapaksa, a declarat luna trecută pentru Financial Times că ţara “încearcă toate opţiunile” pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Dar obligaţiunile sale denominate în dolari se tranzacţionează la aproape jumătate din valoarea lor nominală, un nivel care implică o probabilitate ridicată ca investitorii să nu fie rambursaţi integral.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Este oficial: Retailerul irlandez de modă Primark, cea mai aşteptată intrare pe piaţa locală, deschide primul magazin în România în 2022. Unde va fi prima unitate?

    Retailerul irlandez de modă Primark, cunoscut pentru magazinele sale de suprafaţă foarte mare şi pentru politica preţurilor foarte mici, va deschide primul magazin din România în mallul bucureştean ParkLake. România va fi a 15-a piaţă pentru grup, iar inaugurarea va avea loc până la finalul anului. ZF a anunţat că se pregăteşte această mutare, Primark fiind unul dintre puţinele nume mari ce lipsea din România unde piaţa de modă e puternic concurenţială.

    Noul magazin va marca intrarea Primark pe cea de-a patra piaţă central şi est europeană, după  Slovenia, Polonia şi Republica Cehă. După România va veni rândul Slovaciei.

    „Suntem încântaţi de progresul planurilor noastre de extindere şi de intrarea în premieră pe piaţa din România unde am rezervat un spaţiu într-un centru comercial popular din estul Bucureştiului. Reacţia clienţilor din regiunea ECE la marca Primark a fost extrem de favorabilă şi ne dorim foarte mult să continuăm această extindere. Sperăm ca românii să ne poată trece pragul înainte de sfârşitul acestui an”, spune Paul Marchant, CEO Primark.

    Primark este un retailer irlandez ce a fost înfiinţat în Dublin, Irlanda acum mai bine de 50 de ani. Astăzi compania deţine peste 400 de magazine pe 14 de pieţe. În cinci ani, ţinta este ca grupul să ajungă la 530 de unităţi.

     

  • Antreprenorul-influencer Gary Vaynerchuk va deschide un restaurant în New York unde se va intra doar pe bază de NFT

    VCR Group, compania de ospitalitate fondată de antreprenorul-influencer Gary Vaynerchuk, va deschide un restaurant în New York, unde vor avea acces doar cei care cumpără dinainte un NFT (Non-Fungible Token) dedicat, potrivit CoinTelegraph.

    Restaurantul Flyfish Club îşi propune să fie un loc select, privat, unde membrii îşi pot cumpăra accesul sub forma unui NFT pe blockchain. Aşa cum îi spune şi numele, specificul bucătăriei va fi axat pe fructe de mare.

    Potrivit website-ului oficial, restaurantul propune două categorii de membri. Varianta standard oferă acces la camera principală a restaurantului, la spaţiile exterioare, la un cocktail lounge şi la evenimente speciale, iar aceasta costă 2,5 ETH, adică peste 8.000 de dolari, conform datelor oferite de platforma CoinMarketCap la momentul relatării acestui articol.

    Varianta mai scumpă este numită Flyfish Omakase şi oferă în plus acces la o cameră privată de 14 locuri. Această opţiune costă 4,25 ETH, adică aproape 13.700 de dolari.

    Cei care deţin un NFT al Flyfish Club devin membri şi pot la rândul lor să împrumute NFT-ul către o cunoştinţă, în regim lunar, sau îl pot vinde la rândul lor. Deşi achiziţia NFT-ului trebuie realizată cu criptomonede, trebuie menţionat că în interiorul restaurantului produsele pot fi achitate cu dolari americani.

    Flyfish Club plănuieşte să se deschidă în 2023 şi va fi al doilea restaurant concept de la VCR Group, după ce compania lui Gary Vaynerchuk a deschis tot în New York restaurantul japonez Ito, gândit în stilul cunoscut drept omakase. Ito nu este gândit ca un club privat cu membri, spre deosebire de Flyfish Club.

    Gary Vaynerchuk a devenit cunoscut la nivel internaţional prin prezenţa lui online şi prin discursurile sale de tip motivaţional. Totodată, el este preşedintele companiei de media şi comunicare VaynerX, precum şi CEO al VaynerMedia, o agenţie de publicitate care are clienţi din topul Fortune 100, adică cei mai mari jucători.

     

     

  • AUR solicită eliminarea certificatului COVID la intrarea într-o instituţie publică: „Ciucă să dea dovadă de omenie”

    Alianţa pentru Unirea Românilor solicită coaliţiei PSD-PNL-UDMR să elimine de urgenţă condiţia prezentării certificatului COVID la intrarea într-o instituţie publică.

    Potrivit comunicatului AUR, „la primăriile din întreaga ţară se formează cozi imense din cetăţeni care doresc să-şi achite taxele şi impozitele către autorităţi. Se înregistrează situaţia absurdă şi umilitoare ca cetăţenii buni platnici, veniţi să-şi achite dările către autoritatea locală, să nu poată intra în incinta instituţiilor pentru a-şi îndeplini obligaţiile legale.”

    „În multe localităţi, oamenii care merg să-şi achite impozitele sunt întorşi din drum, întrucât nu au certificatul verde, care li se cere pentru a intra în primărie. Sunt trimişi să-şi facă un test rapid. Pentru mulţi români, 60-70 de lei, cât costă un test rapid, reprezintă o sumă semnificativă, pe care ar prefera să o dea pe mâncare, nu pe testele vândute de clientela politică a guvernanţilor. Toţi demnitarii şi funcţionarii statului român sunt plătiţi din taxele contribuabililor, iar aceştia nu merită să fie umiliţi pentru că sunt corecţi şi îşi fac datoria de cetăţean”, a declarat deputatul George Simion, co-preşedinte AUR.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cea mai performantă acţiune în 2021 de la Bursa de la Bucureşti intră din 17 ianuarie în liga mare: Chimcomplex se transferă de pe AeRO pe segmentul principal şi îşi schimbă simbolul bursier în CRC

    Bursa de Valori Bucureşti a anunţat vineri seară investitorii că luni, 17 ianuarie, Chimcomplex Borzeşti, companie prezentă pe piaţa de capital din noiembrie 1996, se listează pe Piaţa Reglementată a Bursei, categoria Standard, ca urmare a transferului de pe piaţa AeRO, parte a Sistemului Multilateral de Tranzacţionare.

    În urma transferului pe piaţa principală, compania controlată de antreprenorul Ştefan Vuza prin vehiculul de investiţii CRC Alchemy Holding (85,35%) ar putea atrage şi investitori mari, precum fonduri de pensii, cărora legislaţia nu le permite să investească în companii din piaţa AeRO.

    Ultima zi de tranzacţionare a acţiunilor Chimcomplex Borzeşti pe piaţa AeRO, sub simbolul bursier CHOB, este de 12 ianuarie. Pe 14 ianuarie va fi realizată decontarea ultimelor tranzacţii cu acţiunile companiei pe AeRO, iar acestea vor intra la tranzacţionare pe Piaţa Reglementată pe 17 ianuarie, sub un nou simbol bursier, CRC.

    Transferul acţiunilor Chimcomplex Borzeşti pe Piaţa Reglementată a fost realizat cu sprijinul Estinvest.

    Chimcomplex este a doua companie care trece de pe piaţa AeRO pe Piaţa Reglementată, categoria Standard, după transferul Bittnet Systems (BNET) în iunie 2020.

    La finele anului trecut, Chimcomplex a fost inclusă în noul indice de referinţă pentru piaţa secundară – BETAeRO, având cea mai mare pondere.

    Preţul de referinţă din 17 ianuarie pentru CRC va fi preţul de închidere al simbolului CHOB din ultima şedinţă de tranzacţionare a acestuia în cadrul SMT – piaţa AeRO, conform precizărilor metodologice.

    Echipa Chimcomplex Borzeşti va suna pe 17 ianuarie clopoţelul Bursei de Valori Bucureşti pentru a marca un nou început, în calitate de companie listată pe segmentul principal al Bursei. Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:00, pe canalele social media ale BVB – Facebook, YouTube şi LinkedIn.

    Cu un randament de 1.200% în 2021, Chimcomplex a fost cea mai performantă investiţie la Bursa de Valori Bucureşti, aceasta fiind totodată cel mai probabil şi cea mai bună performanţă anuală a unei companii listate din istoria bursei locale.

    Astfel, capitalizarea Chimcomplex a urcat într-un an de la 574 milioane de lei la aproximativ 7,7 miliarde de lei, arată datele BVB.

    Cel mai probabil randamentul istoric a fost susţinut de rezultatele financiare în creştere pe fondul cererii mai mari şi a preţurilor pentru polioli. „Produsele fabricate de Chimcomplex sunt utilizate zilnic pentru producerea a mii de alte produse mai sigure şi durabile: de la tălpi de pantofi din poliuretan şi spume pentru saltele, la palete de eoliene şi baterii de maşini hibride“, potrivit companiei.

    Chimcomplex, care în 2018 a achiziţionat active ale Oltchim iar în 2021 a cumpărat active ale CET Govora, a încheiat primele nouă luni ale anului 2021 cu venituri totale de 1,8 miliarde lei, faţă de 816 milioane lei în perioada similară din 2020, şi un profit net de 422 milioane lei, comparativ cu pierderi de 39 mil. lei la finele lunii septembrie 2020. Rezultatul din exploatare a urcat de la 45 mil. lei la 561 mil. lei.

    Potrivit datelor Tradeville, pe baza preţurilor de tranzacţionare de joi după-amiază şi calculat cu rezultatele la nouă luni, CHOB are un multiplu P/E (price/ earnings) de 13,5x şi unul P/S (price/vânzări) de 3,58x.

    „Creşterea rezultatului din exploatare în perioada ianuarie-septembrie 2021 comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2020 a fost determinată în principal de creşterea cu 1,021 mil. lei a veniturilor, urmare a creşterii cotaţiilor internaţionale la polioli“, se arată în raportul trimestrial.

  • ÎPS Teodosie s-a urcat din nou pe cisternă pentru a sfinţi apa de Bobotează: „Agheasma nu infectează, nu e periculoasă”

    ÎPS Teodosie s-a urcat şi în acest an pe cisternele cu apă, cu scopul de a sfinţi agheasma pentru Bobotează, sărbătoare care va avea loc joi. Apa sfinţită va fi pusă apoi în 150.000 de sticle care vor fi împărţite credincioşilor care vor participa la manifestarea religioasă din Portul Tomis.

    „Pentru mine nu este un efort să urc pe cisterne, dar unii se mai miră de ce urc. Trebuie apă pentru tot poporul. În mod canonic, Liturghia cuprinde şi aghiasma”, a spus ÎPS Teodosie la finalul slujbei, potrivit Constanţa 100%.

    Slujba de sfinţire a fost transmisă live, pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Tomisului.

    După cele două slujbe de şfinţire a apei de miercuri, joi, ÎPS Teodosie va oficia tot două slujbe, una în Portul Tomis, unde sunt aşteptaţi circa 20.000 de credincioşi şi în localitatea Ovidiu. La ambele evenimente va arunca în apa mării şi a lacului Siutghiol câte trei cruci.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Încă un simbol al României este pe cale să fie preluat de o companie străină după ce, timp de 11 ani, a stat nefolosit

    Hagag Development Europe a înfiinţat la finalul anului trecut companiile Hagag Rex Mamaia – cu activitate de dezvoltare şi şi promovare imobiliară şi Hagag Privighetorilor 35. Aleea Privighetorilor este una dintre cele mai exclusiviste zone din Bucureşti, amplasată în sectorul 1, în apropiere de Zoo Băneasa şi Băneasa Shopping City.

    Prin înfiinţarea Hagag Rex Mamaia cei de la Hagag se arată direct interesaţi de preluarea hotelului considerat simbolul staţiunii Mamaia. Hotelul se află în prezent în executare.

    ”Hagag Development Europe are planuri ambiţioase pentru România. Urmărim să ne consolidăm poziţia pe plan local, atât din punct de vedere al activului existent, cât şi din punct de vedere geografic. În acest context, prospectăm activ piaţa şi ne uităm cu atenţie la mai multe proprietăţi sau terenuri cu potenţial, pretabile pentru proiectele rezidenţiale sau office, dar şi hoteliere.”, – reprezentanţii Hagag Development Europe. 

    Hotelul Rex din Mamaia este deţinut din februarie 2021 de Rex Mamaia SRL, anterior fiind deţinut de Rex Mamaia SA. Rex Mamaia SRL are acţionar pe Zinca Palade (mama lui Carmen Adamescu) în proporţie de 98,97%,  Carmen Adamescu 0,51% şi Rani Palade, tot cu 0,51%.

    Potrivit Hotărârii Judecătoreşti nr. 253/299/2021 din 25/01/2021 emisă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, se notează începerea urmăririi silite a imobiului în dosar de executare silită nr. 378/2020 al Biroului Executorului Judecătoresc Rusu Cătălina, pentru suma de 1.376.520,78 euro plus 83.419 lei creditor Societatea de Asigurare-Reasigurare Astra SA prin lichidator judiciar KPMG Restructuring SPRL.

    “Hotelul nu a fost executat. Dosarul este pe rolul biroului meu, dar hotelul nu a fost executat. Hotelul nu poate fi vândut acum decât cu acordul executorului judecătoresc, dar aşa ceva nu s-a petrecut. Hotelul este acum în proprietatea firmei Rex Mamaia. Hotelul poate fi vândut atât de Rex Mamaia de bunăvoie – iar suma pe care o vor obţine drept avans va constitui creanţa din dosarul de executare, sau poate fi scos la licitaţie publică. În acest moment nu s-a ajuns la acea etapă”, a declarat pentru ZF Cătălina Rusu, executor judecătoresc.

    Hotelul Rex din Mamaia nu a mai funcţionat din 2011 când a fost afectat de un incendiu de proporţii. În acel an, pe dosarul de daună Astra Asigurări – compania asiguratoare controlată indirect de Dan Adamescu, care la acea vreme deţinea şi hotelul, a efectuat în avans plăţi de 3 mil. euro către Rex Mamaia, cu 1.376.520,64 euro plus 1.802 lei decât suma cuvenită, potrivit datelor anterioare.

    În 2018 Astra Asigurări, prin KPMG Restructuring a dat în judecată familia Palade, care deţin hotelul, pentru a recupera în instanţă suma, plus penalităţile. În urma recursului, la Curtea de Apel Bucureşti, familia Palade a pierdut definitiv.

     

     

     

  • Amendă de 3.000 de lei pentru cine nu face asta începând de luni

    Guvernul a adoptat in data de 19 decembrie ordonanţa privind implementarea formularului digital de intrare în România. Acesta devenit obligatoriu din 20 decembrie. 

    Toate persoanele care intră în ţară începând de luni au obligaţia de a completa electronic, în termen de 24 de ore, formularul digital de intrare în ţară, prin aplicaţia plf.gov.ro, nerespectarea acestei obligaţii fiind sancţionată cu amendă de la 2.000 la 3.000 lei, au anunţat, sâmbătă, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

    „Este vorba despre adoptarea unui act nomativ care practic se înscrie în preocuparea care există la nivelul UE privind limitarea transmiterii noii tulpini emergente Omicron. România s-a aliniat deciziei CE în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de formulare digitale de localizare a pasagerilor ca parte a procedurilor de notificare a alertelor în cadrul sistemelor de avertizare timpurie şi răspuns instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere. Nu este un document carre împiedică circulaţia, dimpotrivă este un document care ne ajută să putem să localizăm rapid contacţii unei persoane infectate şi DSP-urile să poată să facă rapid anchetele epidemiologice şi să ia măsurile care se impun”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

    Conform acestuia, aceste formulare vor fi completate cu 24 de ore înainte de intrarea în România. „Dacă nu reuşesc să facă acest lucru pot să meargă la domiciliu, trebuie să-l compleeze într-un interval de 24 de ore sub sancţiunea unei amenzi, dacă nu respectă acest interval”, a adăugat Rafila.

    Potrivit reprezentanţilor Guvernului, documentul a fost adoptat deja în 18 state membre UE.

  • O nouă insolvenţă de răsunet zguduie piaţa. Una dintre cele mai puternice companii din România a cedat

    Pe 14 decembrie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de intrare în insolvenţă a Companiei Naţionale a Uraniului formulată de Tinmar Energy, firmă deţinută de omul de afaceri Augustin Oancea. În ultimii ani, mai multe companii au cerut intrarea în insolvenţă a unicului producător local de uraniu.

    ♦ Nuclearelectrica, singurul client al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), a preluat anul acesta licenţa de exploatare pentru zăcământul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş (judeţul Neamţ) după ce în 2016 s-au demarat operaţiunile pentru închiderea minei de uraniu de la Crucea (Suceava), singurul loc din România de unde se extrăgea uraniul ♦ Tot anul acesta, Nuclearelectrica a mai preluat o linie de procesare din uzina de la Feldioara, de la CNU ♦ Rămasă practic o scoică goală, CNU a devenit încă un dosar de insolvenţă şi un exemplu de slabă administrare a unui activ strategic.

    Pe 14 decembrie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de intrare în insolvenţă a Companiei Naţionale a Uraniului formulată de Tinmar Energy, firmă deţinută de omul de afaceri Augustin Oancea. În ultimii ani, mai multe companii au cerut intrarea în insolvenţă a unicului producător local de uraniu.

    „Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă a debitoarei Compania Naţională a Uraniului şi a numit administrator judiciar pe Expert Insolvenţă SPRL Filiala Bucureşti”, se arată într-un anunţ făcut de Expert Insolvenţă luna aceasta. Reprezentanţii companiei nu au putut oferi mai multe detalii, spunând că dosarul este proaspăt, iar cei ai CNU nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei. La fel, Ministerul Energiei, unicul acţionar al CNU, nu a oferit detalii suplimentare.

    CNU avea două subunităţi şi anume sucursala Suceava, care asigura producţia de minereu uranifer, şi sucursala Feldioara, unde se prelucra minereul de uraniu. Prin cele două entităţi care asigurau producţia şi prelucrarea uraniului, România era singura ţară din Europa care producea comsbutibil nuclear pentru centralele de tip CANDU.

    Compania Naţională a Uraniului a fost înfiinţată în anul 1997 şi are în administrare resursele şi rezervele minerale de uraniu existente în România. Cele mai recente date financiare ale companiei sunt din 2018. La acel moment, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, CNU avea o cifră de afaceri de circa 30 de milioane de lei, un profit net de 3,8 milioane de lei şi peste 770 de angajaţi. CNU a rezultat ca urmare a spargerii fostei Regii Autonome a Metalelor Rare, anii 1997-1998 fiind cheie pentru dezvoltarea ulterioară a sectorului energetic local prin multiplele reorganizări implementate, majoritatea ţintite  spre scindarea sistemului în cât mai multe companii. Rezultatele se culeg azi, România fiind singura ţară europeană cu resurse de invidiat, fără însă a avea un campion energetic local.

    Până în 2016, principalul activ al CNU a fost mina de uraniu de la Crucea (Suceava), cea care asigura uraniul necesar funcţionării celor două reactoare de la Cernavodă. În mai 2016 mina a fost considerată neeconomică, fiind demarate procedurile de închidere.

    „Până în anul 2011, activitatea de extragere şi prelucrare a uraniului a fost subvenţionată de stat cu 55-75% din valoarea costului de producţie. Odată cu dispariţia subvenţiei, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluţiile corecte pentru continuarea activităţii în termeni competitivi“, spunea la acel moment Ministerul Energiei. Mina Crucea era deja în exploatare de 30 de ani, cu rezervele aproape epuizate. În acelaşi an însă, 2016, CNU a rămas şi fără singurul său client, Nuclearelctrica preferând să importe uraniul de care avea nevoie de la canadieni, invocând factori ecomomici pentru justificarea acestei decizii.

    „Nuclearelectrica a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sin­tetizabilă de UO2 (dioxid de uraniu – n. red.) cu Compania Naţională a Uraniului (CNU) pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor. CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani. În luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la preţul negociat şi agreat cu SNN de 475 lei/kg şi a pus în vedere SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015“, spuneau reprezentanţii Nuclearelectrica. Ca urmare a analizei ofer­telor de preţ, SNN a declarat câştigătoare com­pania Cameco, preţul propus de acest furnizor fiind preţul cel mai mic dintre cele două oferte.

    Abia în 2018, Nuclearelectrica avea să mai cumpere uraniu de la CNU, dependenţa de uraniul importat fiind una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale companiei care asigură circa 20% din consumul de energie naţional.

    În ultimii ani însă, Nuclearelectrica a încercat să refacă acest lanţ nuclear integrat, preluând o parte dintre activele esenţiale ale CNU. Astfel, în august, producătorul de energie a anunţat că a semnat actul adiţional de preluare a licenţei de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheş-Grinţieş, localizat în judeţul Neamţ. Compania a primit licenţa de exploatare împreună cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, cu titlu gratuit, prin transfer de la Compania Naţională a Uraniului. Potrivit informaţiilor existente, deschiderea noii mine ar dura trei ani. Tot anul acesta, Nuclearelectrica a mai preluat de la CNU activele aferente liniei de procesare a concentratului de uraniu a Uzinei de Rafinare E – Sucursala Feldioara. Activele incluse în tranzacţie sunt un ansamblu unitar capabil să desfăşoare activităţi economice independente, intenţia Nuclearelectrica  fiind de a continua activitatea preluată la data transferului, respectiv producerea de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2).

  • Amendă de 3.000 de lei pentru cine nu face asta începând de luni

    Guvernul a adoptat in data de 19 decembrie ordonanţa privind implementarea formularului digital de intrare în România. Acesta devenit obligatoriu din 20 decembrie. 

    Toate persoanele care intră în ţară începând de luni au obligaţia de a completa electronic, în termen de 24 de ore, formularul digital de intrare în ţară, prin aplicaţia plf.gov.ro, nerespectarea acestei obligaţii fiind sancţionată cu amendă de la 2.000 la 3.000 lei, au anunţat, sâmbătă, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

    „Este vorba despre adoptarea unui act nomativ care practic se înscrie în preocuparea care există la nivelul UE privind limitarea transmiterii noii tulpini emergente Omicron. România s-a aliniat deciziei CE în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de formulare digitale de localizare a pasagerilor ca parte a procedurilor de notificare a alertelor în cadrul sistemelor de avertizare timpurie şi răspuns instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere. Nu este un document carre împiedică circulaţia, dimpotrivă este un document care ne ajută să putem să localizăm rapid contacţii unei persoane infectate şi DSP-urile să poată să facă rapid anchetele epidemiologice şi să ia măsurile care se impun”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

    Conform acestuia, aceste formulare vor fi completate cu 24 de ore înainte de intrarea în România. „Dacă nu reuşesc să facă acest lucru pot să meargă la domiciliu, trebuie să-l compleeze într-un interval de 24 de ore sub sancţiunea unei amenzi, dacă nu respectă acest interval”, a adăugat Rafila.

    Potrivit reprezentanţilor Guvernului, documentul a fost adoptat deja în 18 state membre UE.