Tag: interzicere

  • Ţara care interzice concedierile, în perioada crizei COVID-19, şi oferă 800 euro/lună angajaţilor care nu pot merge la lucru. Plan de 2 mld. euro pentru companiile afectate

    Guvernul grec a anunţat miercuri un pachet de măsuri economice extraordinare, în valoare de 1,8 miliarde euro, pentru a contracara impactul crizei provocate de coronavirus, potrivit platformei gtp.gr. 

    Între măsurile adoptate se numără şi interzicerea disponibilizărilor în companiile afectate, potrivit anuntului făcut de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. 

    De asemenea, ministrul finanţelor, Christos Staikouras, a anunţat că afacerile nevoite să se închidă vor primi ajutoare de stat dacă îşi păstrează angajaţii. 

    Astfel, printre principalele măsuri se află plata a 800 de euro, în luna aprilie, pentru aproape jumătate de milion de angajaţi care nu pot merge la muncă deoarece angajatorii lor au fost obligaţi să îşi închidă businessurile.

    Guvernul interzice, în plus, magazinelor şi unităţilor care au trebuit să se închidă să nu concedieze angajaţii. Orice disponibilizare va fi considerată nulă, a declarat ministrul Muncii, Yannis Vrutsis.

    Grecia a înregistrat peste 400 de infecţii cu coronavirus şi cinci decese din cauza COVID-19.

  • Wizz Air anunţă că va anula rute şi către altă ţară şi va extinde măsura interdicţiei de zbor către Italia

    Wizz Air a anunţat astăzi că îşi suspendă cursele pe toate rutele către Tel Aviv şi Eilat începând cu 12 martie ca urmare a deciziei autorităţilor israeliene de a introduce carantina de 14 zile pentru toţi pasagerii care sosesc în ţară, în cadrul acţiunilor de limitare a epidemiei de Coronavirus, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Zborurile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara vor fi suspendate până pe 23 martie, inclusiv. Referitor la zborurile către Italia, suspendate iniţial până pe 23 martie, măsura se extinde până pe 3 aprilie.

    Pasagerii cu rezervări afectate de această modificare vor fi informaţi şi vor fi reprogramaţi automat pe o rută alternativă cât mai curând posibil. Clienţii care au rezervat direct pe wizzair.com sau în aplicaţia pentru mobil a companiei aeriene vor primi o notificare prin e-mail, în care li se oferă reprogramarea gratuită, rambursarea completă a banilor sau rambursarea a 120% din tarifului iniţial sub formă de credit de companie. Pasagerii pot alege între opţiunile de mai sus accesând linkul din e-mail şi alegând cu uşurinţă cea mai bună opţiune prin intermediul platformei noastre de programare individuală.


     

  • Ce s-a întâmplat când un pilot a început să fumeze ţigări electronice în cockpit

    Interdicţia fumatului în avion este clară, însă pentru unii pasageri, regulile referitoare la ţigările electronice nu sunt chiar atât de evidente.

    Totuşi, în octombrie 2015, Departamentul de Transport al Statelor Unite a interzis folosirea ţigărilor electronice pe anumite zboruri, precum şi transportarea acestor dispozitive în bagajele de cală din cauza riscurilor cauzate de bateriile lor.

    În iulie 2019, o aeronavă a Air China a făcut o aterizare de urgenţă după ce nivelurile de oxigen din cabină au scăzut, iar motivul presupus a fost conectat cu fumatul unei ţigări electronice chiar de către copilot.

    Potrivit site-ului Transportation Security Administration (TSA); pasagerilor le este permis să aducă ţigări electronice şi dispozitive de vapare în aeronave, dar nu pot să le depoziteze în bagajul de cală.

  • Gabriela Firea, susţine că se va ajunge la triplarea facturilor la întreţinere în Capitală, având în vedere că prin noul Program de guvernare se doreşte interzicerea subvenţionării gigacaloriei

    Primarul general, Gabriela Firea, susţine că se va ajunge la triplarea facturilor la întreţinere în Capitală, având în vedere că prin noul Program de guvernare se doreşte interzicerea subvenţionării gigacaloriei pentru consumatorii casnici, de către primării.

    „Pericol pentru bugetul familiilor din Bucureşti! Se va ajunge la triplarea facturilor la întreţinere. Noul Program de guvernare, prezentat de Dl Orban, prevede iniţiativa ministrului PNL al economiei, Virgil Popescu, care vrea să interzică subvenţionarea gigacaloriei pentru consumatorii casnici, de către primării. Mă voi opune acestui proiect şi am asigurarea şi din partea colegilor Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu, că parlamentarii noştri vor vota împotriva unui proiect de sărăcire a bucureştenilor”, scrie, marţi, pe Facebook, Gabriela Firea.

    Conform sursei citate, Bucureştiul contribuie cu 25% la PIB-ul României iar la PMB se întoarce 0,6%, Firea catalogând această sumă drept „infimă”.

    „Cu toate acestea, considerăm că trebuie plătită în continuare subvenţia pentru populaţie. În blocurile vechi de apartamente, racordate la Radet- Termoenergetică, locuiesc bucureşteni cu venituri minime sau medii pe economie, nu bogaţi. Cei care şi-au permis financiar, s-au mutat în blocuri noi, unde încălzirea cu gaze este mai scumpă sau în zonele rezidenţiale din judeţul Ilfov. În municipiul Bucureşti, preţul total al gigacaloriei cu TVA este de 495,51 lei, din care 163,03 lei este plătit populaţie (consumatorul casnic) şi diferenţa de 332,48 lei subvenţie este plătită de Primăria Capitalei”, mai scrie edilul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce dacă este interzis cu desăvârşire fumatul, există în continuare scrumiere în toaletele din avion

    Oricine a zburat vreodată cu un avion a observat semnul mai mult decât evident prin care se interzice fumatul, aflat deasupra majorităţii scaunelor. Toate acestea în contextul în care Administraţia Federală a Zborurilor (Federal Aviation Administration) a interzis fumatul în 1988 pe toate zborurile domestice din Statele Unite, iar apoi, în 2000, interdicţia s-a extins la toate avioanele comerciale din Statele Unite. Ulterior, şi operatori aerieni cu origini pe alte continente au luat decizia interdicţiei fumatului. Aşadar, de ce trebuie ca oamenilor să li se reamintească de faptul că nu au voie să fumeze în avion?

    Operatorii de zbor trebuie să respecte legile federale care presupun şi semnalarea în mod vizibil a interdicţiilor, în special cele împotriva fumatului. Desigur că cei care zboară în mod constant sunt familiarizaţi cu demonstraţiile de siguranţă şi ştiu că nu au voie să fumeze în avion, totuşi există mereu pasageri noi care nu cunosc aceste legi sau care chiar aleg să le ignore.

    De fapt, sute de persoane au fost acuzate şi pedepsite din cauză că au fumat în avion în ultimii ani. Din cauza faptului că anumiţi oameni aleg să încarce aceste reguli şi al hazardului de siguranţă pe care îl creează astfel, regulile FAA impun existenţa unor scrumiere în toaletele avioanelor, ca parte din „echipamentul minim” necesar al acestora. Legea afirmă că în timp ce fumatul nu este permis în aeronave, toaletele trebuie să includă „scrumiere care pot fi îndepărtate în apropierea intrării fiecărei părţi a uşilor toaletelor”.

    „Chiar dacă fumatul este interzis, mai mulţi oameni continuă să fumeze în aeronave. Astfel, există un loc pentru a pune ţigara, altul decât în coşul de gunoi sau într-un alt loc unde scrumul ar putea genera un incendiu”, a spus un oficial al FAA într-un articol publicat pe site-ul smartsign.com.

    Dar de ce semnul împotriva fumatului este menţinut aprins pe durata zborului? În afară de faptul că acestea reprezintă un mod constant de a ne reaminti că fumatul nu este permis la bord, semnele sunt acolo şi din motive legate de costuri. În plus, multe dintre aeronavele folosite în prezent de liniile comerciale şi-au primit certificările în anii ’80.

    Înainte de 1988, semnele de interzicere a fumatului erau folosite pentru a delimita locurile unde se fumează şi cele în care nu se fumează; odată ce aceste designuri au fost lansate în producţie, schimbările erau prea scumpe pentru aeronavă.  

     

  • Rezistenţa cu trotinete: singaporezii învaţă cum să scape de poliţie când merg pe două roţi

    Dacă unii au trecut la trotinete simple, care încă au voie pe trotuar, alţii au constituit grupuri ai căror membri se anunţă de locurile unde stă poliţia la pândă, oferindu-şi sugestii de trasee alternative şi de modalităţi de a scăpa neprinşi. Aceştia susţin că nu doresc să renunţe la deplasarea cu trotinetele electrice şi speră chiar să convingă guvernul să se răzgândească în privinţa interdicţiei. A existat chiar şi un caz în care un nemulţumit a fost filmat mergând cu trotineta electrică pe o copertină de protecţie deasupra unei porţiuni de trotuar, fiind ulterior arestat. 

  • Lovitură pentru cei cu centrale termice de apartament. „Vor fi interzise pentru că explodează!”

    Cascadorii râsului cu fostul viceprimar Andrei Neder, aseară la o emisiune tv.

    În nici cinci minute, habarnistul Neder, trecut recent de la ALDE la PNL, a debitat trei aberaţii.

    A) Neder: „Uniunea Europeană va interzice centralele de apartament”.

    Răspuns corect: Nici vorbă, ba dimpotrivă, în locuinţele din toată Uniunea Europeană (civilizată) oamenii se încălzesc şi fac baie cu apă caldă produsă de centrale de apartament/casă/bloc. Nu există nicio intenţie a Uniunii Europene, e doar un fake promovat de angajaţi şi susţinători ai sistemului centralizat. Precum şi cel cu taxa de poluare pusă pe centrale.

    B) Neder: „Centralele de apartament sunt periculoase. Explodează!”

    Răspuns corect: Nici vorbă, n-a explodat nicio centrală de apartament pe gaz nici la Buzău, nici în ţară. Dimpotrivă, au luat foc/explodat gospodării cu sobe, butelii, centrale pe lemne şi alte mijloace de încălzire. Centralele pe gaz sunt foarte sigure în exploatare şi au mai multe trepte de protecţie.

    C) Neder: „E mai ieftin în sistemul centralizat”

    Răspuns corect: Nu-i mai ieftin, ci de două ori mai scump. Preţul gigacaloriei în sistemul centralizat la Buzău e de, atenţie, 577 de lei (CLICK AICI). Prin comparaţie, gigacaloria produsă cu centrala de apartament pe gaz e de aproximativ 200 de lei, scrie buzoienii.ro

  • Ţara din UE care vrea să interzică Black Friday. De ce ia această decizie radicală una dintre cele ma mari puteri ale lumii

    Fostul ministru al Ecologiei, Delphine Batho, a prezentat un amendament care propune interzicerea Black Friday deoarece provoacă o risipă a resurselor şi un supra-consum.
    Amendamentul a fost adoptat de o comisie parlamentară şi urmează să fie dezbătut în Adunarea Naţională pe data de 9 decembrie, scrie Agerpres.
    Separat, ministrul francez al Tranziţiei Ecologice, Elisabeth Borne a criticat joi evenimentul comercial care, în opinia sa, creează “blocaje în trafic, poluare şi emisii de gaze cu efect de seră”.
    Elisabeth Borne a adăugat că ar sprijini Black Friday dacă acest eveniment ar fi în beneficiul micilor companii franceze dar marii retaileri online sunt principalii beneficiari.
    În replică, o organizaţie care reprezintă sectorul de vânzări electronice din Franţa a condamnat iniţiativa privind interzicerea vânzărilor de Black Friday, un eveniment care a luat naştere în SUA, unde are loc după sărbătoarea de Thanksgiving, scrie stirileprotv.ro

  • Oraşul din România unde primarul a INTERZIS manelele, grătarele precum şi practica anunţării de dedicaţii

    O spune primarul Nicolae Robu, care si-a anuntat toti angajatii, printr-o nota interna, ca incepand de acum: „Se interzice folosirea pe domeniul public al Municipiului Timisoara, in aer liber, a gratarelelor, protapurilor si altor ustensile de gatit cu foc deschis, generatoare de fum si degajatoare de mirosuri de bucatarie de intensiati deranjante”.

    In plus, tot de acum, la niciun eveniment din oras nu se vor mai putea asculta manele.

    „Se interzice interpretarea/difuzarea de manele pe domeniul public al Municipiului Timisoara, in aer liber, precum si practica anuntarii de dedicatii, indiferent cine si pentru cine le solicita”, se arata in nota trimisa Societatii Piete SA, Biroului Autorizare Activitati Comerciale, Biroului Organizare Evenimente si Politiei Locale.

    Cei care nu respecta dispozitiile primarului risca… „sanctionarea drastica (…), inclusiv a persoanelor cu functii de conducere in structurile implicate„.

    Cat priveste Targul de Craciun care urmeaza sa-si deschida portile, comerciantii care vor vinde mancare la casute vor trebui sa vina cu gratarele si micii gata facuti ori sa gaseasca o solutie sa nu mai faca fum.

    Deciziile au fost luate dupa ce pe retelele de socializare au aparut mai multe filmulete in care pot fi auzite manele si dedicatii, facute chiar si primarului Robu la targul din Piata Traian al Societatii de Piete, condusa de fostul sau consilier Ionut Nasleu, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Ce legătură există între teoriile economice şi canabis

    Cheltuielile pe canabisul legal la nivel global sunt estimate să ajungă la 57 de miliarde de dolari în zece ani. Există deja indici bursieri alcătuiţi din acţiuni ale producătorilor şi distribuitorilor de marijuana medicinală şi instrumente investiţionale care urmăresc aceşti indici. În SUA, veniturile din canabis legal vor urca la 23,4 miliarde de dolari în trei ani, potrivit experţilor.

    Pentru legalizarea acestei plante cu efecte psihoactive, sau, din contră, pentru interdicţia ei, se fac eforturi care lui Tim Harford, editorul coloanei „Economistul sub acoperire” din Financial Times, îi amintesc de deceniul prohibiţiei americane din anii ’20-’30. Analiza sa a fost publicată de BBC la rubrica „50 de lucruri care fac economia modernă”. Economiştii au o problemă de imagine, scrie Harford. Oamenii cred că aceştia fac cu neruşinare frecţii cu statistici, fac cu o încredere exagerată predicţii teribile şi nu ţin la băutură, adică nu ştiu să se distreze la petrecerile cu alcool. Poate că o parte din vină îi aparţine omului care, cu un secol în urmă, era probabil cel mai cunoscut economist din lume – Irving Fisher.

    Fisher spunea în octombrie 1929, şi a devenit celebru pentru aceasta, că piaţa bursieră a ajuns la „un platou permanent înalt”. Nouă zile mai târziu s-a produs colosala prăbuşire a pieţei financiare care a dus la Marea Depresiune. În ceea ce priveşte petrecerile, cel mai bun lucru care se poate spune despre Fisher este că era o gazdă generoasă. După cum Mark Thornton remarca în The Economics of Prohibition (Economia prohibiţiei), unul dintre oaspeţii unei cine la familia Fisher a scris: „În timp ce eu mâncam din preparatele delicioase care se perindau prin faţa mea, masa lui Fisher consta doar dintr-o legumă şi un ou crud”. Un fanatic al fitnessului, economistul a evitat carnea, ceaiul, cafeaua şi ciocolata.

    De asemenea, nu era băutor de alcool şi a fost un susţinător entuziast al prohibiţiei, încercarea sortită eşecului a Americii de a scoate în afara legii fabricarea şi vânzarea de alcool. Lupta cu alcoolul a început în 1920 şi s-a terminat în 1933. A fost o schimbare remarcabilă – a cincea cea mai mare industrie a ţării a devenit brusc ilegală. Fisher a prezis că prohibiţia „va intra în istorie ca începutul unei noi ere în întreaga lume, cu a cărei realizare această naţiune se va mândri pentru totdeauna”. El se mândrea că nu poate găsi un singur economist dispus să se opună acestei politici într-o dezbatere. De fapt, interdicţia s-a dovedit a fi la fel ca predicţiile sale despre platoul permanent înalt: în general, istoricii o consideră o farsă. Deşi prohibiţia a fost aplicată la scară largă, consumul de alcool a scăzut cu doar o cincime. Interdicţia s-a încheiat în 1933, când una dintre primele măsuri ale lui Franklin D. Roosevelt în calitate de preşedinte a fost relegalizarea berii, ceea ce a atras mulţimi aplaudând la porţile Casei Albe. 

    Rădăcinile prohibiţiei sunt, în general, urmăribile până pe teritoriul religiei şi sunt probabil amestecate cu snobismul de clasă. Dar economiştii aveau atunci o altă preocupare: productivitatea. Nu le-ar întrece naţiunile care nu consumă alcool pe cele cu o forţă de muncă beţivă? Fisher pare că şi-a permis libertatea de a jongla cu cifre. El a susţinut, de exemplu, că prohibiţia valorează 6 miliarde de dolari pentru economia Americii. A ajuns economistul la acest rezultat printr-un studiu atent? Nu, ar spune un critic, de altfel amuzat de metodologie. Fisher a început cu analize asupra câtorva indivizi care au găsit că o băutură tare pe stomacul gol îi face cu 2% mai puţin eficienţi. Apoi, el a presupus că muncitorii dădeau pe gât în mod normal cinci pahare cu tărie chiar înainte de muncă, astfel că a înmulţit doi cu cinci şi a concluzionat că alcoolul reduce producţia cu 10%. Un calcul dubios, cel puţin. Economiştii ar fi putut fi mai puţin surprinşi de eşecul prohibiţiei dacă ar fi reuşit să facă un salt înainte de o jumătate de secol în timp pentru a cunoaşte  ideile economistului Gary Becker, câştigător al Premiului Nobel, despre „criminalitatea raţională”.

    Becker spune că a face ceva ilegal adaugă pur şi simplu un alt cost raţional, pe care oamenii îl compară cu alte costuri şi beneficii – pedeapsa dacă eşti prins, care depinde de probabilitatea de a fi prins – şi îşi verifică în practică ideile. Prima dată când Harford l-a întâlnit, laureatul Nobel şi-a parcat maşina în aşa fel încât risca o amendă. „Nu cred că verifică cu aşa mare atenţie”, a explicat el atunci, recunoscând vesel că a comis un delict raţional. „Infractorii raţionali”, a spus Becker, „vor furniza bunuri interzise la preţul corect.” Situaţii în care consumatorii vor plăti acest preţ depinde de ceea ce economiştii numesc elasticitatea cererii. Imaginaţi-vă, de exemplu, că guvernul interzice broccoli. Cei care sfidează legea ar cultiva broccoli în grădini retrase şi ar vinde marfa pe alei întunecate la suprapreţ? Este puţin probabil, deoarece cererea de broccoli este elastică – dacă preţul creşte, majoritatea oamenilor vor cumpăra în schimb conopidă sau varză. Cu alcoolul, se pare, cererea este neelastică: creşte preţul şi mulţi îl vor plăti în continuare. Prohibiţia a fost o mană cerească pentru infractorii raţionali, precum Al Capone, care şi-a apărat comerţul ilegal în termeni antreprenoriali. „Dau publicului ceea ce vrea publicul“, a spus el. „Niciodată nu a trebuit să trimit vânzători care să facă presiuni. Niciodată nu am reuşit să satisfac toată cererea.“ Pieţele negre schimbă stimulentele în alte moduri. Concurenţa nu vă poate ataca în instanţă, aşa că de ce să nu folosiţi orice mijloc aveţi la îndemână pentru a stabili un monopol local? Credinţa larg răspândită că după prohibiţie a crescut violenţa a contribuit cu siguranţă la creşterea apelurilor pentru retragerea acesteia. Fiecare livrare de mărfuri ilegale poartă un anumit risc, deci de ce să nu economisiţi spaţiu făcând produsul dumneavoastră mai puternic?

    În timpul prohibiţiei, consumul de bere a scăzut în raport cu cel al băuturilor spirtoase; când interdicţia s-a terminat, tendinţa s-a inversat. Şi de ce să nu reducem costurile prin reducerea calităţii? Dacă faceţi „moonshine” – o băutură distilată puternică, ilegală, emblematică pentru vremurile prohibiţiei – nu trebuie să înşiraţi ingredientele pe etichetă. America nu a fost singura ţară care a încercat prohibiţia – au mai fost, printre altele, Islanda, Finlanda şi Insulele Feroe –, dar în zilele noastre naţiunile cu interdicţii stricte la alcool tind să fie islamice.

    Alţii au restricţii parţiale. În Filipine, spre exemplu, nu se poate cumpăra alcool în ziua alegerilor, iar în Thailanda în vacanţele budiste – excepţie fac duty-free-urile din aeroporturi. America are în continuare câteva comune „uscate” şi „legi albastre” locale, care interzic vânzările de băuturi alcoolice duminica. Aceste legi l-au inspirat pe economistul Bruce Yandle să inventeze un termen care a devenit obişnuit în ramura economiei numită teoria alegerii publice: „traficanţii de alcool şi baptişti”. Ideea este că reglementările sunt adesea susţinute de o alianţă surprinzătoare a moraliştilor cu minte nobilă şi a cinicilor motivaţi de profit. Canabisului i se aplică această teorie. În ceea ce priveşte consumul acestei plante, medical sau recreaţional, interdicţia sau restricţia este regula. Cine susţine restricţiile? Conform formulării lui Yandle, „baptiştii” sunt oricine crede că marijuana trebuie evitată cu orice preţ; „traficanţii” – criminalii raţionali care profită de droguri ilicite, alături de oricine are un interes economic în legile antidrog, cum ar fi birocraţii plătiţi să le aplice.

    În ultimii ani, această alianţă a slăbit: canabisul a fost legalizat sau dezincriminat din California până în Canada, din Austria până în Uruguay.
    Dezbaterile din alte ţări se inflamează: dacă veţi impune costuri producătorilor de canabis, ar trebui să faceţi asta prin legi împotriva vânzării sau făcând comerţul legal şi aplicând taxe? În Marea Britanie, think-tank-ul pentru piaţă liberă Institutul pentru Afaceri Economice, a analizat cifrele privind elasticitatea cererii de canabis. Şi a găsit că un impozit de 30% ar elimina piaţa neagră, ar strânge aproximativ 700 de milioane de lire sterline – aproape 1 miliard de dolari – pentru guvern şi ar aduce consumatorilor droguri mai sigure, la fel cum abandonarea prohibiţiei a adus băuturi alcoolice mai sigure. Astăzi, nu sunt probleme în a găsi economişti care să se opună prohibiţiei canabisului: cel puţin cinci câştigători ai Premiului Nobel au cerut încheierea „războiului împotriva drogurilor”, făcând în schimb apel la „politici bazate pe dovezi, pe analize economice riguroase”. Desigur, studiile acoperă productivitatea. Unele arată cum consumul de marijuana afectează activitatea, altele nu găsesc niciun efect. Un studiu puţin dubios susţine că fumarea unui joint dă un impuls scurt producţiei orare a muncitorilor. Este de gândit ce ar fi zis Irving Fisher despre asta.


    Economistul GARY Becker spune că a face ceva ilegal adaugă pur şi simplu un alt cost raţional, pe care oamenii îl compară cu alte costuri şi beneficii – pedeapsa dacă eşti prins, care depinde de probabilitatea
    de a fi prins.

    „Infractorii raţionali”, a spus Becker, „vor furniza bunuri interzise la preţul corect.” Dacă consumatorii vor plăti acest preţ depinde de ceea ce economiştii numesc elasticitatea cererii.

    Cu alcoolul, se pare, cererea este neelastică: creşte preţul şi mulţi îl vor plăti în continuare. Prohibiţia a fost o mană cerească pentru infractorii raţionali, precum Al Capone, care şi-a apărat comerţul ilegal în termeni antreprenoriali.