BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Marina Zara, Metro Cash & Carry România

    Profilul Marinei Zara, care este marketing driver & customer engagement artist pentru Metro Cash & Carry, a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Din rândul celor mai recente reuşite ale sale, Marina Zara aminteşte de campaniile de brand destinate clienţilor profesionişti, axate pe parteneriatul între aceştia şi Metro Cash & Carry. Iar pentru anul în curs, planurile sale se axează pe strategia retailerului de transformare digitală: „Clienţii noştri sunt consumatori de informaţie digitală şi conectaţi la platformele sociale de unde consumă informaţie relevantă afacerii lor”, spune Zara. Ea este de părare că a fi femeie în businessul corporatist este un avantaj, datorită creativităţii şi inovaţiilor aduse de femei în business. „Nu am avut impresia niciodată în parcursul meu profesional că dacă aş fi fost bărbat aş fi obţinut mai mult sau aş fi fost tratată altfel, fiindcă determinarea de a obţine succesul într-un proiect nu diferă în funcţie de sex”, subliniază ea. Marina Zara le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional să aleagă domeniile în care îşi doresc cu adevărat să profeseze, să nu îşi caute doar un loc de muncă, să nu îşi negocieze salariul şi să meargă pe principiul «let it be» fiindcă dacă îţi pasă şi eşti bun, beneficiile vor veni cu siguranţă; „să fie curioase, să nu accepte statu-quo-ul, să petreacă maximum 30 de minute pe zi pe reţele sociale, să se plimbe în natură, să asculte muzică şi să nu uite să se joace!”.

  • Cum vrea China să ajungă cea mai puternică ţară din lume prin 5G şi inteligenţă artificială

    China se pregăteşte să lanseze un plan ambiţios care se va întinde pe o perioadă de 15 ani şi care pune bazele standardelor globale pentru următoare generaţie de tehnologie.

    Planul ar putea ajuta China să îşi îndeplinească ambiţiile şi i-ar putea oferi Beijingului un loc de frunte în zone precum inteligenţa artificială, reţele de telecomunicaţii şi fluxul de date, au explicat mai mulţi experţi pentru CNBC.

    „Standardele Chinei 2035” este un plan care va fi lansat două doi ani de contemplare şi negociere. Experţii spun că acesta este văzut ca următorul pas în dezvoltarea Chinei, succedând planul „Made In China 2025” – prin care China s-a implicat în producţie la nivel global. Însă de data aceasta Beijingul se concentrează pe tehnologiile care vor definii următorul deceniu.

    „Realitatea este că intrăm într-o nouă era care va fi definită de noile sisteme şi reţele tehnologice, în care liderii nu sunt încă bine definiţi, ceea ce îi dă Chinei oportunitatea să preia frâiele tehnologiei. Asta înseamnă că puterea în lume este încă în dezbatere”, a spus Emily de La Bruyere, co-fondator al firmei de consultanţă Horizon Advisory.

    Cum vrea China să cucerească lumea

    Tehnologiile şi industriile din întreaga lume funcţionează în baza unor diferite standarde, care definesc modul în care acestea funcţionează şi interoperabilitatea lor – adică modul în care două sau mai multe sisteme pot funcţiona împreună.

    Industria de telecomunicaţii este un exemplu bun, întrucât noile reţele care se dezvoltă, precum cele de 5G, nu pot fi doar „pornite” de la un buton. Este nevoie de ani de zile de planuri şi dezvoltări. Standardele tehnice sunt create şi definite printr-o colaborare a reglementatorilor din industrie, experţilor şi companiilor.

    Aceste specificaţii tehnice sunt adoptate şi integrate în ceea ce devine cunoscut drept standard. Asta asigură că standardele sunt cât mai uniforme, ceea ce poate îmbunătăţi eficienţa unei reţele noi şi poate asigura faptul că aceste reţele şi sisteme funcţionează oriunde în lume.

    Standardele există în spatele fiecărei tehnologii pe care o folosim zilnic, precum smartphone-urile.

    Marile companii europene şi americane de tehnologie, precum Ericsson şi Qualcomm, au făcut parte dintre cei care setează standardul pe mai multe industrii, însă China a început să joace un rol din ce în ce mai important în ultimii ani.

    Ce ştim despre planul Chinei

    În luna martie, Beijingul a publicat un document care se traduce ca „Principalele Puncte ale Procesului de Standardizare Naţională în 2020”.

    Reprezentanţii firmei de consultanţă Horizon Advisory au explicat pentru CNBC ce s-ar putea regăsi în proiectul „Standardele Chinei 2035”, în special în ceea ce priveşte ambiţiile internaţionale ale Beijingului.

    Unele dintre punctele publicate în planul din luna martie prevăd îmbunătăţirea standardelor pe plan intern în mai multe industrii, de la agricultură la producţie. Însă un alt aspect menţionat în document este nevoia de a stabili „o nouă generaţie a tehnologiei informaţiei şi a standardelor din sistemele de biotehnologie”.

    În această secţiune, planul detaliază dezvoltarea de standarde pentru Internet of Things, cloud computing, big data, 5G şi inteligenţă artificială. Acestea sunt văzute drept tehnologii critice în viitor, care vor sta la baza infrastructurii critice în întreaga lume.

    Documentul subliniază nevoia de „a participa în formularea de noi standarde internaţionale” şi nevoia Chinei de a înainta mai multe propuneri pentru standardele internaţionale.

    Planul pentru următorii 15 ani ar putea sta în fruntea ambiţiei Beijingului de a transforma China în cea mai puternică economie din lume.

    „5G este un exemplu proeminent până acum, întrucât nu am mai văzut companiile atât de agresive ca până acum, încercând nu doar să stabilească standarde pe plan local, ci să forţeze standardele lor în toată lumea”, a spus Elsa Kania, cercetător în cadrul programului pentru securitate naţională şi tehnologie al Centrului pentru Noua Securitate Americană (CNAS).

    5G se referă la următoarea generaţie de conectivitate mobilă şi este considerată infrastructură critică, întrucât stă la baza mai multor tehnologii, precum cele care fac parte din Internet of Things.

    Compania chineză Huawei, unul dintre principalii furnizori de echipamente 5G la nivel global, a devenit un jucător important în setarea standardelor. Huawei are cele mai multe patente înscrise în legătură cu tehnologia 5G, în faţa rivalilor de la Nokia şi Ericsson, conform unei analize de proprietate intelectuală, realizată de firma Iplytics.

  • OPINIE – Marius Mihailovici, director general Porsche Engineering: „Viitorul automobilelor… inteligent(e)”

    Visurile şi aspiraţiile copilăriei mele, deşi măreţe şi inspirate din filmele science fiction pe care le urmăream pe casete VHS, nu m-au dus niciodată atât de departe încât să-mi imaginez că aş putea să fac parte din viitorul automobilelor. Cât de puţin ştiam! M-am alăturat celor de la Porsche Engineering într-o perioadă în care viitorul industriei auto este regândit şi remodelat. În care nu suntem doar încurajaţi, ci şi stimulaţi să îndrăznim să visăm şi să ne imaginăm că interacţiunea cu maşinile nu va fi doar una cu un simplu produs al ingineriei mecanice de vârf, ci cu un produs complex, care încorporează de la aerodinamică şi mecanică până la electronică, software şi inteligenţă artificială.

    Ceea ce facem presupune nu doar reinventarea felului în care maşinile sunt pornite şi ţinute în mişcare, ci şi a felului în care comunicăm cu ele. Se schimbă şi ceea ce pot face acestea pentru noi: să ne ghideze, să ne protejeze, să ne ajute să economisim timp şi să ne ferească de haosul din trafic. Multe dintre aceste transformări se întâmplă acum în Cluj, unde 200 de programatori şi ingineri dezvoltă soluţii care acum zece ani erau de domeniul fantasticului. Acestea presupun sisteme avansate de asistenţă la condus, care colectează date dintr-o varietate de surse online şi de la faţa locului, prin senzori. Sunt informaţii legate de dinamica şi starea maşinii, care, împreună cu cele legate de mediul înconjurător, creează percepţia generală pe care sistemele inteligente o analizează şi pe baza căreia sunte dezvoltate diferite funcţii de siguranţă şi confort. De la asistenţa în viraje, la asistenţa la depăşire sau la parcare, toate aceste „servicii” devin, în curând, parte din rutina noastră zilnică, fiind menite să ne uşureze viaţa.
    Lucrăm aici, în mod special, la un sistem care să înveţe maşinile despre condusul agresiv şi cum să reacţioneze la acesta. Oamenii sunt fiinţe intuitive, fapt care le permite să anticipeze când un alt şofer urmează să le taie calea. Maşinile nu au acest instinct – încă. Prin folosirea celor mai noi metode AI, cum ar fi reţelele neuronale sau machine learning, dezvoltăm noi sisteme de asistenţă la condus, care deschid calea către automobilele autonome ale viitorului. 
    Funcţia de detectare a maşinilor care urmează să îţi taie calea foloseşte o reţea neuronală: oamenii se uită la imagini cu maşinile care circulă pe autostradă şi semnalează momentul în care realizează că o maşină din faţă urmează să taie calea cuiva. În faza de pregătire, reţeaua neuronală corelează acest instinct natural al oamenilor cu semnalele primite de la senzorii automobilului, în aşa fel încât maşina învaţă treptat să prezică atunci când cineva urmează să îţi taie calea, analizând datele primite de la senzori. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, suntem in era HAD, Highly Automated Driving, un concept care defineşte interacţiunea maşină-om, o interacţiune proactivă, intuitivă şi utilă în moduri nemaiîntâlnite până acum, până în punctul în care maşinile devin total automatizate. După cum spunea, atât de frumos, profesorul Frank Kirchner de la Centrul German de Cercetare a Inteligenţei Artificiale, o maşină automatizată va fi „un robot pe care poţi să îl conduci” sau, mai degrabă, un robot care va putea să te conducă oriunde ai nevoie. Funcţiile condusului autonom presupun, după cum am putut observa, colectarea unui volum mare de date care sunt stocate şi procesate ulterior. Prin urmare, ne aşteptăm ca noua reţea wireless 5G să joace un rol important în viitorul automobilelor inteligente. Această reţea este proiectată special pentru comunicarea dintre maşini, cu o întârziere de reacţie de aproximativ o milisecundă. Ea ne va permite să dăm frâu liber imaginaţiei şi, în acelaşi timp, să dezvoltăm noi sisteme de asistenţă la condus. Momentan, reţeaua 5G este disponibilă doar în marile oraşe din România, dar lucrurile se mişcă destul de repede şi tehnologia ne ajunge din urmă – singura întrebare ar fi: vom fi, la rândul nostru, în stare să ţinem pasul?
    Chiar dacă e greu de crezut, în Cluj avem o tradiţie academică de peste 40 de ani în cercetarea şi descoperirea de metode de a utiliza AI în produse pe care le folosim zilnic. Parteneriatul nostru cu universităţile tehnice de aici a deschis o lume plină de oportunităţi nu doar pentru noi, prin împărtăşirea de idei şi posibilitatea de a lucra cu o cantitate imensă de date şi informaţii, dar şi pentru studenţi şi profesori, care pot să găsească la noi o finalitate tangibilă pentru studiile lor. Învăţăm acum nu doar să visăm, ci şi să ne urmărim visurile până când acestea devin realitate şi apar pe modelele de serie – la început ca opţionale, iar apoi ca funcţii standard – în tot ceea ce ţine de viitorul automobilelor.

  • Cum se exportă inteligenţa artificială românească

    „În 2019 am participat la Innovation Labs, programul de preaccelerare din România sponsorizat de Orange, şi am fost acceptaţi de ei în programul lor de accelerare Orange Fab. Acum avem un parteneriat cu Orange pentru a crea o platformă de AIOps pentru ei şi pentru clienţii lor de business. Practic venim cu toate cunoştinţele din spate fondând o nouă companie care să se concentreze mai puţin pe consultanţă, şi mai mult pe a construi o platformă de AIOps“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Călin Cornigeanu, cofondator şi chief development officer al Siscale AI. AIOps vine de la Artificial Intelligence in IT Operations şi are rolul de a ajuta companiile să-şi modernizeze procesele curente şi să câştige noi perspective din datele pe care le au pentru a lua decizii de business.
    Povestea Siscale AI a început în 2015, numele start-up-ului provenind de la sistem integration at scale (integrare de sisteme la scară mare – n. red.). Start-up-ul a pornit iniţial cu câţiva clienţi de servicii administrate din zona New York, dat fiind că CEO-ul companiei, Petrică Ruţă, de origine român, dar stabilit în SUA, locuieşte în metropola americană.
    „Eu am lucrat înainte de Siscale la Bitdefender timp de trei ani, pe poziţia de cercetător în domeniul malware. Un prieten de-al meu a intrat în contact cu Petrică Ruţă, CEO-ul din SUA, printr-o recomandare, iar eu şi prietenul meu ne-am deschis o companie micuţă. Am început să avem o colaborare B2B, un fel de angajaţi dar nu cu contract de muncă în SUA. De acolo a tot evoluat compania, ne-am strâns relaţiile şi am ajuns să înfiinţăm Siscale AI”, a povestit el.
    Ţinta Siscale AI a fost să creeze o platformă care să ajute companiile să-şi modernizeze operaţiunile de IT.  „Siscale AI este o platformă de AIOps. Încercăm să ajutăm companiile să adopte AIOps ca tehnologie”, a explicat Călin Cornigeanu. Start-up-ul lucrează spre exemplu acum la reducerea alarmelor false din centrele de operare a datelor şi din centrele de securitate cibernetică.
    „Practic, agregăm alertele de la mai multe sisteme de securitate din infrastructură şi aplicând machine learning pe aceste date ne dăm seama care alertă este importantă. Motivul pentru care este nevoie de aşa ceva este că există foarte multe alarme false pe care analiştii de securitate petrec foarte mult timp urmărind alarme care ajung să fie evaluate ca fiind false. Şi atunci sistemul nostru ajută să reducă din acel zgomot şi oamenii să se concentreze pe lucruri mai importante.”
    Start-up-ul local are în prezent încheiate mai multe contracte cu clienţi din SUA, în paralel cu proiectul de colaborare avut cu gigantul francez Orange.
    „Cu Orange plănuim să facem un model de tip white labeling – în sensul că le dezvoltăm o platformă pe care ei mai apoi să o vândă clienţilor lor sub brandul Orange. Avem şi planuri de a crea ceva găzduit în cloud, un produs care să fie al nostru, dar cred că principalele venituri ar veni din parteneriatul cu Orange”, a precizat cofondatorul Siscale AI.
    Până în prezent, start-up-ul nu a luat nicio finanţare, însă cochetează cu ideea de a obţine o investiţie de câteva milioane de euro pentru a dezvolta în continuare platforma.
    „Nu am luat nicio finanţare până acum, totul a fost creştere organică. Nu avem neapărat o sumă fixă pe care o dorim de la investitori, dar ca primă finanţare aş zice probabil că se ridică la câteva milioane de dolari”, a punctat Călin Cornigeanu, adăugând că banii obţinuţi din finanţare ar fi urma să fie utilizaţi pentru extinderea în continuare în SUA, concomitent cu extinderea în Europa. În ceea ce priveşte evaluarea actuală a proiectului, cofondatorul Siscale AI a precizat că aceasta se situează deocamdată sub 10 milioane de euro.
    Anul acesta, start-up-ul local se va concentra în special pe finalizarea platformei, fiindcă apoi, odată terminată platforma, echipa va avea informaţii concrete şi despre canalul de distribuţie facilitat de Orange şi va putea să înceapă să caute astfel şi primii investitori.

    Proiect: Siscale AI
    Ce face: soluţii de inteligenţă artificială pentru eficientizarea operaţiunilor de IT
    Necesar de finanţare: câteva milioane euro
    Evaluare proiect: sub 10 milioane euro
    Invitat: Călin Cornigeanu, chief development officer, cofondator Siscale AI

    Proiect: Polyfazer
    Ce face: soluţii inteligente pentru staţii de încărcare electrică
    Reţeaua publică actuală dezvoltată: 65 de puncte publice de încărcare electrică pentru maşini
    Invitat: Gabriel Ioniţă, fondator Polyfazer

    Proiect: Underline
    Ce face: aplicaţie mobilă pentru extragerea textelor din cărţi
    Investiţie iniţială: 150.000-200.000 euro
    Finanţare primită până acum: 500.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 3-4 milioane euro
    Invitat: Laurenţiu Victor Bălaşa, fondator Underline

    Proiect: Dekeneas
    Ce face: platformă AI de detectare a atacurilor cibernetice
    Invitat: Andrei Bozeanu – fondator Dekeneas şi security consultant în cadrul CERT-RO

    Proiect: Flip.ro
    Ce face: platformă online de vânzare/cumpărare a smartphone-urilor second-hand
    Finanţare primită până acum:120.000 euro
    Necesar de finanţare: 0,5-1 milion euro
    Invitaţi: George Moroianu şi Alin Luca, cofondatorii Flip.ro

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Afacerea care vrea sa revoluţioneze interacţiunea dintre medici şi pacienţi printr-o platformă bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială

    Prin intermediul MedicAI, pacienţii au posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate. Câştigul? Analizele pot fi văzute de oriunde şi oricând şi integrate cu sistemele clinicilor, favorizând astfel colaborarea dintre doctori. Proiectul MedicAI a prins contur şi are deja mai mulţi susţinători care cred în potenţialul ideii. „Pe partea de sisteme medicale, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Medicina este la fel peste tot, dar sistemele diferă, iar acest lucru poate să afecteze adopţia din punctul de vedere al reglementărilor specifice fiecărei ţări. Vedem însă câteva ţări posibile în Europa de Vest şi ţările din regiune, sau calea MedicAI poate fi Africa sau Asia”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mircea Popa, CEO-ul şi fondatorul MedicAI, cu privire la planurile start-up-ului de extindere în afara România. Astfel, anul acesta echipa MedicAI va testa mai multe pieţe şi va vedea de unde va avea cel mai bun feedback pentru a face următoarea investiţie.

    Până în prezent, start-up-ul a atras în total finanţări de aproape 600.000 euro, din care 500.000 euro au fost obţinuţi la finalul anului trecut de la fondurile de investiţii D Moonshots şi Roca X. Pentru a se putea extinde însă în străinătate într-un ritm susţinut, MedicAI mai are nevoie de încă o rundă de finanţare la finalul acestui an.

    „Finanţările luate până acum ne vor ajunge până la finalul anului. Vom avea nevoie de mult mai mulţi bani decât am avut nevoie până acum pentru a ne dezvolta. Planul nostru este ca la finalul anului să luăm o finanţare de 2 milioane de euro, bani care să ne permită să ne extindem în alte câteva ţări, să avem prezenţă acolo şi să ne dezvoltăm mult mai agresiv”, a punctat el.

    Ce face însă mai exact MedicAI? Platforma, bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială, le oferă pacienţilor posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate, pe care le pot vizualiza apoi de oriunde şi oricând, depozitându-le pe termen lung. De asemenea, utilizatorii MedicAI pot da acces mai multor doctori la imaginile medicale stocate în contul lor, platforma integrându-se cu sistemele clinicilor medicale. Astfel, clinicile pot trimite spre exemplu analizele imagistice pacienţilor direct prin platforma proprie sau să colaboreze cu alte clinici. Ca atare, platforma MedicAI permite în acelaşi timp şi colaborarea medicilor direct în cloud, atât între ei, cât şi împreună cu pacienţii lor.

    „Avem deja doctori care folosesc MedicAI în diferite sisteme şi în diferite ţări, cum ar fi Franţa. Sunt doctori care au legătură cu România, sau care fac turism medical. Platforma noastră ajută foarte mult navigatorii medicali – cei care duc pacienţii din România care nu pot găsi aici tratamentul adecvat, în spitale din străinătate”, a explicat Mircea Popa.

    De la lansarea MedicAI la jumătatea anului trecut şi până în prezent, pe platformă sunt stocate cazurile a circa 2.000 de pacienţi, iar circa 200 de medici o folosesc în mod real, la care se adaugă şi alţi doctori care o testează momentan.
    „Noi ne-am propus ca anul acesta să ajungem la 1.000 de medici în platformă, nu doar din România, ci şi din alte câteva ţări din Europa”, a punctat el referitor la ţintele propuse pentru 2020.

    Modelul de business al MedicAI nu este încă definitivat, însă start-up-ul vrea ca platforma să rămână mereu gratuită pentru pacienţi, iar clinicile medicale să fie cele care să susţină accesul gratuit al pacienţilor în platformă.

    „Totodată vom avea mereu o componentă gratis pentru doctori, la fel ca modelul Dropbox – foloseşti gratis serviciul pentru o anumită capacitate de stocare, iar dacă vrei mai mult, începi să plăteşti. Încă explorăm modelul de business. O variantă ar fi ca spitalele şi clinicile să plătească pentru ca medicii care lucrează pentru ele să aibă acces în platformă”, a precizat CEO-ul şi fondatorul MedicAI. 
    În prezent, echipa MedicAI numără 20 de persoane, însă la început start-up-ul a pornit la drum cu 5-6 membri. 

    Proiect: ebriza
    Ce face? Soluţie software în cloud pentru emiterea de bonuri fiscale şi gestionarea întregii afaceri din domeniul ospitalităţii
    Investiţie iniţială: 70.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 500.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: minimum 200.000 euro
    Invitat: Cristian Dinescu, cofondator al ebriza

    Proiect: InnerTrends
    Ce face? Platformă de analiză a datelor pentru a ajuta companiile să înţeleagă ce îi determină să cumpere sau nu un produs
    Finanţare în curs: 1,2 milioane euro
    Invitat: Claudiu Murariu, cofondator şi CEO al InnerTrends

    Proiect: MOCAPP
    Ce face? Platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor
    Investiţie iniţială: 65.000 euro
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: circa 200.000 euro
    Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP

    Proiect: Questo
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru turism prin intermediul căreia utilizatorii pot explora diferit oraşele şi locurile turistice atunci când călătoresc
    Finanţare totală primită până acum: 300.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: 500.000 euro
    Invitat: Alexandru Govoreanu, cofondator Questo

    Proiect: SecurifAI
    Ce face? O soluţie de analiză a înregistrărilor de la camerele video de supraveghere cu ajutorul inteligenţei artificiale
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Evaluare proiect: 1 milion euro
    Invitaţi: Radu Ionescu şi Valeriu Filip, cofondatorii SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Microsoft a lansat primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul ASE Bucureşti

    Microsoft a lansat, marţi, primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, oferind astfel studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor din universitate acces la resurse computaţionale şi putere de calcul nelimitate, potrivit unui comunicat.

    „Sistemul educaţional este o componentă esenţială în peisajul transformării digitale, iar lansarea laboratorului de tehnologii în cloud din cadrul ASE oferă posibilitatea de a experimenta ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei şi contribuie la dezvoltarea competenţelor digitale în rândul studenţilor şi profesorilor”, se arată în comunicat.

    Utilizatorii laboratorului au acces la infrastructuri virtuale scalabile în funcţie de proiectul la care lucrează, de la un procesor la putere de calcul de ordinul zecilor de mii de procesoare. Aceştia pot crea şi testa algoritmi de inteligenţă artificială, machine learning, pot simula orice mediu de test de pe aproape orice platformă sau sistem de operare, pot stoca şi gestiona volume practic nelimitate de date şi nu în ultimul rând, pot dezvolta ei înşişi noi aplicaţii şi platforme.

    „Mediul privat trebuie să facă o prioritate din dezvoltarea talentului şi din strategia privind forţa de muncă viitoare. Potrivit unui studiu IDC realizat în 2019, reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est, 61,5% dintre companii consideră angajarea absolvenţilor IT drept cel mai eficient mod de a atrage know-how-ul digital necesar într-o organizaţie. Mai mult, accesul la date şi capabilitatea de a înţelege, procesa şi acţiona pe baza acestora determină succesul unui business. De aceea, o investiţie constantă în formarea de abilităţi digitale în rândul studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor va rămâne esenţială pentru dezvoltarea competitivă a societăţii româneşti”, a declarat Violeta Luca, manager general Microsoft România.

    Proiectul „Cloud-Enabled Laboratory” dezvoltat de Microsoft s-a lansat anul trecut prin deschiderea primului laboratul de tehnologii în cloud din România la Universitatea de Vest din Timişoara şi vine să completeze această paradigmă prin crearea unui laborator de informatică în cloud ce poate răspunde oricăror nevoi de curriculum sau cercetare.

    „11 experţi în cloud din partea Microsoft România vor susţine cursuri prin care studenţii îşi pot dezvolta atât aptitudinile tehnice, cât şi cele de inovaţie in business. Tema principală a primului curs susţinut în laboratorul de cloud, începând cu luna martie, se va concentra pe ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei prin intermediul Azure, platforma de cloud computing a Microsoft. Vor urma apoi cursuri în care accentul este pus pe inteligenţa artificială, astfel că studenţii de la ASE vor putea veni cu idei şi proiecte noi”, se mai spune în comunicat.

    Acesta mai precizează că anul acesta, iniţiativa a fost dusă mai departe prin deschiderea celui de-al doilea laborator în cloud, la ASE, caracterizat de o infrastructură hardware minimală formată din puncte de acces către resurse cloud şi inteligenţă artificială. Acesta poate fi folosit cu succes atât pentru desfăşurarea procesului de predare clasic, pentru implementarea de proiecte de cercetare cât şi pentru start-up-uri de tehnologie care vor să prototipeze şi să dezvolte platforme noi, având acces la cele mai moderne tehnologii.

  • EY: Inteligenţa artificială va redefini sectorul serviciilor financiare în următorii doi ani. ”În ultimii doi ani am putut observa şi în România începerea adoptării inteligenţei artificiale în instituţii financiare”

    Directorii executivi din sectorul global al serviciilor financiare se aşteaptă ca inteligenţa artificială să fie un motor important de transformare la nivelul întregului segment, conform studiului Transforming Paradigms: Global AI in Financial Services Survey, efectuat de Cambridge Centre for Alternative Finance (CCAF), şi de Forumul Economic Mondial, cosponsorizat de EY şi Invesco.

    „În ultimii doi ani am putut observa şi în România începerea adoptării inteligenţei artificiale în instituţii financiare, o tendinţă care este în prezent în ascensiune. Pionieri în adoptarea AI în România au fost acele instituţii financiare care au atins o anumită maturitate organizaţională şi care au reuşit să creeze premisele tehnologice necesare unei adoptări AI prin transformarea digitală a operaţiunilor interne şi a serviciilor către clienţi”, a afirmat Aurelia Costache, Liderul Departamentului de Asistenţă în afaceri din EY România şi Lider pentru Automatizarea Inteligentă în regiunea CESA.

    La nivel global, din rândul directorilor executivi chestionaţi, 77% anticipează că AI va avea o importanţă mare sau foarte mare în cadrul organizaţiilor lor în următorii doi ani.

    În acelaşi timp, 85% dintre respondenţi au implementat deja AI în cadrul organizaţiilor lor şi se aşteaptă ca aceasta să fie utilizată în scenarii noi de business în anii următori. În plus, aproape două treimi (64%) preconizează că vor utiliza AI pentru a genera noi venituri, pentru a automatiza procese, pentru un management mai bun al riscurilor, pentru a servi mai bine clienţii actuali, dar şi pentru a câştiga noi clienţi în următorii doi ani.

    Însă, intensificarea adoptării tehnologiilor AI la nivelul întregului sector al serviciilor financiare vine la pachet şi cu provocări, cum ar fi: calitatea datelor, accesul la date şi concurenţa pentru resurse umane calificate. Toate aceste provocări sunt considerate obstacole majore pentru implementarea AI de către peste 80% dintre directorii executivi intervievaţi în cadrul studiului.

    Perspectiva respondenţilor care utilizează în mod preponderent inteligenţă artificială autonomă este însă diferită, 80% dintre aceştia consideră că piedicile cele mai importante în adopţia AI o reprezintă încrederea în tehnologie şi adoptarea acesteia de către utilizatorii finali.

    „AI transformă sectorul serviciilor financiare şi ne putem aştepta ca adoptarea la scară largă să continue. Pe măsură ce tehnologiile încep să revoluţioneze modelele de afaceri şi să transforme funcţiile de business, este tot mai important ca organizaţiile să acorde atenţie implicaţiilor pe termen lung ale adoptării inteligenţei artificiale: încrederea în AI, transformarea forţei de muncă şi modul în poate fi reimaginată valoarea adăugată pentru clienţi şi alţi actori”, spune Nigel Duffy, lider EY Global Artificial Intelligence.

     

  • Ne lasă roboţii fără locuri de muncă sau ne ajută să facem anumite lucruri mai uşor?

    Atunci când ne gândim la tehnologie şi în special roboţi, mintea fuge fie către miile de clipuri online cu cele mai noi produse lansate de japonezi, fie către inteligenţa artificială şi filme cu o uşoară tentă apocaliptică. Roboţii industriali reprezintă însă un aspect extrem de important în zona de producţiE, iar cei colaborativi au depăşit deja faza de trend.

    Alte idei la care ne gândim atunci când vorbim de roboţi sunt cele legate de modul în care roboţii vor „fura” locurile de muncă deţinute de oameni, în special cele repetitive. Universal Robots, companie daneză care domină zona roboţilor colaborativi, explică de ce această idee e departe de realitate.

    Compania Universal Robots a fost fondată în 2005 de către Esben Østergaard, actual CTO al companiei, alături de alţi doi parteneri. Viziunea lui Østergaard a fost să facă tehnologia bazată pe roboţi accesibilă tuturor prin dezvoltarea unor roboţi industriali flexibili, de dimensiuni mici, uşor de utilizat, cu un preţ rezonabil şi siguri de utilizat. Încă de la lansarea primului robot colaborativ (cobot), în 2008, compania a înregistrat o creştere considerabilă, produsele fiind vândute acum pe plan mondial.

    Compania a fost în 2015 cumpărată de Teradyne şi are sediul în Odense, Danemarca, cu multiple filiale şi birouri regionale în Statele Unite, Germania, Franţa, Spania, Italia, Cehia, Polonia, Turcia, China, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi Mexic. În 2018, Universal Robots a ajuns la venituri de 237 milioane de dolari. Compania este prezentă în 18 ţări, având un număr de peste 650 de angajaţi în cele 27 de birouri existente. În România există o subdivizie a Universal Robots, concentrată mai ales în jurul procesului de vânzare. Având o cotă de piaţă de 50% la nivel global, adusă şi de cele 65 de patente deţinute, Universal Robots este compania care dictează mersul lucrurilor pe segmentul de roboţi colaborativi.


    La ce pot fi însă folosiţi coboţii? Pe extrem de multe linii de producţie, explică reprezentanţii companiei, care amintesc zonele de ambalare şi paletizare, lipire, distribuţie şi sudură, analize de laborator, asamblare, verificarea calităţii şi altele. În România, potrivit datelor prezentate de companie, există 11 roboţi la fiecare 10.000 de lucrători, necesitatea fiind însă mult mai mare – de aproximativ 10.000 de roboţi. În comparaţie, Polonia are 28 de roboţi la 10.000 de lucrători, Ungaria 57, iar Republica Cehă 100.

    În România, proiectele de implementare comunicate de Universal Robots sunt cele de la companiile Ford şi producătorul de sisteme de închidere şi control acces Assa Abloy. În cadrul uzinei de motoare Ford România sunt activi 4 coboţi UR10 care lucrează alături de angajaţii de pe linia de asamblare, preluând activităţi repetitive. Un prim cobot UR efectuează operaţiunea de ungere a tacheţilor, un altul realizează umplerea motorului cu ulei, iar al treilea deja instalat verifică motorul cu ajutorul unei lămpi cu lumină UV şi al unei camere video pentru posibile scurgeri, după ce acesta a fost umplut cu ulei. A patra unitate UR10 din dotarea Ford România este folosită pentru teste şi training, urmând să îşi găsească în curând un rol operaţional în cadrul uzinei. Coboţii sunt integraţi în sistemul care controlează linia de asamblare, astfel că, în cazul de faţă, nu necesită intervenţia operatorului decât atunci când apar schimbări.

    Reprezentanţii companiei spun că producătorii aleg soluţiile oferite pentru a depăşi provocări precum lipsa forţei de muncă, reducerea costurilor de producţie sau limitările apărute în creşterea capacităţii de producţie şi eficienţă. Un alt aspect interesant menţionat este cel al accidentelor de la locul de muncă. Mai exact, potrivit studiului „The Impact of Robots on Productivity, Employment and Jobs“, realizat de IFR Report, 3 din 5 producători afirmă că nu găsesc forţă de muncă calificată. Pe de altă parte, doar 10% din locurile de muncă sunt în prezent automatizabile, ceea ce înseamnă că industria roboţilor colaborativi poate doar să crească în viitor.

    Reprezentanţii companiei citează un studiu realizat în 2016 de MIT (Masachussettes Institute of Technology) şi Financial Times care notează că o colaborare om-robot este cu 85% mai eficientă decât munca uzuală, realizată doar de oameni sau doar de roboţi.
    În prezent, majoritatea coboţilor sunt folosiţi în industriile auto şi electronică, dar reprezentanţii Universal Robots spun că văd un mare potenţial în zona bunurilor de larg consum, precum şi în industriile cosmetică, alimentară sau farmaceutică.

    2005 Universal Robots este fondată în Danemarca de 3 parteneri

    2008 Se lansează UR5, primul cobot din lume

    2012 Se lansează UR10, robot cu o anvergură şi greutate de lucru mai mari

    2015 Universal Robots este cumpărată de Teradyne pentru 285 mil. dolari

    2019 Există peste 38.000 de coboţi instalaţi la nivel mondial