Tag: inteligenţa artificiala

  • Creatorul ChatGPT pregăteşte o nouă revoluţie a industriei tech

    OpenAI se află în discuţii avansate cu fostul designer Apple, Sir Jony Ive, şi cu Masayoshi Son de la SoftBank pentru a lansa o companie care să construiască „iPhone-ul inteligenţei artificiale”, un dispozitiv AI care va revoluţiona întreaga industrie tech, raportează Financial Times. 

    Pentru a demara proiectului, cele două parţi negociază cu SoftBank o finanţare de 1 miliard de dolari, necesară efectuării primilor paşi pentru concretizarea viitoarei revoluţii tehnologice.

    Sam Altman, şeful OpenAI, a apelat la compania lui Ive, LoveFrom, pe care designerul a fondat-o când a părăsit Apple în 2019, pentru a dezvolta primul dispozitiv de consum al creatorului ChatGPT, potrivit a trei persoane familiare cu planul.

    Altman şi Ive au condus o serie de sesiuni de brainstorming la studioul designerului din San Francisco, menite să creioneze noul produs de consum centrat pe tehnologia OpenAI, potrivit surselor citate.

    Aceştia speră să creeze o experienţă de utilizare mai naturală şi mai intuitivă bazată pe interacţiunea cu tehnologia AI, cu un impact similar inovaţiilor aduse de Apple pe piaţa tech.

    Procesul de identificare a unui design sau a unui dispozitiv rămâne într-un stadiu incipient.

    Son, fondatorul şi directorul executiv al SoftBank, a fost, de asemenea, implicat în unele dintre discuţii, propunând un rol central pentru Arm – designerul de cipuri la care conglomeratul japonez deţine o participaţie de 90 % – şi oferind sprijin financiar solid.

    Son, Altman şi Ive au discutat despre crearea unei companii care să se bazeze pe talentul şi tehnologia celor trei grupuri, au declarat persoanele menţionate, iar SoftBank ar urma să investească peste 1 miliard de dolari în acest proiect.

    În pofida seriozităţii tuturor părţilor implicate în negocieri, un acord final este departe de a se concretiza.

    Ive a jucat un rol central în crearea primului iPhone, care a fost lansat în 2007, punând piatra de temelie a noi ere tehnologice care domină astăzi industria.

  • OpenAI, una dintre cele mai mari companii de inteligenţă artificială din lume, urmăreşte o evaluare de 90 de miliarde de dolari într-o posibilă vânzare de acţiuni

    OpenAI, start-up-ul AI din spatele ChatGPT, negociază cu investitorii cu privire la o posibilă vânzare a acţiunilor existente, la o evaluare mult mai mare decât cea efectuată în urmă cu câteva luni, raportează Reuters.

    Tranzacţia propusă ar putea ridica OpenAI, companie susţinută de Microsoft, la o valoare cuprinsă între 80 şi 90 de miliarde de dolari, potrivit Wall Street Journal, prima publicaţie care a relatat despre potenţiala vânzare de acţiuni. Aceasta ar face din OpenAI una dintre cele mai valoroase companii private din lume, într-un moment de entuziasm major pentru start-up-urile AI.

    ChatGPT, un chatbot care poate genera răspunsuri asemănătoare celor umane pe baza indicaţiilor utilizatorului, a contribuit fundamental la creşterea popularităţii inteligenţei artificiale. Spaţiul AI a fost salutat ca fiind următoarea frontieră a lumii tech, devenind, în ultima perioadă, principalul punct de interes în Silicon Valley.

    Dacă se finalizează, tranzacţia ar fi a doua vânzare majoră de acţiuni demarată de start-up-ul AI, marcând o creştere meteorică a evaluării companiei. La începutul acestui an, OpenAI a realizat o vânzare de acţiuni în valoare de 300 de milioane de dolari, la o evaluare de 30 de miliarde de dolari.

    SpaceX şi alte start-up-uri mature au demarat vânzări regulate de acţiuni fără a ieşi la bursă, permiţând angajaţilor şi investitorilor existenţi să încaseze bani din valoarea în creştere a capitalului lor în companie.

    OpenAI a obţinut în acest an o finanţare primară de 10 miliarde de dolari de la Microsoft, pe care o foloseşte pentru a dezvolta noi produse şi pentru a finanţa antrenarea modelelor de inteligenţă artificială.

  • Mult succes profesorilor în noul an şcolar! Vara s-a încheiat, şcolile s-au redeschis, iar adevărul a ieşit la iveală: Elevii au reînceput să folosească intensiv ChatGPT ca un instrument pentru a trişa la teme

    În ultima perioadă a anului, utilizarea ChatGPT a suferit o scădere bruscă.

    Potrivit predicţiilor emise de analişti, ChatGPT ar fi trebuit să fie produsul tehnologic cu cea mai rapidă creştere din istorie, aşa că această înversare a făcut ca lumea tech să se întrebe de ce chatbotul şi-a pierdut subit din popularitate.

    Business Insider prezintă o nouă ipoteză care a început recent să circule printre analişti: Milioane de studenţi au intrat în vacanţa de vară, nemaiavând nevoie de ChatGPT pentru a trişa în activitatea lor şcolară.

    Vara s-a încheiat, şcoala a reînceput, iar datele confirmă această teorie.

    Similarweb urmăreşte vizitele săptămânale pe site-ul ChatGPT al OpenAI, iar traficul a crescut puternic de când şcolile s-au redeschis.

    De asemenea, există o relaţie interesantă între ChatGPT şi Minecraft. François Chollet, un expert în inteligenţă artificială de la Google DeepMind, a subliniat recent acest lucru. La începutul verii, interesul pentru Minecraft a crescut în timpul căutărilor online, în vreme ce atenţia pentru ChatGPT a scăzut. Acum, de când şcolile şi-au redeschis porţile, tendinţele s-au inversat.

    Există posibilitatea ca aceste tendinţe să nu reprezinte o îngrijorare serioasă pentru OpenAI. Odată cu venirea toamnei, elevii şi-au reocupat locurile în şcoli, apelând din nou la ChatGPT pentru a le scrie eseurile şi, în general, pentru a gândi în locul lor. Pe cale de consecinţă, software-ul AI începe să-şi recapete traiectoria ascendentă în ceea ce priveşte numărul de utilizatori.

    Cu toate acestea, dacă utilizarea chatbotului îşi recapătă avântul doar pentru că studenţii şi-au reluat cursurile, acesta poate fi un semn rău pentru companie, deoarece situaţia în cauză sugerează că există o gamă limitată de cazuri de utilizare pentru ChatGPT şi alte astfel de programe bazate pe inteligenţă artificială.

    Mark Shmulik, un analist de top în domeniul internetului la Bernstein, a făcut această observaţie la începutul verii, când utilizarea chatbotului a suferit primele scăderi.

    Potrivit lui Shmulik, dacă o mare parte din creşterea ChatGPT este determinată de studenţii care trişează în activitatea lor şcolară, acest lucru înseamnă că tehnologia, sau cel puţin formatul chatbot, ar putea să nu devină platforma informatică dominantă a viitorului.

    În ultimul timp, programele AI au atins un nivel de performanţă care depăşeşte limitele celor mai îndrăzneţe minţi. Un software AI mediocru a devenit capabil în prezent nu doar să compileze idei legate de un anumit subiect academic, ci şi să producă lucrări artistice originale. Un astfel de avânt ar putea ameninţa serios instinctul omului de a gândi pentru sine, atât la nivel teoretic, cât şi practic.

  • OpenAI se apropie de vânzări anuale de 1 miliard de dolari, pe măsură ce ChatGPT continuă să ia avânt în rândul utilizatorilor

    OpenAI este pe cale să obţină venituri anuale de 1 miliard de dolari, pe măsură ce companiile adoptă tehnologia din spatele ChatGPT, robotul bazat pe inteligenţa artificială generativă care a declanşat un val de investiţii în AI, scrie Bloomberg.

    Start-up-ul susţinut de Microsoft Corp. obţine venituri lunare de aproximativ 80 de milioane de dolari, a declarat o persoană informată despre acest subiect, care a cerut să vorbească sub anonimat. The Information a relatat pentru prima dată despre veniturile OpenAI, inclusiv despre pierderea companiei de aproximativ 540 de milioane de dolari în 2022 în procesul de dezvoltare a GPT-4 şi ChatGPT.

    OpenAI este considerată una dintre cele mai importante companii aflate în fruntea AI generative, tehnologie capabilă să creeze conţinut divers bazat pe indicaţiile utilizatorului. De la debutul ChatGPT din noiembrie, OpenAI a lucrat cu mai multe companii, de la firme tinere la corporaţii importante, pentru a încorpora tehnologia în afacerile şi produsele lor.

    În această lună, a lansat o versiune corporativă a ChatGPT cu funcţii suplimentare şi garanţii de confidenţialitate, cel mai important efort al startup-ului de până acum pentru a atrage o gamă largă de clienţi din mediul de afaceri şi pentru a creşte veniturile din cel mai cunoscut produs al său.

    Lansarea ChatGPT Enterprise reprezintă un pas înainte în planurile OpenAI de a face bani din chatbotul său, care este extrem de popular, dar foarte costisitor pentru operare, deoarece modelele robuste de inteligenţă artificială necesită multă putere de calcul. Startup-ul cu sediul în San Francisco a luat deja câteva măsuri pentru a genera venituri din ChatGPT, cum ar fi vânzarea unui abonament premium şi oferirea accesului plătit al companiilor la interfaţa sa de programare a aplicaţiilor, pe care dezvoltatorii o pot folosi pentru a adăuga chatbotul în alte aplicaţii.

     
  • Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy: CEO-ul robot. Este inteligenţa artificială un manager superior?

    Evoluţia inteligenţei artificiale (AI) este de neoprit: Fireflies rulează în fundal în timpul convorbirii Zoom, generând un rezumat excelent al discuţiilor; D-ID transformă textele în videoclipuri cu personaje despre care nu ai bănui niciodată că au fost generate de AI, iar ChatGPT scrie eseuri, analizează date financiare, răspunde la întrebările clienţilor şi, în plus, îi ajută pe studenţi să înveţe. Însă ce impact vor avea aceste inovaţii asupra lumii managementului? Este posibil ca roboţii să înlocuiască managerii de top în viitor?

    Graţie instrumentului ChatGPT al companiei americane OpenAI, deţinut, printre alţii, de Microsoft, posibilităţile oferite de inteligenţa artificială au devenit palpabile şi pentru cei care nu sunt experţi în domeniul digital. Pe măsură ce tot mai multe dovezi privind evoluţia extrem de rapidă a inteligenţei artificiale ajung pe prima pagină a ziarelor, unii oameni sunt cuprinşi de un sentiment de panică: nu este de mirare, având în vedere previziunile potrivit cărora această tehnologie va face ca milioane de locuri de muncă din întreaga lume să fie eliminate. Mai mult, nu există nicio îndoială că unele domenii de activitate, în special cele caracterizate de sarcini repetitive pe care algoritmii şi maşinile le pot gestiona cu uşurinţă, se vor schimba considerabil prin utilizarea AI. Cu toate acestea, există o excepţie la această evoluţie generală: la prima vedere, activitatea managerilor şi a liderilor de companii nu pare să fie afectată de progresul învăţării automate. Însă este acesta întreaga realitate?

     

    În subordinea CEO-ului robot? La NetDragon Websoft, o companie de jocuri online cu sediul în Hong Kong, un robot AI a fost desemnat recent drept înlocuitor al directorului general al unei filiale. Robotul CEO ia acum deciziile despre care credeam că pot fi luate doar de fiinţe umane, cum ar fi evaluarea riscurilor antreprenoriale şi proiectarea unor locuri de muncă eficiente. Iar până acum nu a făcut o treabă rea: cifrele de referinţă ale companiei le depăşesc clar pe cele ale concurenţilor din piaţă. Este vorba de noroc pur sau de un semn al unui trend? De fapt, unele atribuţii tradiţionale de management sunt practic destinate să fie preluate, cel puţin parţial, de AI.

     

    Ce atribuţii de leadership pot fi lăsate în seama AI? În principiu, un robot nu va putea niciodată să înlocuiască calităţile umane înnăscute ale unei persoane, dar, cu siguranţă, o poate sprijini să îşi îndeplinească sarcinile. Analiza datelor, în special atunci când este vorba de volume mari de date, şi o pregătire structurată a informaţiilor care să servească drept bază pentru luarea deciziilor sunt doar două exemple de situaţii în care poate fi utilizată inteligenţa artificială. Însă numai oamenii deţin calităţi precum creativitatea şi empatia, iar aceste capacităţi vor rămâne importante şi pentru manageri. Aşadar, cum anume ar putea AI să sprijine diverse sarcini de management? Şi în ce domenii ar putea înlocui, cel puţin parţial, directorii executivi umani?

    • Strategie şi planificare

    În fond, inteligenţa artificială este un simplu instrument. Analiza datelor pe care AI o poate efectua, dacă este necesar, într-o clipă, oferă o bază solidă pentru luarea unor decizii strategice, care, totuşi, vor trebui să fie luate în cele din urmă de oameni. La urma urmei, o strategie se referă, printre altele, la valori, viziuni şi convingeri care trebuie definite şi urmărite de organizaţia respectivă.

    • Organizare

    Există un mare potenţial de utilizare eficientă a AI în domenii care necesită standardizare şi optimizare. Roboţii au o abordare structurată a sarcinilor, dar nu reuşesc să facă faţă acolo unde sunt necesare idei creative, gândire inovatoare şi abordări noi. Într-un mediu de afaceri, rezolvarea problemelor necesită adesea o combinaţie de calităţi pe care le posedă oamenii, cum ar fi o bună înţelegere a situaţiei, dublată de o înţelegere a calităţilor sale emoţionale. Atunci când vine vorba de a răspunde rapid la schimbarea circumstanţelor şi de a transforma provocările în oportunităţi, oamenii sunt în mod clar mai buni decât roboţii.

    • Contabilitate şi finanţe

    Acesta este un domeniu în care AI ar putea contribui în numeroase moduri, deoarece trebuie analizate volume mari de date, care sunt uneori greu de gestionat, iar detaliile importante care sunt cruciale pentru luarea unor decizii corecte sunt uneori pierdute în mulţime. În acelaşi timp, experienţa şi intuiţia umană sunt greu de învins. Un auditor experimentat care a analizat situaţiile financiare timp de 30 de ani poate să identifice imediat o problemă.

    • Resurse Umane

    Resursele umane se bazează de ceva timp pe inteligenţa artificială, de exemplu, pentru a căuta anumite cuvinte cheie în CV-uri şi scrisori de intenţie cu scopul de a face o preselecţie sau de a decide pe cine să invite la următoarea etapă a procesului de angajare. Roboţii sunt mai puţin subiectivi decât oamenii, ceea ce reprezintă un avantaj clar în gestionarea personalului. Dar şi aici, decizia finală trebuie să fie luată de o fiinţă umană, deoarece trebuie să existe o chimie între colegi. Identificarea unei persoane potrivite, motivarea personalului existent sau transmiterea cu succes a viziunii unei organizaţii nu ar trebui să fie lăsate în seama algoritmilor.

    • Comunicare

    Inteligenţa artificială poate fi, cu siguranţă, de încredere pentru a pregăti şi a edita materialele utilizate pentru luarea deciziilor, cum ar fi o analiză a datelor despre clienţi. Dar când vine vorba de comunicarea rezultatelor, atât în interiorul, cât şi în afara companiei, managerii trebuie să facă un pas în faţă. O comunicare transparentă şi clară, o cultură activă a feedbackului şi o critică (constructivă) pot fi oferite doar de oameni. Pentru orice sarcină care necesită o bună relaţionare, încredere şi apreciere, un robot nu va putea niciodată să înlocuiască oamenii. Gândiţi-vă doar la evaluările de performanţă sau la negocierile în vânzări.

     

    Inteligenţa artificială vs. oamenii în vremuri de criză. O pandemie, o criză financiară, un război: indiferent de tipul de criză, în unele cazuri, inteligenţa artificială ar putea fi capabilă să tragă din timp un semnal de alarmă. Dar decizia privind măsurile care trebuie luate şi toate aspectele legate de comunicarea în situaţii de criză vor rămâne sarcina managerilor. Unele situaţii necesită o intervenţie paradoxală. Cu alte cuvinte: o acţiune care este total opusă celei pe care ai face-o în mod normal într-o situaţie similară. Acest lucru ne ajută să dobândim o nouă perspectivă asupra lucrurilor şi să ne pregătim pentru un nou început. Şi nu există un robot care să reuşească vreodată acest lucru.

    În general, managerii – la fel ca angajaţii şi studenţii – vor fi încurajaţi să se concentreze pe ceea ce un robot nu poate oferi: empatie, compasiune, gândire critică şi înţelegere socială.

     

    În apărarea liderilor umani. Teama provocată de evoluţia inteligenţei artificiale este exagerată. Acest lucru nu diferă cu nimic de momentul în care au apărut computerele. Nu există cale de întoarcere şi ar trebui să ne concentrăm pe utilizarea inteligenţei artificiale în moduri constructive, care să servească nevoilor noastre umane. Oamenii au atât de multe calităţi care îi fac să fie superiori roboţilor. Şi asta nu e tot: utilizarea inteligenţei artificiale în viitor reprezintă o mare oportunitate pentru Europa. Continentul are acum oportunitatea de a adopta o abordare diferită şi, prin aceasta, de a se distinge de SUA şi China. Astfel, în loc să urmărim mentalitatea „câştigătorul ia totul“ sau un sistem de supraveghere de tip „big brother“, putem adopta o strategie care să se concentreze mai întâi pe bunăstarea angajaţilor. Acest lucru ne va permite să folosim tehnologia într-un mod care să servească oamenilor şi nu invers. Această abordare europeană a fost denumită umanism digital sau responsabilitate digitală corporatistă. Este vorba despre utilizarea noilor tehnologii, respectând în acelaşi timp valorile noastre. Şi aceasta este o altă sarcină-cheie care va necesita manageri umani.

     

    WU Executive Academy organizează la Bucureşti, din 2006, un program de Executive MBA, la care participă aproape 30 de manageri şi antreprenori anual.    ■

  • Costi Perricos, global analytics & cognitive leader în cadrul companiei de consultanţă şi audit, Deloitte: „Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel

    Costi Perricos este global analytics & cognitive leader în cadrul companiei de consultanţă şi audit Deloitte şi a început să studieze inteligenţa artificială încă din vremuri în care conceptul nu era cunoscut, cel puţin în România, cândva pe la începutul anilor ’90. Astăzi, deşi „lucrăm” zilnic cu inteligenţa artificială, indiferent că este sub forma recunoaşterii faciale de pe telefon sau a deblocării dispozitivelor cu ajutorul amprentei, lumea pare că abia descoperă această revoluţie. Noutatea vine din partea inteligenţei artificiale generative, iar Costi Perricos este de părere că nu există un viitor fără implicarea acestei forme de tehnologie.

    Un om poate bate un computer la şah, la fel cum un computer poate bate un om la şah. Dar când un om şi un computer lucrează împreună, nimeni nu-i poate bate”, este deviza lui Costi Perricos când vine vorba de viitorul inteligenţei artificiale şi despre temerea că multe joburi existente astăzi vor dispărea. Exemplul lui este inspirat de la Gari Kasparov, campion mondial la şah, şi ilustrează modul în care ar trebui să ne raportăm la AI – numele de cod al inteligenţei artificiale. Oamenii nu vor deveni inutili, ci va fi nevoie ca ei să găsească forme de colaborare cu inteligenţa creată artificial. Cot la cot cu tehnologia, piaţa muncii va trebui, treptat, să se transforme.Costi Perricos şi-a început cariera în mediul universitar în domeniul ingineriei informaţionale, având peste 20 de ani de experienţă în livrarea de programe tehnologice complexe în calitate de partener în cadrul Deloitte Marea Britanie. Expertiza lui include managementul informaţiilor referitoare la inteligenţa artificială, dezvoltarea de software şi transformarea IT.

    A lucrat şi pentru sectorul public, şi pentru cel privat, în administraţie derulând programe la nivel central, dar şi local, şi ajutând organizaţiile să se transforme prin utilizarea eficientă a inteligenţei artificiale. „Am trecut pe la Ernst & Young, apoi am ajuns la Anderson, iar în prezent lucrez la Deloitte. Am urmat un program de doctorat în inteligenţa artificială încă de la începuturile acestui concept, în perioada 1991-1995. Dacă cineva mi-ar fi spus că, la un moment dat, o voi putea întreba pe Siri cum e vremea şi că voi primi şi un răspuns la asta, aş fi spus că e nebun”, povesteşte Costi Perricos, grec la origine, dar cu cetăţenie britanică. El a fost prezent la Bucureşti la finalul lunii iunie.

    Perricos a început aşadar să aprofundeze domeniul inteligenţei artificiale încă de la începutul anilor ’90, în vremuri în care conceptul nu era cunoscut, iar lumea nu era pregătită pentru o asemenea transformare. Astăzi, aplicaţiile inteligenţei artificiale generative (generative AI) – noua revoluţie din lumea AI – sunt valoroase pentru foarte multe domenii, medicina şi domeniul bancar fiind printre cele mai vizate. „Dacă, de exemplu, eşti bancă şi lucrezi cu instrumente vechi, din care vrei să transferi date către alte aplicaţii mai noi, inteligenţa artificială o poate face pentru tine. Tot cu ajutorul AI, pe baza unor date istorice, pot fi identificaţi potenţiali clienţi problematici.”

    Tehnologia vine şi cu riscuri, completează Costi Perricos, cele mai multe referindu-se la dificultatea de a discerne între datele reale şi cele false, însă, pe baza unor arhive bogate de informaţii, pot fi create tipare care să anticipeze comportamente şi situaţii, iar asta se traduce în eficienţă. „Businessurile tradiţionale vor putea supravieţui doar dacă acceptă schimbarea. Foarte puţine afaceri vor putea supravieţui în viitor fără să implementeze inteligenţa artificială în general şi inteligenţa artificială generativă în mod special. Va trebui să reconsiderăm inclusiv modul în care învăţăm să facem o anumită muncă, pentru un anumit job.”

    Eficienţa nu vine însă fără provocări, iar una dintre ele, mai ales pentru companiile care gestionează bănci mari de date, va fi referitoare la cum pot crea algoritmi de lucru fără să genereze „scurgeri” de informaţii, unele dintre ele confidenţiale. „Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel după inteligenţa artificială generativă, asta trebuie să înţelegem. Toate lucrurile din viaţa noastră se bazează pe date, aşa că nu putem face abstracţie de AI.” Inteligenţa artificială nu va putea totuşi să existe fără sprijinul oamenilor, vine cu asigurări Costi Perricos, într-un context în care omenirea se teme ca tehnologia să nu lase forţa de muncă umană fără joburi. „Cred că va fi dificil, în viitor, să-ţi dai seama dacă vorbeşti cu un om sau cu un robot atunci când suni în call center, de exemplu. Trebuie totuşi să ţinem cont că un robot este 100% sigur pe ceea ce spune, dar numai 70% din ce spune este adevărat”, conchide Costi Perricos.   

  • China dezvăluie versiunea finală a regulilor privind utilizarea inteligenţei artificiale generative, una dintre primele măsuri oficiale de reglementare a tehnologiei AI din lume

    China a publicat liniile directoare oficiale pentru serviciile de inteligenţă artificială generativă, una dintre primele măsuri majore din lume pentru a reglementa această tehnologie avansată, raportează Bloomberg.

    Normele conduse de Administraţia spaţiului cibernetic din China, principalul supraveghetor al internetului din ţară, vor intra în vigoare începând cu 15 august, potrivit unei declaraţii oficiale de joi. Printre cele 24 de prevederi se numără cerinţele ca furnizorii de platforme să efectueze o analiză de securitate şi să îşi înregistreze serviciile la guvern, aşa cum a fost stipulat într-o versiune preliminară publicată în aprilie.

    Liniile directoare finalizate stipulează că furnizorii offshore de instrumente de inteligenţă artificială generativă – în cazul în care acestea sunt destinate rezidenţilor chinezi – trebuie să respecte, de asemenea, setul de reguli. Pe de altă parte, dacă instrumentele dezvoltate în China servesc doar utilizatorilor din străinătate, acestea nu vor face obiectul orientărilor.

    „Reglementările conturează multe oportunităţi care vor deriva din aplicaţiile orientate către întreprinderi, oamenii devenind astfel mai precauţi în ceea ce priveşte antreprenoriatul orientat către consumatori”, a declarat Frances Du, partener fondator al J Ventures.

    De asemenea, orientările elimină dispoziţiile din versiunea preliminară care prevedeau amenzi de până la 100.000 de yuani (14.000 de dolari) pentru încălcările de regulament, precum şi obligaţia operatorilor de platforme de a acţiona în termen de trei luni pentru a rectifica conţinutul problematic. De asemenea, aceasta adaugă agenţii, inclusiv Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei din ţară ca emitenţi comuni ai regulamentului, alături de o serie de articole care încurajează dezvoltatorii chinezi de cipuri, modele şi software de inteligenţă artificială să contribuie la stabilirea de standarde internaţionale şi să urmărească schimburile tehnologice.

    Măsura vine în urma unor luni de consultări între guvern şi actorii din industrie. Marile companii de internet din China, de la Alibaba Group Holding Ltd. şi Baidu Inc. până la JD.com Inc., au contribuit la efortul de a construi echivalentul din ţară al ChatGPT de la OpenAI. Reglementarea de către China a acestui sector incipient va oferi un model pentru dezvoltarea ordonată a inteligenţei artificiale şi distribuirea acesteia ca serviciu pentru întreprinderi şi consumatori.

  • Meta îşi va lansa propriul program de inteligenţă artificială intrând în concurenţă directă cu Google şi Microsoft

    Meta este pe cale să lanseze o versiune comercială a modelului său de inteligenţă artificială, permiţând start-up-urilor şi companiilor să-şi creeze software personalizat, scrie Financial Times.

    Decizia îi va permite companiei să concureze cu OpenAI şi Google, care au un avans în dezvoltarea tehnologiilor de inteligenţă artificială. Software-ul, care poate crea text, imagini şi cod, este alimentat de modele de limbaj mari (LLM) care sunt antrenate pe cantităţi uriaşe de date şi necesită o putere de calcul sporită.

    Meta a lansat a lansat propriul program cunoscut sub numele de LLaMA doar cercetătorilor şi profesorilor la începutul acestui an, dar noua versiune va fi disponibilă pe scară largă şi va putea fi personalizată de către companii.

    Meta spune că LLM-urile sale sunt „open-source”, ceea ce înseamnă că detaliile noului model vor fi făcute publice. Acest lucru contrastează cu abordarea concurenţilor precum OpenAI, al cărui ultim model GPT-4 nu este disponibil pentru analiză independentă.

    „Peisajul inteligenţei artificiale se va schimba complet în următoarele luni, poate chiar săptămâni, cand vor exista platforme open source la fel de bune precum cele proprietare”, a declarat Yann LeCun, vice-president şi chief AI scientist la Meta.

  • GALA BM TINERI MANAGERI DE TOP 2023. AI Manager: Tânărul manager faţă în faţă cu inteligenţa artificială

    An de an, noi lideri se afirmă pe scena locală de business. Misiunea noastră e una cât se poate de simplă: de a-i prezenta şi de a-i încuraja să ajungă, cât de repede cu putinţă, să influenţeze în bine mediul de afaceri şi economia României. Credem, fără lipsă de modestie, că am avut o contribuţie importantă până acum – odată cu ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, v-am adus faţă în faţă 1.800 de feţe din elita businessului românesc. Anul acesta am mutat conversaţia de pe scena galei înspre AI – ChatGPT, pe modul în care liderii trebuie să se dezvolte şi să facă faţă schimbărilor. Cei cu care am vorbit pare că au înţeles beneficiile aduse de noile tehnologii şi că deja au planurile făcute şi pentru anii ce urmează, după cum s-a văzut şi în discuţiile cu cei 12 premianţi ai promoţiei curente. Ne-am amintit însă şi de anii ce au trecut –  iar doi tineri manageri din prima ediţie a catalagolui ne-au povestit despre felul în care vedeau businessul şi leadershipul atunci şi acum.

     

    În cadrul galei dedicate tinerilor manageri de top am vorbit de AI, eficienţă şi optimizare, dar ne-am amintit şi de latura umană alături de partenerii noştri de la Tazz, într-o iniţiativă pe care vrem să o ducem mai departe.

    #NoiFacemUnSpital înseamnă spitalul de copii construit de Dăruieşte Viaţă cu sprijinul a peste 350.000 de români. Acum avem posibilitatea să-l echipăm cu o comandă de grup pe Tazz.

    #PoftaDeFapteBune se face simplu. Scanaţi codul QR, adăugaţi produsele, le plătiţi şi echipăm un spital. Vedem în ediţiile următoare ale revistei cât am reuşit să donăm împreună pentru echiparea spitalului.

    În cadrul evenimentului, am oferit 12 premi i(în ordine aleatorie) reprezentanţilor promoţiei 100 TINERI MANAGERI DE TOP, 2023

     

     

    Ionuţ Bindea, CEO, Roca Industry Holdingrock1

    39 de ani

    Cu o experienţă de peste 12 ani în valorificarea potenţialului companiilor şi tranzacţii pe piaţa de capital, Ionuţ Bindea a preluat poziţia de CEO al ROCA Industry în 2021, contribuind la înfiinţarea primului holding în domeniul materialelor de construcţii, listarea sa pe piaţa AeRO a BVB şi transferul pe piaţa principală, fiind obiectivul anului 2023. Înainte, s-a remarcat în poziţia de investment manager în echipa ROCA Investments.

    Œ  Vă felicit pentru această iniţiativă, aţi dovedit încă o dată că sunteţi avangardişti prin ideea de a promova inteligenţa artificială, este ceva ce şi noi în holdingul nostru facem la nivel de industrie pentru că în contextul digitalizării şi al tehnologizării ne uităm cu foarte multă atenţie la inteligenţa artificială şi este foarte interesant să vedeţi cum se poate extrage aceasta din birourile de aici, din Pipera, şi cum o putem muta în fabrici în ţară pe linia de producţie.

      În 2030, rolul meu presupun că va fi în aceeaşi zonă  de de leadership, într-un holding cu campioni regionali, cu cel puţin cincisprezece-douăzeci de fabrici antreprenoriale româneşti care să ne pună pe harta Europei cu adevărat.

     

     

    Cum îşi văd tinerii noştri manageri de top cariera la 18 ani distanţă de la apariţia în anuar?

    La 18 ani de la lansarea primului catalog 100 TINERI MANAGERI DE TOP,  în cadrul evenimentului „AI Manager – Tânărul manager faţă în faţă cu inteligenţa artificială” i-am avut ca invitaţi pe doi dintre primii reprezentanţi ai catalogului apărut în 2006: Octavian Pantiş, trainer, antreprenor şi autor de succes, fondator al companiei de consultanţă Qualians, şi Bogdan Georgescu, care, de-a lungul timpului, a fost lider în mai multe industrii: a fost manager al companiei de consultanţă imobiliară Colliers, a fondat Bookster şi, nu de mult, SOLO Fintech.

     

    Octavian Pantiş, Qualians

    Cum era în 2006, când ai apărut în prima ediţie a acestui anuar?

    În 2006, la prima ediţie a anuarului, ceremonia de aici a fost la Operă, totul era în sus, băncile angajau, deschideau sucursale pe bandă rulantă, companiile de consum creşteau exponenţial de la an la altul, imobiliarele nu o duceau rău.
    În ceea ce mă priveşte, eu aveam doi copii, acum am trei, că am înţeles că e bine să investeşti în oameni. Nu mi-a venit să cred când am primit telefonul de la voi că au trecut deja optsprezece ani, aşa că felicitări vouă pentru că aţi păstrat tradiţia. Pe atunci conduceam, la fel ca acum, compania de training şi consultanţă care acum se numeşte Qualiance, pe atunci se numea TMI şi făcusem o conferinţă cu părintele marketingului, Philip Kotler. Acum facem în continuare cursuri şi consultanţă pentru companii din treizeci de ţări.

    Ce ai ratat în toată această perioadă?

    Am ratat oportunitatea de a vinde compania – nu că îmi pare rău de acest lucru, dar a fost o oportunitate pe care o puteam fructifica. Am mai cochetat cu ideea de a deveni parteneri într-o firmă multinaţională de consultanţă, ceea ce m-ar fi dus în alte ţări – dar şi asta a fost o mişcare de care nu îmi pare rău.

    Care este sfatul tău pentru noua generaţie de tineri manageri?

    Era un citat frumos care zicea că peste douăzeci de ani singurii care o să-şi amintească că ai stat la program foarte mult o să fie copiii tăi. Din păcate, prin natura muncii noastre, întâlnim foarte mulţi manageri care lucrează foarte mult, nu deleagă, obosesc, slăbesc foarte mult sau se îngraşă foarte mult, fie au alte probleme, îşi distrug relaţii şi este păcat pentru că viaţa merită trăită în fiecare săptămână şi în fiecare zi, nu doar după ce voi obţine o anumită poziţie sau după ce voi face o anumită sumă de bani peste trei, cinci, zece ani.

    Cum ar trebui să ne pregătim pentru viitor, având în vedere tehnologiile disruptive precum ChatGP?

    ChatGPT e doar un asistent pe care dacă îl vrem, îl avem la dispoziţie cu toţii şi pe care uşor-uşor trebuie să îl folosim şi din perspectiva leadershipului.

    O recomandare de carte?

    Aş recomanda una care nu e deloc nouă, a apărut în urmă cu treizeci şi ceva de ani – Steven Covey, „7 Habits of Highly Effective People“. Principiile de acolo nu sunt perisabile, sunt la fel de bune şi astăzi, cum erau în 1996, când a apărut.

     

    Bogdan Georgescu, fondator Solo Fintech

    Ce făceai în 2006,
    când ai apărut
    în prima ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP?

    Eu conduceam compania de consultanţă imobiliară Colliers, chiar mă gândeam pe drumul spre eveniment că în promoţia de atunci majoritatea erau corporatişti, acum cred că sunt mai mult start-up-uri din tehnologie. Era o explozie în economia noastră – ca şi acum de altfel, cred că şi acum se simte o perioadă foarte bună. Şi pentru mine a fost un moment deosebit, îmi aduc aminte când ne-am dus la Operă şi era un cadru foarte frumos, acum s-a făcut o tranziţie înspre modern. Felicitări promoţiei actuale de tineri manageri şi celor 1.800 de până acum; pentru mine a fost un moment deosebit şi cred că şi pentru ei o să fie o rampă de lansare bună.

    Ce visai atunci?

    Visul meu era să mă duc pe autostradă cu maşina până la Oradea, de unde sunt, se semnase contractul cu Bechtel pentru autostrada Transilvania şi planul era că în şapte ani, deci până în 2010, să fie gata Autostrada Transilvania,  adică Bucureşti – Valea Prahovei – Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea. Soţia mea spunea că nici în 2020 n-o să mergem pe autostradă cu maşina până la Oradea şi uite că are dreptate. Toate mergeau în sus şi ne doream să continue lucrurile în aceeaşi direcţie, dar a venit criza, am restrâns echipele – şi noi, şi clienţii noştri. Eu îmi doream să mă mut înspre antreprenoriat şi înspre start-up-uri, ceea ce s-a şi întâmplat câţiva ani mai târziu şi a fost o călătorie foarte faină din punctul ăsta de vedere. Ceea ce recomand în continuare oricărui tânăr cu care mă întâlnesc sunt start-up-urile din tehnologie, o lume foarte interesantă cu foarte multă libertate.

    Ce faci acum?

    Eu conduc un start-up care se numeşte SOLO Fintech facem contabilitate digitală pentru freelanceri, pentru PFA-uri.

    Ce ai ratat în toată această perioadă?

    Eu am vândut câteva businessuri, inclusiv Colliers, în 2008, şi pot să zic că la fiecare mi s-a rupt o bucăţică din mine; să construieşti ceva în business e ca un copil pe care îl faci, creşte mare, iar când am vândut, mi-a fost tot timpul foarte greu să îi dau drumul. Cumva am ratat să păstrez o companie, precum Octavian, pe care îl invidiez pentru asta – poate să lase compania Copiilor, e ceva foarte frumos.

    Care este sfatul tău pentru noua generaţie de tineri manageri?

    În 2007 am descoperit un profesor de la Harvard care a scris o carte şi un articol apropos de sfaturi de viitor: în viaţă sunt trei planuri importante ‒ personal, familie şi business ‒ şi am rămas cu ideea „Stay out of jail, ideea de a fi cinstit tot timpul şi de a face lucrurile sută la sută corect”. Cred că cele mai frumoase două momente pe care mi le amintesc în viaţa personală au fost în 2009, după criză (şi după terapia ce a urmat acesteia), şi în timpul pandemiei din 2020 – sunt momente care pentru mine au însemnat momente de relaxare, am hotărât că dacă totul merge prost în jur, să o las puţin mai moale şi să îmi iau o vacanţă cu acest prilej timp de un an de zile. 

    O recomandare de carte?

    „Cum îţi vei măsura viaţa” de Clayton Christensen, precum şi „Middle England”, dacă vreţi să aveţi o citire relaxantă şi să vedeţi ce s-a întâmplat cu Brexitul şi ce se va întâmpla cu noi peste zece-cincisprezece ani.

     

    Sabina Rugină, Head of Marketing, Mercedes-Benz Central-Eastern Europe (România, Slovacia, Ungaria, Polonia, Cehia) for Passenger Cars

    33 de ani

    Sabina Rugină, în prezent director de marketing autoturisme Mercedes-Benz în Europa Centrală şi de Est, şi-a început cariera în cadrul Mercedes-Benz România, în anul 2012. În acest timp, a ocupat diverse funcţii strategice, inclusiv director de marketing al diviziei de autoturisme pentru piaţa din România.

    Œ  Timpul a devenit un lux  chiar şi pentru generaţia tânără şi pentru generaţia de vârsta mea; eu am un rol regional, rmă ocup de cinci ţări în momentul acesta, aşa încât trebuie să călătoresc destul de mult, de aceea poate nu mai am suficient timp pentru astfel de evenimente, dar îmi place să particip la ele deoarece cred că acestea motivează şi echipa. Cred că suntem responsabili să fim nişte modele pentru persoanele din echipele noastre, e nevoie ca oamenii vadă cum poţi să te dezvolţi frumos, chiar şi la o vârstă fragedă, să poţi să ajungi să vii pe scenă alături de alţi tineri manageri de succes.

      A menţionat cineva mai devreme că într-adevăr resursele legate de artificial intelligence nu înlocuiesc omul şi contează cum acesta le foloseşte în mod optim – sunt total de acord cu această idee. Lucrând în marketing, evident că nouă ne place să fim creativi şi ne place să ne folosim cât mai mult de orice unealtă. Deşi încurajez inovaţia, îmi place totuşi să păstrăm şi latura umană, îmi place să văd că păstrăm creativitatea adusă de persoanele din echipe, dar, pe de altă parte, noi avem şansa să lucrăm pentru un brand care are în ADN cumva spiritul acesta de pionierat şi noi înţelegem foarte bine ce înseamnă procesul tehnologic, iar pentru clienţii noştri, care au aşteptări atât de mari, este foarte important să aduci permanent inovaţie, iar noi considerăm că în acest moment am reuşit să creăm o fundaţie foarte bună pentru viitor. Mercedes-Benz este primul brand care a obţinut anul acesta certificarea pentru condus autonom nivelul trei, care este o realizare uriaşă pentru viitor. De asemenea, noi am lansat propriul nou sistem de operare anul acesta, în parteneriat cu Google,  vrem  să facilităm cât mai mult experienţa clienţilor cu platformele noastre de comerţ online pentru că ei aşteaptă şi ca experienţa lor cu brandul în procesul de cumpărare să fie una la fel de calitativă ca atunci când se bucură de produs.

     

    Ştefan Obreja, CEO, Life Dental Spa

    36 de ani

    Ştefan Obreja este unul dintre cei mai tineri CEO din domeniul stomatologic românesc. Sub conducerea sa, Life Dental Spa a înregistrat o dublare a cifrei de afaceri de la un an la altul, o creştere accelerată a numărului de clinici şi a personalului, precum şi plasarea brandului Life Dental Spa în topul preferinţelor românilor pentru servicii dentare.

    Œ Dacă îţi doreşti un zâmbet frumos, dacă îţi doreşti să ai succes atât în afaceri, cât şi în viaţă, tot ce înseamnă relaţii, ai nevoie de un zâmbet de calitate. Din punctul meu de vedere, partea aceasta ce ţine de stomatologie cumva a fost lăsată destul de mult deoparte de către români; chiar dacă vorbim acum foarte mult despre ChatGPT, inteligenţa artificială, România este cumva pe penultimul loc la tot ce înseamnă sănătate orală. Cumva eu cred că este o necesitate să avem o dantură sănătoasă, să zâmbim şi în primul rând să ne putem expune fiind mândri de ceea ce suntem pentru că atunci când vorbim, pe lângă contactul vizual, al doilea contact este cu zâmbetul.

     Ceea ce am reuşit noi să facem în ultimii cinci ani a fost să aducem un aparat pe care noi îl considerăm foarte tehnologic şi anume laserul dentar. Dacă acum mulţi ani vizita la stomatolog însemna un bâzâit, o freză şi un miros foarte neplăcut, acum vizita la medicul stomatolog este transformată în ceva mult mai plăcut şi ceva mult mai atractiv pentru oameni pentru că ştim că cea mai mare problemă la tot ceea ce înseamnă stomatologie este acea frică pe care cu toţii o purtăm destul de mult în fiinţa noastră şi noi credem că am rezolvat asta prin introducerea laserului în tot ce înseamnă tratamente inovative.

    Ž Eu personal cred că oamenii au foarte mare nevoie de o sănătate reală şi ştim că tehnologia are un impact foarte mare asupra umanităţii, dar, din punctul meu de vedere, cred că sănătatea este elementul pe care oamenii şi în principal românii ar trebui să-l pună pe primul loc, iar ca viziune de viitor, îmi doresc să fim aproape de cei mai mulţi dintre românii care încă nu au fost la dentist.

     

    Ana Paraschivoiu, Head of Digital Transformation, divizia Customer Operations, Vodafone România

    35 de ani

    Şi-a început cariera în Vodafone în urmă cu 15 ani, mare parte din experienţă fiind construită în roluri de automatizare şi simplificare, transformare agile şi digitalizare. În prezent, coordonează echipele care dezvoltă procesele digitale şi robotizate, din spatele interacţiunilor clienţilor cu compania.

    Œ Într-adevăr, eu sunt în Vodafone de cincisprezece ani şi Vodafone este recunoscut în piaţă ca lider în zona de inovaţie. Ce putem să spunem este că asistăm la un avans al tehnologiei accelerat, iar diferenţa pe care simt că eu şi echipa mea o putem face este pe zona de calitate a serviciilor digitale oferite clienţilor. Un exemplu concret: echipa mea a dezvoltat chatbotul Toby, care ştie să răspundă celor mai frecvente întrebări adresate de clienţi în canalele de front line. Acesta funcţionează pe o tehnologie avansată de machine learning – cu alte cuvinte, învaţă permanent, iar un exemplu concret este că ultima lui achiziţie este automatizarea serviciilor de roaming. În sezonul de vară, ştim cu toţii că avem nevoie rapidă să aflăm informaţii despre serviciile noastre şi atunci un tool care îţi oferă informaţii în timp real este mai mult decât folositor, astfel că în prezent Toby acoperă undeva la nouăzeci la sută din întrebările clienţilor şi învaţă continuu. 

      Într-adevăr, avansul tehnologic se întâmplă extrem de accelerat şi cumva perspectiva noastră este că ne obligă să ne oprim şi să regândim lucrurile despre care ştiam ieri că funcţionează, să ne menţinem fresh şi să ne reinventăm. O provocare pentru noi este aceea de a oferi clientului simplitate şi relevanţă şi de de a fi curajoşi să explorăm teritoriile necunoscute pentru noi, dar să le şi explorăm în spiritul de a aduce valoare clientului.

    Ž  Ce am observat este că în ultima perioadă zona de inteligenţă emoţională şi socială au devenit din ce în ce mai importante în relaţiile dintre noi şi atunci viziunea mea este că în timp ce progresele din tehnologie ne permit ca aceste procese să funcţioneze poate singure şi noi doar să le supraveghem, noi să putem acorda mai multă atenţie conexiunii din cadrul echipelor profesionale şi să creăm acel mediu optim în care până la urmă să creştem şi să ne sprijinim în momentele dificile.



    Alexandra Maier,Sustainability Manager, ING Bank

    33 de ani

    Alexandra Maier a preluat rolul curent în noiembrie 2021, după mai bine de 10 ani de experienţă în organizaţii nonguvernamentale, comunicare şi CSR. În prezent, conduce CoE Sustainability, o echipă responsabilă atât de implicarea socială a băncii ING, cât şi de cerinţele necesare de business pentru construcţia Băncii Sustenabilităţii.

     

    Matei Ladea, Cofondator Omnia Capital, Preşedinte CA Dumagas Transport, Chief Evangelist SARTO bespoke

    34 de ani

    Antreprenor şi manager, şi-a început activitatea în mediul privat în urmă cu 10 ani ca junior manager Europa de Sud-Est la Lidl, după ce a activat în mediul ONG şi a lucrat în Parlamentul Germaniei. La 26 de ani a încheiat primul M&A independent, descoperindu-şi pasiunea de a investi în mediul antreprenorial prin structuri de tip private equity şi venture capital. În unele dintre businessuri a ocupat şi funcţii de coordonare şi conducere, proiectul său de suflet, după cum spune el, fiind SARTO Bespoke. Prioritatea sa sunt investiţiile în businessuri cu cifre de afaceri între 1 şi 50 milioane de euro, fiind convins că proiectele de succes au la bază sisteme care generează predictibilitate, sustenabilitate şi eficienţă. Cel mai recent proiect adăugat în portofoliul său este Dumagas Transport SA, în care prin Omnia Capital s-au pus bazele unei platforme de transport transeuropene cu cifra de afaceri de 100 milioane euro.

    Œ Sunt destul de norocos, iar ceea ce am descoperit este că, cu cât muncesc mai mult, cu atât devin mai norocos. Lucrăm în permanenţă, suntem implicaţi în foarte multe proiecte, ziua noastră are douăzeci şi patru de ore ca ziua tuturor, doar că din cele douăzeci şi patru de ore încercăm să alocăm douăzeci şi patru de ore pasiunii noastre, care este businessul. Agenda unui lider depinde foarte mult de lucrurile în care crede şi de ţelul său în viaţă; pentru ce îţi dedici timpul şi ce vrei să laşi în urma ta. Noi am crezut în permanenţă şi sunt ferm convins că şi toţi tinerii manageri din această seară cred acelaşi lucru, că este important să dai tot ce e mai bun şi să îţi dai silinţa să îţi atingi ţelurile, să-ţi setezi obiective foarte înalte şi să nu te opreşti din a încerca să performezi, să-ţi depăşeşti dacă vrei condiţia de manager cu care te-ai născut, cu cea cu care te-ai format în şcoală şi prin care în fiecare zi înveţi de la oamenii din jurul tău.

     Sarto, proiectul meu de suflet, m-a învăţat să lucrez cu oameni în momentul în care nu ai resurse foarte multe la dispoziţie pentru că e un business de nişă. Am descoperit aici că lucrurile nu sunt deloc simple şi că uneori în corporaţie te îmbeţi cu apă rece – ai impresia că performanţa e a ta,  dar de fapt, e a celor care au pus fundaţia acelui business şi tu pur şi simplu duci torţa mai departe, alergi şi tu ca la ştafetă o bucăţică din drum. Într-un business mic cum era Sarto, care a crescut de peste şase ori de la momentul achiziţiei, ai ocazia să-ţi laşi amprenta şi să formezi o piaţă şi cred că noi asta am făcut am format o piaţă, am adus piaţa bespoke în România – iar asta mi-am propus să fac şi cu celelalte investiţii de-a lungul timpului.

     

    Dumitru Turcanu, Chief Financial Officer, OLX Real Estate Europe and Romania

    38 de ani

    Dumitru Turcanu este un profesionist cu peste 15 ani de experienţă în domeniul financiar, cu expertiză în mai multe arii: contabilitate, management financiar, fuziuni şi achiziţii, outsourcing, automatizare a proceselor digitale (RPA) precum şi managementul proiectelor. De-a lungul carierei, a lucrat pe aproape toate ramurile financiare: contabilitate, audit, consultanţă financiară şi M&A. În ceea ce priveşte modul de lucru, spune că este adeptul eficientizării proceselor financiare şi a celor operaţionale, „pentru că nu poţi să o faci pe una fără cealaltă”.

    Œ Una dintre principalele caracteristici care ne vor defini în raport cu inteligenţa artificială este capacitatea umană de a avea etica de a alege între bine şi rău şi de a corecta o decizie care ar putea să fie profitabilă din punct de vedere financiar, dar ar fi imorală sau mai puţin etică – aici intervine capacitatea umană de a raţionaliza la o decizie corectă.

     O altă calitate pe care aţi menţionat-o este învăţarea continuă, iar ce putem învăţa de la tehnologie este probabil să ne adaptăm la fel cum am învăţat că un algoritm de machine learning poate să evolueze continuu şi la fel şi noi probabil ar trebui să facem acest lucru.

     

    Alex Burghelia, cofondator, Flip.ro

    24 de ani

    Este unul dintre cei trei cofondatori ai Flip.rpo, start-up-ul românesc care încurajează economia circulară prin recondiţionarea telefoanelor mobile. S-a alăturat Flip.ro în 2019, anul lansării platformei, şi a susţinut încă de la început dezvoltarea afacerii pe alte planuri, precum recrutare, domeniile operaţional şi financiar, dar şi extinderea pe alte pieţe.

    Œ Premiul primit ne demonstrează că alegerile sustenabile sunt din ce în ce mai populare în rândul persoanelor şi, de fapt, şi al companiilor. Oamenii sunt din ce în ce în mai atenţi la mediu şi la cum îşi direcţionează bugetele pe care le au pentru gadgeturi de pildă.

     Cred că vârsta este doar un număr şi experienţa vine de fapt cu muncă multă, cu seriozitate şi cu atenţie pentru cei din jur,. Când eşti tânăr, este ceva mai dificil să câştigi încrederea celor din jur, însă, odată cu seriozitatea, cu munca, cu ambiţia, reuşeşti să câştigi şi încrederea. Trebuie mereu să livrezi ceea ce ai promis şi când ai presiunea asta din partea clienţilor cred că devii automat responsabil – e cumva un lucru pe care toţi antreprenorii îl fac şi cred foarte mult că asta m-a responsabilizat.

    Ž Un sfat pentru cei care îşi doresc să înceapă ceva este să o facă, să îşi facă curaj, lucrurile se întâmplă atunci când aloci resurse, energie şi munca potrivită către un rezultat dorit.

     În 2030 mă văd într-o Românie mai verde, care are din ce în ce mai multă atenţie la mediul înconjurător şi la modul în care facem alegeri sustenabile.

     

    Alexandru Cucu, Road Transport Manager, Mol România

    35 de ani

    Din rolul de road transport manager, pe care îl are de şase ani, Alexandru Cucu este responsabil de transportul de carburant pe cale rutieră din MOL România. Face parte din echipa companiei de nouă ani şi a absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti, unde a studiat logistica şi transporturile.

    Œ Ne ocupăm de logistica carburanţilor, adică facem ca produsul pe care toată lumea îl foloseşte pentru mobilitate să fie la timp mereu accesibil tuturor celor care folosesc carburantul. E o muncă titanică în spate a unei echipe care uneori trebuie să fie douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru de ore conectată.

     Apreciem modul în care ne alegem oamenii – să fie prieteni cu sistemele este cel mai important lucru în businessul nostru.

    Ž Liderii au provocarea de a crea un mediu de lucru în care oamenii să se simtă apreciaţi şi relaxaţi. Avem trei piloni pe care ne bazăm: comunicare, colaborare şi integritate – cei care corespund acestor criterii vin foarte uşor în echipa noastră şi performează.

     În 2030 sper să venim în continuare cu aceeaşi plăcere la lucru şi să facem lucrurile la fel de bine, iar dezvoltarea va veni automat pentru noi,  pentru clienţii noştri şi pentru echipa noastră.

     

    BOGDAN Balazs, head of cybersecurity products GDC Romania & Global Deputy CTO Cybersecurity Products, Eviden

    26 de ani

    În calitate de head of cybersecurity products GDC Romania şi global deputy CTO, Bogdan Balazs este responsabil pentru definirea strategiei globale în cadrul departamentului Cybersecurity Products al Eviden, o zonă cu un buget dedicat de mai multe milioane de euro pentru activităţile de R&D, reprezentând totodată un segment relevat din cota de încasări realizate anul trecut de Atos la nivel global.

    Œ Conjunctura m-a adus în urmă cu şase ani la Atos, unde împreună cu puţinii colegi care eram la vremea respectivă am început să punem bazele diviziei de big data în cybersecurity. În 2017 eram în jur de 10 – 20 de colegi în aceasta, iar astăzi  vorbim de peste 800 de colegi în România – am reuşit în aceşti ultimi şase ani să acoperim tot ceea ce înseamnă portofoliu şi offering în legătură cu serviciile de cybersecurity şi consultanţă de business.

     Acum, cu această echipă din Eviden se va realiza în luna iulie ceea ce noi numim un split, iar Atos business va reprezenta o companie cu resurse de multinaţională, dar cu mentalitate de start-up în aceste trei zone de focus.

    Ž Când vine vorba de colegii angajaţi, cel mai mult contează, din punctul meu de vedere, mentalitatea, personalitatea şi dorinţa candidaţilor de a intra în acest domeniu, care mereu prezintă noi oportunităţi, dar şi noi provocări. De aceea, când ne uităm la candidaţii noştri căutăm anumite trăsături de personalitate, precum curiozitatea, curajul – gata să sară cu capul înainte şi, bineînţeles, să ne susţină clienţii în tot ceea ce au nevoie.

     Provocările mele au venit din două direcţii – atât tehnice, cât şi umane – aş putea spune că cele din zona de people management şi de crescut lideri noi reprezintă o provocare constantă – întotdeauna suntem în căutare de noi oameni, noi lideri pe care să îi putem forma în baza principiilor noastre pe viitor – la fel consider că tehnologia va reprezenta o unealtă în tot ceea ce facem, fie că e cybersecurity, fie că big data cloud ş.a.m.d., dar la baza tuturor acestor tehnologii vor sta oamenii.

     

    Ana Maria Borlovan, Head of operations, Uber EuropA Centrală şi de Est

    30 de ani

    Aspiraţia Anei Maria Borlovan de a-şi construi o carieră într-o companie cu renume internaţional a făcut-o să se alăture Uber. Odată cu creşterea companiei, cariera ei a evoluat, iar în prezent ocupă funcţia de head of driver operations la Uber, la nivelul Europei Centrale şi de Est.

    Œ În momentul în care a venit Uber în România, a venit cu un manager internaţional, cu idei inovative la momentul respectiv, venind să schimbe practic modul în care oamenii se deplasează din punctul A în punctul B, atât în timpul liber, cât şi către muncă. Cred că România a fost o piaţă care a acceptat tehnologia extrem de repede, atât şoferii, cât şi partenerii, care au flote de maşini, precum şi utilizatorii – suntem early adopters ai tehnologiei  – acum orice categorie de vârstă foloseşte platforma, deci cred că ne-am găsit locul şi mă bucur foarte mult că este aşa.

     Mi-am luat angajamentul să continuăm să aducem servicii inovative,  să continuăm să lansăm produse noi; vedem competiţia într-un  mod extrem de productiv – competiţia întotdeauna ajută ca serviciile să crească, iar faptul că utilizatorii noştri devin din ce în ce mai critici, faptul că îşi doresc din ce în ce mai mult de la noi, că învaţă aplicaţia şi ne cer produse noi sunt unele dintre motivele principale pentru care am ales să stau atât  de mult în companie, unde împlinesc aproape 7 ani.

    Ž În momentul în care angajăm e foarte important pentru noi să avem cei mai buni oameni, care să ne ajute să inovăm în continuare şi să găsim cele mai bune produse pentru piaţă. Căutăm oameni curioşi, căutăm oameni care vor să crească, care au idei, cărora nu le e frică de oportunităţi.

     Cred că ce mă ajută pe mine în fiecare zi este faptul că am o atenţie distributivă – pot să lucrez pe mai multe proiecte în paralel, ştiu să prioritizez  destul de bine, iar experienţa pe care o am mă ajută să văd lucruri similare care ar funcţiona pe alte pieţe – pe care le-am implementat în România.

     Cred că am o echipă extrem de puternică, oamenii sunt deştepţi, sunt descurcăreţi, sunt curioşi şi pur şi simplu mă surprind şi pe mine tot timpul.

    ‘ Ca sfat, aş spune să încerci să îţi găseşti propriii mentori – poate nu întotdeauna vei avea cea mai bună conexiune cu managerul direct, dar  asta îi sfătuiesc şi pe cei din echipa mea – să-şi găsească mentori care să-i ajute să crească. Pentru mine a fost şi este un mentor Nicoleta Diaconu, fostul GM, care a lansat Uber în România, întotdeauna este prima persoană la care merg pentru un sfat.

     

    Ionel Burtea, fondator şi CEO, Abund Berry

    27 de ani

    Ionel Burtea conduce o afacere în agricultură de peste 7 milioane de euro din vânzarea de fructe proaspete. Compania sa, Abund Berry, este în prezent unul dintre cei mai mari distribuitori de fructe proaspete la nivel naţional pentru marile supermarketuri din România.

    Œ Primii trei ani au fost şi cei mai grei, atunci şi plantaţiile noastre erau tinere şi a trebuit să crească – cel mai greu moment a fost acela de scalare, când am trecut din zona de  start-up în zona de scale-up, unde clar echipele, resursele, nevoile şi efectiv piaţa au fost altele faţă de zona de start-up.

     În prezent integrăm unităţi de sortare-ambalare unde avem tehnologie bine pusă la punct pentru a ne uşura forţa de muncă; partea de tehnologie în agribusiness este foarte prezentă şi vedem foarte multe start-up-uri care cresc frumos din acest punct de vedere.

    Ž Agricultura încă este o industrie de nişă mai ales când vine vorba de fructe de pădure şi tot ce înseamnă legătura locală a ajutat foarte mult demersul meu din timpul facultăţii, chiar din anul III de facultate, când am pornit businessul care a început step by step cu frici, emoţii, risc asumat şi lucrul acesta îl încurajez şi în cazul tinerilor care văd o oportunitate să înceapă antreprenoriatul în agricultură. Este o industrie în care nu ai cum să te plictiseşti, nu există o zi asemănătoare cu alta, în plus, ai şi resursele naturale şi clima care te ajută, dar şi, în acelaşi timp, putem să spunem că îţi pune şi beţe în roate.

  • ChatGPT în lumea financiară: Celebra agenţie de rating Moody’s va folosi inteligenţa artificială dezvoltată de OpenAI pentru a evalua mai uşor riscurile

    Moody’s va beneficia de ajutor din partea Microsoft şi OpenAI pentru a crea un asistent de inteligenţă artificială care îi va ajuta pe clienţii firmei de rating să analizeze o multitudine de informaţii necesare pentru evaluarea riscurilor, scrie Bloomberg.

    „Moody’s Research Assistant” va fi lansat într-o versiune de testare în cursul acestui an, a declarat CEO-ul Rob Fauber într-un interviu.

    Microsoft, cel mai mare investitor în OpenAI, a înregistrat o creştere a cererii din partea clienţilor care doresc să folosească serviciul Azure OpenAI. Aceşti clienţi pot, de exemplu, să folosească capacităţile de generare ale ChatGPT şi GPT4 pentru a-şi scrie propriile aplicaţii pentru angajaţi şi clienţi.