Dacă, totuşi, vor să petreacă o vacanţă în linişte, există anumite locuri care-i ajută să se descurce fără avantajele tehnologiei moderne ca telefonia mobilă sau internetul fără fir. Printre acestea, conform Washington Post, se numără un complex de 17 bungalouri din Costa Rica, Lapa Rios Ecolodge, situat în pădurea tropicală de pe Peninsula Osa, unde nu este semnal la telefon şi nici internet, oaspeţii petrecându-şi timpul în natură. O fostă mănăstire la nord de Roma, Eremito, aflată la jumătate de oră depărtare de orice drum şi accesibilă doar cu vehicule 4×4, a fost special amenajată ca să-i ajute pe cei care-i trec pragul să se detaşeze de tehnologie, camerele nefiind prevăzute cu televizor sau internet, iar la mesele luate în comun fiind obligatorie tăcerea. În America de Nord, în Alaska, se află cabana Ultima Thule Alaska Lodge, la care se ajunge cu avioanele unităţii de cazare, turiştii fiind preluaţi de la Anchorage şi neputând ajunge altfel acolo. Situată în cel mai mare parc natural din SUA, Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, nu beneficiază de acoperire din partea reţelelor de telefonie mobilă, iar conexiunea la internet este foarte lentă. Temerarii pot opta pentru Skylodge Adventure Suites din Peru, din apropiere de Machu Picchu, unde cazarea se face în nişte capsule prinse de munte cu cabluri. Turiştii pot admira stelele, dormi şi mânca, neavând semnal la telefon şi nici internet.
Tag: internet
-
Ce pierderi uriaşe ar avea ţara noastră dacă internetul ar fi oprit o singură oră
O oră de întrerupere a internetului ar cauza în România pagube de 7,8 milioane dolari (33,7 milioane lei) iar pentru o zi valoarea urcă la 187,9 milioane dolari (811 milioane lei), arată datele netblocks.org şi ale Internet Society.
În România, o oră de cădere a unui singur serviciu social media – fie Facebook sau Twitter sau WhatsApp, YouTube sau Instagram – înseamnă pierderi de 141.251 de dolari.
Pentru comparaţie, căderea unui serviciu social media în Bulgaria produce pagube de 37.901 dolari, în Polonia de 349.793 de dolari iar în Statele Unite de 12,9 milioane dolari. O oră de cădere totală a internetului înseamnă pagube de 303 milioane dolari în SUA, de 2 milioane de dolari în Bulgaria şi de 23 de milioane de dolari în Polonia.
În întreaga lume impactul căderii internetului pentru o oră ar fi de 2,142 miliarde dolari, iar pentru o zi de 51,4 miliarde dolari. Căderea unui serviciu social media timp de o oră produce pagube de 53,8 milioane de dolari.
Un raport care examinează întreruperile parţiale şi totale în 122 de ţări, a fost publicat de firma de cercetare internet Top10VPN. “În termeni economici, întreruperile nu afectează doar economia formală, ci şi cea informală, în special în ţările mai puţin dezvoltate. De asemenea, pot exista daune de durată, odată cu pierderea încrederii investitorilor şi a afectării dezvoltării, ceea ce face ca estimările noastre să fie conservatoare”, spun cercetătorii Samuel Woodhams şi Simon Migliano. “În ceea ce priveşte drepturile omului, aceste opriri au un impact clar asupra libertăţii de exprimare a cetăţenilor şi a dreptului la informare şi pot duce chiar la o creştere a violenţei”. Studiul pune accent pe întreruprile cauzate de acţiunile deliberate ale guvernelor, acţiuni menite să limiteze liberatea de exprimare sau de comunicare.
Întreruperile de pe Internet erau rare – rezultatul unor accidente care afectau cablurilor submarine de comunicaţii mai des decât activitatea intenţionată a guvernului – dar cele din urmă au devenit din ce în ce mai frecvente. În ultimii cinci ani, numărul de opriri de internet din întreaga lume a crescut exponenţial, mai ales cele impuse de guverne pentru a controla tulburările şi protestele. Potrivit Freedom House, începând cu anul trecut aproape jumătate din populaţia lumii locuieşte într-o ţară „în care autorităţile au deconectat internetul sau reţelele mobile, adesea din motive politice”.
-
Libra Internet Bank pregăteşte obligaţiuni de 10 milioane de euro. Consiliul de administraţie, condus de veteranul Radu Gheţea, va decide parametrii împrumutului
Libra Internet Bank, o instituţie de talie mică din piaţa locală specializată pe nişa profesiilor liberale, va emite obligaţiuni în valoare totală de 10 milioane de euro, cu o rată a dobânzii fixă sau variabilă, potrivit unei notificări în Monitorul Oficial.
Detaliile emisiuni, cum ar fi rata dobânzii, tipul de obligaţiuni, momentul emiterii, numărul de obligaţiuni emise şi valoarea nominală, moneda de emisiune, durata emisiunii, intervalul de plată a cuponului, modul de plasament, admiterea la tranzacţionare, desfăşurarea unei oferte publice sau intermediarul tranzacţiilor, urmează a fi stabilite de către consiliul de administraţie al băncii în perioada următoare.
În vara acestui an, Radu Gheţea, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri români cu o experienţă de peste 40 de ani în sistemul bancar şi care a condus în ultimii 12 ani CEC Bank, a revenit în banking alăturându-se Libra Internet Bank ca membru al Consiliului de Administraţie. Banca este controlată indirect de fondul american de investiţii New Century Holdings, administrat în România de Andrei Siminel, care are şi o participaţie de aproape 6% la bancă.
Libra Bank, cu 53 de sucursale în ţară, a obţinut în primele nouă luni ale anului 2019 un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), ţinta pentru întreg anul 2019 fiind de 95 milioane de lei.
În septembrie 2019, activele nete ale băncii erau de 5,46 miliarde de lei, iar soldul creditelor a ajuns la 3,96 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de finalul anului trecut (3,25 mld. lei). În acelaşi timp, soldul depozitelor se ridica la 4,96 mld. lei, în creştere cu aproximativ 4% faţă de finalul lui 2018 (4,76 mld. lei).
Libra Internet Bank era la finalul lui 2018 a 16-a bancă din România.
-
Este oficial: Italia aplică o taxă de 3% din venituri companiilor de internet care activează în spaţiul italian, după modelul Franţei
În Italia a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie 2020, o taxă de 3% din venituri aplicată companiilor de internet care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro la nivel global şi cel puţin 5,5 milioane de euro în statul italian. Taxa este similară cu impozitul GAFA aplicat în Franţa.
Câteva zeci de companii sunt aşteptate să o plătească, în mare parte firme americane precum Alphabet (Google), Apple, Facebook, Amazon şi Microsoft. În Franţa, Amazon a răspuns deja la taxă prin majorarea comisioanelor pentru companiile franceze cu 3%.
Impozitul suplimentar aplicat de Franţa, în premieră, în mod special asupra giganţilor tehnologici americani, a fost denumit drept taxa GAFA, de la Google, Apple, Facebook şi Amazon. În lipsa unui acord la nivelul G7, şi alte state, precum Italia, au început să aplice unilateral măsuri similare de taxare a companiilor mari de tehnologie care în general plătesc foarte puţine taxe.
Italia are de asemenea nevoie să-şi majoreze veniturile bugetare pentru a diminua deficitul bugetar în 2020. Şi alte state iau în considerare o taxă pe veniturile giganţilor din tehnologie, printre acestea Austria sau Marea Britanie. Taxa aplicată de Franţa a fost puternic criticată în 2019 de administraţia preşedintelui american Donald Trump, care a demarat o anchetă cu privire la aplicarea ei în urma căreia Washingtonul este aşteptat să majoreze anumite tarife vamale pe vinuri, brânzeturi şi alte produse franceze exportate în SUA în valoare totală de circa 2,4 miliarde de dolari.
Ministrul de Finanţe francez, Bruno Le Maire a înaintat proiectul de lege către parlament în luna martie 2019, iar în august a fost adoptat. Taxa GAFA se aplică retroactiv, adică şi pentru afacerile din 2019, şi este aşteptată să aducă aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul francez.
Cifrele Comisiei Europene arată că marile companii europene plătesc în medie 23% din impozitul pe profit, dar aceasta scad la doar 9% pentru companiile de internet.
-
Permissionless innovation: latura mai puţin ştiută a libertăţii de a inova
Internetul a împlinit anul acesta 50 de ani. A creat între timp o revoluţie industrială şi socială şi a contribuit cu siguranţă la multe revoluţii populare. Se poate spune că internetul a dat startul unei noi ere. Iar această eră este marcată de un boom al inovaţiei. Internetul a oferit un mediu de viaţă şi dezvoltare propice inovaţiei. La rândul ei, inovaţia, mai ales în domeniul tehnologiei, a creat companii colosale, atât de puternice încât îşi creează propriile reguli şi se împotrivesc guvernelor care încearcă să le supravegheze activitatea şi să le limiteze libertatea de a inova, seva care le-a dat viaţă.
Potrivit zeilor tehnologiei din Silicon Valley şi din alte centre tehnologice din SUA sau alte părţi ale lumii, inovaţia este, de obicei, leacul pentru aproape orice problemă socială, scrie The Washington Post. Dacă ar exista o frază inteligentă pentru a descrie acest mod de a gândi, aceasta ar fi „Tehnologia vine în ajutor!”.
Singura problemă este că factorii de decizie guvernamentali şi autorităţile de reglementare, birocraţii din instituţiile statului, nu împărtăşesc întotdeauna această abordare. Primul lor instinct este de obicei să privească orice tehnologie nouă – drone, maşini fără şofer, inversarea extincţiei – ca pe ceva care poate prezenta un risc real pentru societate. Spun ei, tehnologia trebuie să fie reglementată şi controlată pentru a preveni ca lucrurile să nu scape de sub control.
Aşa a apărut o nouă sintagmă – „inovaţie fără permisiune” – pentru a descrie abordarea politică favorizată de elita digitală. Sintagma înseamnă exact ceea ce pare că ar trebui să însemne: inovatorii nu ar trebui să ceară permisiunea nimănui înainte de a aduce o nouă tehnologie pe lume. În schimb, sarcina probei ar trebui să fie a autorităţilor de reglementare – acestea ar trebui să fie forţate să arate că există o ameninţare reală şi imediată pentru societate în acea tehnologie. Adică inovatorii vor să li se aplice principiul nevinovăţiei până la proba contrară. În lipsa unei astfel de dovezi, inovaţia ar trebui să fie lăsată să înflorească.
În ultima jumătate de secol, companiile americane au ştiut o singură doctrină, răspândită de şcoala de ştiinţe economice de la Chicago: ele cunosc cel mai bine ce este de făcut, iar reglementarea nu este bună la nimic. Concurenţa a încurajat inovaţia, care a devenit „inovaţie fără permisiune”, ceea ce a dus la „exploatare fără permisiune”, scrie John Letzing, editor pentru World Economic Forum, într-o analiză a schimbărilor din economia mondială din 1973, când fondatorul WEF, Klaus Schwab, a lansat primul manifest de la Davos, şi până în prezent. În urmă cu 50 de ani, o companie ca Patagonia, producător de top de articole outdoor care îşi identifică motivul existenţei cu salvarea planetei, n-ar fi avut probabil nicio şansă de supravieţuire.
Refrenul lobbyului pentru companii sună şi astăzi de cele mai multe ori aşa: „deoarece reglementarea poate afecta profiturile, va afecta şi capacitatea noastră de a investi şi inova şi de aceea va afecta interesul public”. În SUA, refrenul apare la televizor, în reclamele marilor companii farmaceutice, scrie Tom Wheeler, fost preşedinte al Comisiei Federale pentru Comunicaţii din SUA, iar acum asociat la Center for Technology Innovation, pe blogul Institutului Brookings.
Reţelele de telecomu-nicaţii şi furnizorii de internet se folosesc de argument pentru a ucide neutralitatea internetului. Marile companii de tehnologie se ascund în spatele principiului pentru a exploata intimitatea persoanei. Argumentul a primit forţe noi prin dezvoltarea internetului. Au apărut companii noi puternice, iar cele vechi, care au supravieţuit, s-au adaptat noilor condiţii. Tehnologia digitală a început să fie prezentată ca fiind ceva aproape magic. Orice interfera cu capacitatea companiilor de a-şi stabili propriile reguli pentru piaţa digitală ameninţa să distrugă această magie. Odată cu lupta companiilor pentru dereglementare, sau pentru evitarea regulilor impuse de guverne, a apărut termenul de inovare fără permisiune, motivul pentru care companiile se opun supravegherii activităţii lor de către guverne. Inovarea fără reguli ţine de mitul geniului din garaj, devenit imaginea întreprinzătorilor din lumea digitală. Rezultatul inovării fără permisiune a rezultat prea des în exploatare fără permisiune – modelul de business digital al companiilor a exploatat prea des utilizatorii transformând informaţii personale private în active corporate pentru a fi monetizate. Din cauza dereglementării, companiile au fost libere să-şi stabilească propriile reguli de comportament, inclusiv strângerea de date pentru crearea de monopoluri. Inovarea fără permisiune a devenit, în dogma corporate, baza „creşterii economice extraordinare” bazate pe internet. Orice tendinţă de reglementare sau de întărire a supravegherii în sector ar fi însemnat împiedicarea acestei creşteri sau chiar erodarea drepturilor omului. „Fără îndoială, inovarea fără permisiune a adus noi capabilităţi uimitoare”, spune Wheeler. Însă a adus şi „invazia fără permisiune” a intimităţii private, a produs „vătămări fără permisiune” unor pieţe cândva competitive şi „amestec fără permisiune” în procesele democratice.
În 2014, John Naughton, profesor de înţelegerea tehnologiei la Open University din Marea Britanie, scria în The Guardian despre importanţa inovaţiei fără permisiune. Lucrul cel mai extraordinar despre internet este modul în care permite existenţa inovaţiei fără permisiune. Acest lucru provine din două decizii cu efecte mari pentru viitor luate de creatorii internetului la începutul anilor ’70: că nu va exista proprietate sau control central şi că reţeaua nu va fi optimizată pentru o anumită aplicaţie: tot ce va face va fi să preia pachete de date dintr-o aplicaţie de la un capăt şi să facă tot posibilul pentru a livra pachetele respective la destinaţie. Dacă cineva avea o idee de aplicaţie care ar putea fi realizată folosind pachete de date (şi era suficient de inteligent pentru a scrie software-ul necesar), atunci reţeaua ar face-o pentru el, fără întrebări. Aceasta a avut ca efect coborârea dramatică a ştachetei pentru inovaţie şi a rezultat într-o explozie de creativitate.Ceea ce au creat designerii internetului, de fapt, a fost o maşinărie globală de răspândire a surprizelor. Webul a fost prima mare surpriză şi a venit de la un singur om – Tim Berners-Lee – care, cu un grup mic de asistenţi, a scris software-ul necesar şi a conceput protocoalele necesare pentru a implementa ideea şi apoi a lansat-o asupra lumii, punând-o pe serverul de internet al CERN în 1991, fără a fi nevoie să ceară permisiunea nimănui.
În cartea sa din 2016 „Inovarea fără permisiune: cazul continuării libertăţii tehnologice cuprinzătoare”, Adam Thierer, cercetător la Mercatus Center, argumentează că dacă „principiul precauţiei” triumfă asupra „inovării fără permisiune”, rezultatul va fi mai puţine servicii, bunuri de calitate inferioară, preţuri mai mari, creştere economică mai lentă şi scădere în nivelul de trai în general.Atunci când politica publică este modelată de raţionamentul „principiului precauţiei”, spune el, aceasta reprezintă o ameninţare serioasă pentru progresul tehnologic, antreprenoriatul economic şi prosperitatea pe termen lung. În schimb, inovaţia fără permisiuni a alimentat succesul internetului şi cea mai mare parte a economiei moderne bazate pe tehnologie. „De asemenea, inovaţia fără permisiune va alimenta următoarea mare revoluţie industrială – dacă o vom permite.”
Lucrurile s-au schimbat între timp. În lumea corporate a început să se dezvolte principiul inovării sociale, care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii. Tendinţa este izbitoare. Doar din 2014 numărul de companii certificate ca fiind „corporaţii de tip B”, companii cu angajamente verificate pentru echilibrarea profitului şi scopului existenţei prin abordarea unor probleme ca inegalitatea şi drepturile angajaţilor, a crescut cu 366%. Anul acesta, inovaţia socială a companiilor a luat forma capitalismului stakeholderilor – câteva zeci de companii mari americane s-au angajat să fie mai atente cu mediul, societatea, muncitorii, furnizorii etc. Este vorba de opusul „exploatării fără permisiune”, produsul „inovaţie fără permisiune”. Motivul schimbării de doctrină? În primul rând, investitorii activişti le fac viaţa din ce în ce mai grea companiilor. Apoi, politica şi opinia publică se schimbă în SUA, unde doi candidaţi principali ai democraţilor din cursa pentru alegerea în 2020 a concurentului final la preşedinţie, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren, au promis schimbări majore în ceea ce priveşte modul în care sunt conduse companiile.
Şi China practică inovaţia fără permisiune, spune belgianca Eleonore Pauwels, cercetătoare de etică la Universitatea Naţiunilor Unite din New York. În schimb, europenii „mizează pe a fi tipii buni”, spune ea. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, dezvoltarea de sisteme AI care necesită seturi de date mai mici, dar cu sporirea confidenţialităţii şi încrederii, şi care sunt mai transparente decât ale concurenţilor. -
INS: În 2019, peste trei sferturi din gospodăriile din România au acces la internet de acasă
Din totalul gospodăriilor din România, peste trei sferturi, respectiv 75,7%, au acces la reţeauade internet de acasă, în creṣtere cu 3,3 puncte procentuale faţă de anul anterior, potrivit datelor Institului Naţional de Statistică (INS) publicate vineri.
Astfel, anul acesta, peste trei sferturi dintre gospodăriile din România (75,7%) au acces la reţeaua de internet de acasă, 61,8% dintre acestea fiind localizate în mediul urban.
În profil teritorial, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (aproape 6 din 7 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest şi Nord-Vest. Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est(70,6%) şi Sud-Muntenia (70,9%).
Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 78,4% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate de conexiunile broadband mobile (64,2%) şi de conexiunile narrowband (9,7%), precizează sursa citată.
Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, cu 3,5 puncte procentuale mai mult faţă de anul anterior.
Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, din care 89,4% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 77,0% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creṣtere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior (77,0% faţă de 75,5%).
Conform INS, pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 91,7% în regiunea Vest care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de regiunile Bucureṣti – Ilfov (90,4%) ṣi Nord – Vest (86,9%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (77,3%) ṣi Sud-Est (75,2%).
Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 83,6% faţă de 81,1% , diferenţa fiind de 2,5 puncte procentuale, în creṣtere faţă de anul anterior când se înregistra o diferenţă de 1,8 puncte procentuale.
Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 95,9% în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani este de 59,9%.
-
Povestea omului care a mers la culcare sărac şi necunoscut iar a doua zi tot internetul vorbea despre el
Este şi cazul rapperului Post Malone, care a ajuns în topuri când nimeni nu îi dădea vreo şansă.
Povestea de succes a lui Post Malone începe în noaptea de 4 februarie 2015, când acesta a încărcat pe internet melodia “White Iverson” pe pagina sa de SoundCloud. Când a mers la culcare, era un simplu anonim falit. Totuşi, peste noapte, piesa i-a schimbat viaţa.
În adolescenţă, Malone a interpretat o serie de hituri ale unor celebre trupe rock, şi a realizat de asemenea videoclipuri pe care le-a publicat pe YouTube şi Vine. După terminarea liceului s-a mutat în Los Angeles. Între două sesiuni de Minecraft, el obişnuia să cânte la chitara hituri de la Queen şi Frank Sinatra. Numele Post Malone a venit de la un generator de rap-name online.
În cele din urmă a început să lucreze cu producătorii FKi 1 şi Rex Kudo pe melodii care îmbinau hip-hop cu melodiile cu influenţe rock şi folk, White Iverson fiind una dintre acestea. Traiectoria carierei sale a fost neobişnuit de accelerată. În câteva lunia ajuns să colaboreze cu artişti precum Justin Bieber şi Kanye West.
Albumul său de debut, Stoney, din 2016, a avut un succes uriaş. Melodiile erau pline de viaţă. De acelaşi success s-a bucurat şi ultimul album, Beerbongs & Bentleys, lansat luna trecută. Acesta a înregistrat un record pe Spotify încă din prima zi de lansare.
-
Psiholog, despre timpul petrecut de copii pe internet: Ne vom îngrozi când vom cunoaşte impactul
Peste 10 – 20 de ani, părinţii se vor îngrozi când vor afla impactul pe care îl au gadget-urile asupra copiilor şi cât de mult i-a afectat timpul petrecut pe internet, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Diana Ioaneş.
Psihologul Diana Ioaneş a declarat pentru MEDIAFAX că impactul timpului petrecut de copii pe internet va fi cunoscut abia peste 10 – 20 de ani, iar modificările produse asupra creierului ne vor „îngrozi”.
„Timpul acesta petrecut de copii pe internet îi afectează. Peste 10 – 20 de ani ne vom îngrozi când vom cunoaşte impactul pe care calculatorul şi alte gadget-uri le au asupra creierului. Ne vom îngrozi că ne-am lăsat copiii să stea atâtea ore în faţa acestor gadget-uri. Evident, acestea produc modificări ale creierului. La ADHD, la hiperkinetici, la deficit de atenţie, medicii psihiatri sunt categorici când interzic accesul la tablete, la telefoane sau permit un acces minim”, spune psihologul.
Diana Ioaneş afirmă că totul are o cauză socială, şi anume faptul că părinţii au tot mai puţin timp, pentru că fac multe credite şi muncesc „în disperare” pentru a le achita, iar din sentimentul de vinovăţie le cumpără copiilor accesorii inteligente, pentru a compensa perioadele în care nu sunt alături de cei mici.
„Sunt alte timpuri, alte preocupări, părinţii sunt foarte ocupaţi, nimeni nu mai are timp de copil. Se fac copii care cresc cu bone, cu after-school-uri, cu telefoane. Sunt foarte multe cauze sociale, modificări la nivelul generaţiilor, la nivelul trecerii de la comunism la capitalism şi la o îndatorare a părinţilor, care iau credite peste credite, toată lumea munceşte în disperare. Nu mai e timp pentru copil. Şi atunci, din sentimentul de vinovăţie, cumpărăm tablete, telefoane, mergem în restaurante, avem bani să mergem în restaurante, dar trebuie să dăm o preocupare copilului ca să stea cuminte. Şi ce îi găsim noi de lucru? Telefonul. Părintele îi deschide telefonul şi copilul se uită şi tace. Caută desene animate sau ce caută el acolo”, mai spune psihologul.
Mai mult de un sfert din copiii României stau peste şase ore online, pe tablete şi telefoane, în timpul unei zile de şcoală. 43% dintre cei chestionaţi spun că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii”.
Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii”, cel mai des pentru a naviga pe internet, copiii folosesc laptop-ul – cu 46,6%. Computerul (desktop) este folosit de 33,2% dintre copii, Smart TV-ul de 17%, tableta – 16,4% şi consola de jocuri – 7,3%.
În timp ce se află la şcoală, peste un sfert dintre copiii care au participat la studiu, respectiv 27%, au spus că stau online peste şase ore în faţa unui dispozitiv inteligent sau îl verifică în mod constant.
Mai mult, dacă nu este o zi de şcoală, procentul copiilor care stau mai mult de şase ore pe zi pe Internet sau îşi verifică periodic dispozitivul inteligent creşte la peste 47%, potrivit studiului.
-
Noile tehnologii şi companiile din România: De la epoca de piatră a conexiunilor la internet prin dial-up la explozia obiectelor conectate
Anii ’90, definiţi de conexiuni lente şi scumpe la internet prin liniile telefonice – atât pentru companii cât şi pentru consumatori, pot fi caracterizaţi ca o “epocă de piatră” a internetului din România. După două decenii, progresul înregistrat de industria de comunicaţii este unul fantastic, care contribuie la procesul de transformare digitală al economiei.
“Privind din interiorul ecosistemului de start-up-uri şi companii tehnologice, dial-up-ul ca şi tehnologie reprezintă epoca de piatră, iar IoT este în zona de utility / commodity cu o aglomerare foarte mare de soluţii disponibile deja pe piaţă” face o paralelă între trecut şi situaţia prezentă Dan Mihăescu, care a condus unii dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală în anii ’90 şi 2000, iar acum este partener fondator al GapMinder VC, fond de investiţii care susţine expansiunea noii generaţii de antreprenori hi-tech.
Aşa cum erau la acea vreme, cu viteze de câteva zeci de kbps la descărcarea de date de pe internet, conexiunile de tip dial-up la net au reprezentat o poartă de acces la informaţie, de la care am ajuns la explzoia conectivităţii de astăzi, punctează şi Cristian Dascălu, co-fondator al Techcelerator. “Cu siguranţă dial up-ul a fost inovaţia momentului şi a adus un aport semnificativ la dezvoltarea şi adopţia internetului pe care îl cunoaştem astăzi. De la valoarea adusă de acea mostră a informaţiei disponibile atât de uşor prin acel internet am ajuns să vorbim acum de o hyper conectivitate a lucrurilor care automatizează şi simplifică totul în jurul individului, numit Internetul Lucrurilor (internet of things – IoT). În era interconectivităţii a tot ceea ce ne înconjoară, chiar şi a creierului prin interfeţele creier-computer, capacitatea companiilor de a genera noi produse, noi procese, noi moduri de consum este infinit mai mare şi era de neconceput acum 20 de ani. Din acest motiv, în ultimii 10 ani, companiile, mai ales cele mari, au ajuns să treacă prin ceea ce se numeşte transformare digitală pentru a se adapta şi a capitaliza pe dezvoltarea exponenţială a internetului. În acelaşi timp companiile mici, startup-urile tech, oferă servicii şi produse acestor companii cât şi indivizilor – utilizatorului final, soluţii de consumare şi adaptare la lumea nou conectată”.
Evoluţia industriei a fost una extraordinară: dacă în urmă cu aproximativ 15 ani marea majoritate a celor 500.000 de conexiuni la net erau cele prin dial-up, în prezent peste două milioane din cele 5 milioane de abonamente la servicii de net fix sunt livrate printr-o infrastructură de fibră optică ce ajunge până în casele clienţilor consumer sau business.
“În ceea ce priveşte infrastructura digitală fizică, companiile de telecomunicaţii prezente în România au investit continuu în reţelele lor. Ţara noastră este lider european în ceea ce priveşte ponderea abonamentelor la internet ultra-rapide în bandă largă şi aceasta a facilitat dezvoltarea de competenţe digitale, creşterea comerţului electronic, şi amplificarea cererii de servicii digitale”, notează Daniel Spiridon, partener McKinsey & Company, cea mai cunoscută companie de consultanţă în management din lume. “Economia digitală este răspunsul la creşterea sustenabilă pe termen lung. Noi o definim şi măsurăm ca pe o sumă a valorii segmentului IT&C, a comerţului electronic şi a cheltuielilor consumatorilor făcute offline pentru echipamente digitale. Potrivit unei analize McKinsey privind piaţa locală, economia digitală din România a reprezentat peste 7% din PIB-ul total în 2017. Aceasta este peste media Europei Centrale şi de Est şi la egalitate cu media UE Big 5 (Franţa, Germania, Italia, Spania şi UK), dar în urma ţărilor care sunt fruntaşe la capitolul digital (precum Suedia). Cu toate acestea, dinamica istorică indică un ritm de creştere mai rapid pentru economia digitală din România decât în Big 5 UE. România chiar poate ajunge din urmă pieţele fruntaşe la acest capitol, ca şi pondere în totalul economiei, într-un orizont de timp mediu”.
Explozia conexiunilor la internet şi a gradului de adopţie al soluţiilor de digitale are un impact pozitiv la nivelul întregii economii, arată şi un studiu realizat de Banca Naţională a României asupra evoluţiei sectorului IT&C din România. “Dezvoltarea sectorului IT&C are efecte favorabile asupra potenţialului de creştere a economiei”, arată documentul realizat de Veaceslav Grigoraş, Andrei Tănase şi Alexandru Leonte din cadrul BNR. “O creştere sustenabilă este condiţionată de utilizarea eficientă a factorilor de producţie (capitalul şi forţa de muncă), iar resursele sectorului IT&C au, prin natura lor, contribuţii preponderent favorabile la creşterea PIB potenţial. În primul rând, numărul de angajaţi din acest sector manifestă (contrar tendinţei generale) un trend ascendent, inclusiv datorită modificărilor cadrului legislativ. În plus, înzestrarea cu echipament poate fi făcută rapid şi, comparativ cu ale sectoare (de exemplu, cel al industriei sau al transporturilor), având costuri per angajat în general mai mici. La cele două trăsături se adaugă o a treia, poate cea mai importantă, legată de productivitate. Creşterea eficienţei utilizării capitalului şi a forţei de muncă angajată în IT&C s-ar putea realiza prin atragerea de resurse din alte activităţi, în general mai puţin productive, dar cu potenţial de a fi mai bine fructificate în acest sector.
O importanţă majoră o are şi înclinaţia angajaţilor din IT&C de a optimiza constant procesele în curs, receptând cele mai noi practici şi inovând. Aici contribuie şi infrastructura specifică acestui domeniu (în speţă, viteza de transfer a datelor care, în România, este una din cele mai rapide din lume)”, conform sursei citate.
În acest mediu se ridică şi o nouă generaţie de antreprenori şi companii care dezvoltă soluţii pentru noua economie conectată, spune Dan Mihăescu. “Noi ne concentrăm pe zone precum FinTech, securitate cibernetică, MedTech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, business process automation, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML) care vor transforma radical zona de business precum şi experienţa şi comportamentul consumatorilor. Dincolo de concepte, este important ca aceste tehnologii să fie scalabile şi implementabile în cât mai multe sectoare şi să accelereze procesul de transformare digitală. Am investit până acum în companii precum Typing DNA, SmartDreamers, Frisbo, DeepStash, Shypher, MEDIjobs, Medicai si xVision, care au venit pe piaţă si au succes internaţional cu modele de business inovatoare alimentate de tehnologii şi concepte super interesante.”
Potenţialul de creştere al economiei este chiar şi mai ridicat de atât, arată Daniel Spiridon. “Pe viitor, pentru ca România să îşi atingă pe deplin potenţialul economic provenit din digitalizare, trebuie să luăm în calcul câteva aspecte cheie şi să construim în această direcţie: infrastructura fizică, inclusiv dezvoltarea de bandă largă fixă şi acoperirea 4G/5G; investiţia în talentele din zona IT&C; adoptarea de instrumente şi abilităţi digitale de către companii şi sectorul public; dezvoltarea competenţelor angajaţilor pe măsură ce multe ocupaţii sunt automatizate, şi altele noi sunt create; procesul de inovare prin stimularea culturii antreprenoriale a ţării”.