BusinessMagazin

Tag: interes

  • Care sunt cele mai dorite oraşe de pe glob de către tinerii sub 30 de ani – GALERIE FOTO

    Publicaţia prezintă rezultatele Nestpick, site de imobiliare care a pus bazele „Clasamentului oraşelor din perspectiva milenialilor”. Cercetarea a luat în calcul 16 factori determinanţi în alegerea reşedinţei pentru cei sub 30 de ani, cum ar fi costul vieţii, accesibilitatea la transportul public şi oportunităţile de angajare. De asemenea, au fost consideraţi ca factori de interes deosebit pentru mileniali viteza internetului, egalitatea de gen, accesibilitatea berii şi numărul de magazine Apple pe cap de locuitor.

    1. Amsterdam, Olanda (foto sus) 

    2. Berlin, Germania 

    3. Munchen, Germania 

    4. Lisabona, Portugalia 

    5. Anvers, Belgia 

    6. Barcelona, Spania

    7. Lyon, Franţa 

    8. Koln, Germania

    9. Paris, Franţa 

    10. Vancouver, Canada,

    11. Lille, Franţa

    12. Zurich, Elveţia

    13. Valencia, Spania

    14. Haga, Olanda

    15. Montreal, Canada

    16. Londra, Marea Britanie

    17. Rotterdam, Olanda

    18. Nantes, Franţa

    19. Praga, Republica Cehă

    20. Helsinki, Finlanda

    21. Manchester, Marea Britanie

    22. Bordeaux, Franţa

    23. Auckland, Noua Zeelandă

    24. Toronto, Canada

    25. Bristol, Marea Britanie 

    26. Oslo, Norvegia 

    27. Marsilia, Franţa

    28. Madrid, Spania 

    29. Viena, Austria

    30. Glasgow, Marea Britanie

  • ANUNŢ DE INTERES! Acum o parte din români vor putea să-şi găsească cei mai ÎNDEPĂRTAŢI strămoşi

    ”Centrul de Studiere a Populaţiei al UBB a finalizat proiectul început în urmă cu trei ani de realizare a primei baze de date cu populaţia istorică” a declarat coordonatorul proiectului, Luminiţa Dumănescu.
     
    Vezi cine au fost strămoşii tăi.
     
     

  • „Dacă profesorii vor iubi şcoala, o vor iubi şi elevii” – Măriuca Talpeş, Intuitex

     „Trebuie să crească nivelul profesorilor – să crească şacheta la intrare în sistemul de învăţământ, să fie severitate la examinarea acestora, să aibă cel puţin nota nouă în facultate la materia pe care o va predă şi să facă multă practică”, spune aceasta. Pe de altă parte, adaugă Talpeş, cei care nu sunt suficienţi de buni – atât la materia predată, cât şi din punct de vedere pedgogic –  să nu aibă dreptul să stea la catedră, să li se găsească altceva de făcut.  „Ne întrebăm <<De ce copiii nu iubesc şcoala?>>, când ar trebui să ne punem altfel întrebarea: <<De ce profesorii nu iubesc şcoala?>>. Când profesorul va iubi şcoala, o vor iubi şi copiii”, mai declară directorul Intuitex. Aşadar, dacă vom reuşi să creştem şi nivelul profesorilor, iar în paralel să dezvoltăm şi educaţia digitală, atunci vom avea o şcoală bună, conchide Măriuca Talpeş.

    Pe aceeaşi idee punctează şi Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, care consideră că profesorii trebuie încurajaţi şi instruiţi să accepte noutatea în mod pragmatic, nu doar pe hârtie. „Trebuie să ne gândim la copii ca fiind nişte consumatori cărora trebuie sa le oferim lucruri de calitate pentru a putea evolua competitiv”, spune el. Dar ca să putem evolua trebuie să dezvoltăm produse din ce în ce mai bune şi mai moderne, iar educaţia să devină, cu adevărat, o prioritate naţională.  „Aşadar, pentru a avea copii adaptaţi viitorului, ei trebuie să folosească tehnologiile prezentului în procesul de educaţie, nu pe cele ale trecutului! Software-ul educaţional este indubitabil o componentă-cheie a educaţiei moderne”, consideră directorul Ascendia. 

    Educaţia, în esenţă, impactează direct dezvoltarea unei ţări, indiferent care ar fi ea, iar digitalizarea acesteia se află în proces de creştere şi dezvoltare şi la nivel local. Conform declaraţiilor unora dintre companiile active în acest domeniu, educaţia digitală ideală este cea care oferă acces rapid şi uşor la resursele necesare procesului de învăţare. În această era, în care tehnologia reprezintă o parte integrată din viaţa noastră, educaţia trebuie să se adapteze şi să aducă soluţii practice, atractive şi moderne pentru beneficiarii săi.  

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Garajul de lux al magnatului român din topul miliardarilor

    Problema este că de cele mai multe ori accesul la astfel de „galerii“ nu este la fel de facil ca în cazul unui muzeu. Puţine colecţii private au o „casă de bilete“, dar spre marele nostru noroc unul dintre cele mai impresionante muzee auto este în Bucureşti. Şi este deschis. Poţi să mergi să vezi maşini din filme sau maşini ale starurilor mondiale.

    IATĂ AICI COLECŢIA DE LUX A ROMÂNULUI ŞI UNDE VEDEŢI MAŞINILE LUI

  • Două noi staţiuni turistice în România. Unde se află

    De asemenea, potrivit unui comunicat al Guvernului, un număr de 10 localităţi sau zone componente ale unor localităţi au primit atestare ca staţiuni turistice de interes local: Baia de Fier – judeţul Gorj, Boghiş – judeţul Sălaj, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Moisei – judeţul Maramureş, Negreşti Oaş – judeţul Satu Mare, Pojorâta – judeţul Suceava, Sângeorgiu de Mureş – judeţul Mureş, zona Băile Banffy – municipiul Topliţa, judeţul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, judeţul Cluj, zona Moineşti-Băi – municipiul Moineşti, judeţul Bacău.
     
    Prin promovarea ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, aceste localităţi vor avea şanse mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică.
     
     
    După completările făcute astăzi, în total sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional 43 de localităţi, iar 57 de localităţi au primit atestatul de staţiuni turistice de interes local.
     

  • Două noi staţiuni turistice în România. Unde se află

    De asemenea, potrivit unui comunicat al Guvernului, un număr de 10 localităţi sau zone componente ale unor localităţi au primit atestare ca staţiuni turistice de interes local: Baia de Fier – judeţul Gorj, Boghiş – judeţul Sălaj, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Moisei – judeţul Maramureş, Negreşti Oaş – judeţul Satu Mare, Pojorâta – judeţul Suceava, Sângeorgiu de Mureş – judeţul Mureş, zona Băile Banffy – municipiul Topliţa, judeţul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, judeţul Cluj, zona Moineşti-Băi – municipiul Moineşti, judeţul Bacău.
     
    Prin promovarea ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, aceste localităţi vor avea şanse mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică.
     
     
    După completările făcute astăzi, în total sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional 43 de localităţi, iar 57 de localităţi au primit atestatul de staţiuni turistice de interes local.
     

  • Liviu Dragnea: Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii a generat interes uriaş în mediile financiare internaţionale, din SUA până în Norvegia

    “Urmează Legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care a generat un interes uriaş în mediile internaţionale, în mediile financiare internaţionale, începând din America şi terminând cu Norvegia”, a susţinut Dragnea într-un interviu acordat RRA.
     
    Întrebat cum va funcţiona acest Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de a suscitat atâta interes în atâtea ţări, Dragnea a spus că nu este inventată apa caldă şi că Fondul Suveran din Norvegia este unul din principalele motoare de dezvoltare economică, acelaşi lucru întâmplându-se şi în Polonia.
     
    La observaţia moderatorului, care a arătat că în Norvegia acest fond se bazează pe petrol, Dragnea a răspuns, după o scurtă pauză: “Bun, nu ştiu dacă mai am timp să explic. Era bine să începem cu asta. Sigur, OUG 13 este de fapt pe masa tuturor românilor, da? Toate companiile de stat din România profitabile vor fi incluse în acest Fond, care va emite obligaţiuni, care pot fi cumpărate de orice cetăţean şi de orice firmă. Statul va rămâne 100% acţionar, nu va vinde nicio acţiune de acolo, pentru că sunt companii strategice şi, de asemenea, acest Fond, aşa cum se întâmplă şi în alte părţi din lume, împreună cu fondul de investiţii mari şi cu bănci internaţionale, cu care am şi avut discuţii oficiale, vor face joint venture cu care se vor finanţa investiţii mari, strategice”.
     

  • Oraşul din România care a devenit cel mai nou pol de interes pentru investitori

    Braşovul a devenit un nou pol de interes pentru dezvoltatorii de retail care vor să construiască malluri noi în oraşul de la poalele Tâmpei. Până acum doi mari in­ves­titori – AFI Europe şi Im­mofinanz – şi-au anunţat planurile de a pă­trunde cu malluri în oraş, ei urmând să intre în luptă cu centrul comercial Coresi, dezvoltat de Immochan şi care funcţionează deja de aproape doi ani.

    „Am demarat procedura de obţinere a autorizaţiilor necesare pen­tru construcţia viitorului nostru pro­iect Stop Shop din Braşov, procesul fiind în prezent în desfăşurare. Estimăm că lucrările de construcţie vor fi finalizate anul acesta. Viitorul parc de retail va fi situat pe fosta platformă IUS Braşov şi va reprezenta prima unitate Stop Shop dezvoltată de Immofinanz“, spune Sorin Vişoianu, country ma­na­ger operations pentru România în ca­drul com­paniei de investiţii imo­biliare Immofinanz.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro