BusinessMagazin

Tag: indice

  • Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut marţi la 1,69%, de la 1,67% luni şi 1,65% vineri

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut marţi la 1,69%, de la 1,67% luni şi 1,65% vineri.

    În ultima şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută indicele ROBOR a revenit pe creştere, după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Analiştii financiari membri CFA estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, cursul urmând să depăşească ragului de 5 lei/euro, majorarea Robor la 3 luni, dar şi a dobânzii de politică monetară de către BNR, de cel puţin două ori.

    Potrivit sondajului realizat recent, peste 95% din analişti prevăd majorarea ratelor de dobânda de piaţă monetară (ROBOR 3M), nefiind înregistrată nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 79% dintre participanţi anticipează majorarea ratelor de dobânda pentru scadenţele de 5 şi 10 ani.

  • In judetul cu cele mai mari probleme cu covidul alte 6 localităţi depăşesc pragul de 3 la mie

    Conform datelor publicate, miercuri, pe site-ul Prefecturii Ilfov, cea mai mare incidenţă este în Afumaţi – 6.29.

    Celelalte localităţi care au depăşit pragul de 3 la mie sunt: Berceni – 4.07, Brăneşti – 4.34, Bragadiru – 5.17, Chiajna – 4.93, Ciolpani – 3.31, Corbeanca – 4.39, Dărăşti Ilfov – 3.68, Dobroeşti – 5.57, Domneşti – 3.02, Glina – 3.84, Gruiu – 3.40, Jilava – 3.09, Măgurele – 3.72, Mogoşoaia – 5.21, Otopeni – 4.34, Pantelimon – 3.02, Popeşti-Leordeni – 4.40, Ştefăneştii de Jos – 3.61, Tunari – 3.09 şi Voluntari – 4.13.

    În localităţile care au depăşit indicele de infectare de 3 la mie intră în vigoare măsuri pentru desfăşurarea activităţilor permise doar cu participarea persoanelor vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, a celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore sau a persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

  • Rata inflaţiei din Marea Britanie ajunge la cea mai mare creştere din ultimii cel puţin 24 de ani. Rezultatul va cântări greu în retragerea măsurilor de stimulare din timpul crizei

    Indicele britanic al preţurilor de consum s-a majorat cu 3,2% între august 2020 şi august 2021, cea mai mare creştere de când au început să fie înregistrate datele, adică din 1997 încoace, notează CNBC.

    Un sondaj realizat de Reuters a oferit o creştere de 2,9% pentru luna august. Cu o lună înainte, indicele a crescut cu 2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Biroul Naţional de Statistică (ONS), care a publicat datele, spune că rezultatele sunt – cel mai probabil – temporare, adăugând că programul guvernamental „Eat Out to Help Out” (EOHO) de anul trecut a accentuat creşterile.

    „În august 2020, multe preţuri din restaurante şi cafenele erau reduse în urma schemei guvernamentale EOHO, care le oferea clienţilor mâncăruri şi băuturi (de până în zece lire) la jumătate de preţ între zilele de luni şi miercuri”, reiese dintr-o declaraţie ONS.

    Rezultatul indicelui preţurilor de consum s-a situat din nou peste obiectivul de 2% al Băncii Angliei şi va cântări greu în ceea ce priveşte încheierea măsurilor de stimulare din timpul pandemiei de Covid-19.

    De asemenea, datele vin în timpul creşterilor fără precedent ale preţurilor la energie, în condiţiile în care ţara încearcă în prezent să îşi redeschidă economia afectată de coronavirus.

    Goldman Sachs: Preţurile record la electricitate şi gaze reprezintă doar o mostră din ceea ce aşteaptă piaţa globală a mărfurilor

     

     

  • Radu Hanga, preşedinte BVB: Estimăm că în următoarele 30 de zile vom avea indicele reprezentativ pentru piaţa AeRO

    Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, spune că operatorul bursier local a notificat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), supraveghetorul pieţei de capital locale, cu privire la constituirea unui indice pentru piaţa AeRO, estimat a fi lansat în următoarele 30 de zile.

    “Astăzi trebuie să plece către Autoritatea de Supraveghere Financiară notificarea privind constituirea indicilor pentru piaţa AeRO şi alte modificări la unii dintre indicii administraţi de Bursa de Valori Bucureşti. Estimăm că în cuvinte 30 de zile o să avem indicii în piaţă ”, a declarat Radu Hanga joi dimineaţă la sediul BVB.

    Radu Hanga a fost prezent în cadrul unui eveniment derulat cu ocazia admiterii la tranzacţionare a acţiunilor companiei de evaluări Appraisal & Valuation (simbol bursier APP).

    În luna mai, Radu Hanga a afirmat în cadrul unui alt eveniment că pe ordinea de zi a Comisiei Indicatorii se află o propunere despre înfiinţarea, în a doua parte a anului, a unui indice antreprenorial, reprezentativ pentru piaţa secundară a bursei.

    “Va fi construit după modelul pe care îl aplică şi la ceilalţi indici. (…) Va fi un animal viu, va fi un indice care pe măsură ce o să vină companii, ne aşteptăm să vină companii tot mai mari, inclusiv din zona de tehnologie, sigur se va dezvolta şi se va diversifica. Acesta este obiectiv, ca în a doua jumătate a anului să avem un indice care să fie reprezentativ şi care să dea o indicaţie privind evoluţia pieţei AeRO ”, a declarat Radu Hanga în urmă cu câteva luni.

     

  • Bursele globale înregistrează rezultate mixte pe măsură ce investitorii iau în vizor un declin al cazurilor de COVID-19 la nivel mondial şi ignoră scăderile din economia chineză

    Indicii bursieri globali au obţinut rezultate mixte marţi, 31 august în condiţiile în care investitorii se concentrează asupra noilor infecţii cu coronavirus, aflate în scădere de-a lungul planetei, ignorând între timp slabele date economice din China, conform Business Insider.

    Contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au crescut între 0,1% şi 0,3% , sugerând un început puternic pentru şedinţa de tranzacţionare de astăzi. Luni, indicele bursier S&P a ajuns la un nou maxim istoric.

    O parte din optimismul regăsit în piaţă îşi are originea în datele publicate de Universitatea Johns Hopkins, care arată că rata globală de creştere a infecţiilor cu Covid-19 a scăzut de la 9,4% la 0,01% în ultimele cinci săptămâni, spun strategii din cadrul Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania. Statele Unite au înregistrat cea mai slabă rată de creştere din luna iunie, la sub 8% de la peste 50% luna trecută.

    Săptămâna aceasta, principala referinţă a pieţelor este reprezentată de noile date privind piaţa muncii din Statele Unite, care urmează să fie publicate vineri, 3 septembrie.

    Se estimează că va fi raportată o creştere de 700.000 de state de plată, suficient cât să îi permită Rezervei Federale să anunţe în noiembrie o reducere treptată a măsurilor aplicate în timpul crizei sanitare. Experţii Deutsche se mai aşteaptă ca rata şomajului din SUA să scadă la un nou minim post-pandemic de 5,2%, de la 5,4% în prezent.

    În Asia, sentimentul investitorilor au fost tulburat de o serie slabă de date din a doua economie a lumii. Indicele PMI referitor la intenţiile de achiziţie ale managerilor din ţară a scăzut în august din cauza impunerii unor restricţii de circulaţie, lansate pentru a controla răspândirea infecţiilor cu SARS-CoV-2, încetinind astfel exporturile şi generând o creştere a preţurilor materiilor prime.

    Totuşi. în ciuda represaliilor lansate de Beijing către sectorul tech din ţară, indicele Shanghai Composite a crescut cu 0,45%, iar Hang Seng din Hong Kong a înregistrat o creştere de 1,33%. Nikkei, indicele bursei din Tokyo, este pe plus cu 1%.

    75% din companiile incluse în S&P au raportat venituri peste cele obţinute în 2019. 20% din totalul societăţilor rămân sub nivelurile obţinute în urmă cu doi ani

    Totodată, Uniunea Europeană a recomandat eliminarea Statelor Unite din lista zonelor sigure pe timp de pandemie, iar SUA a sugerat evitarea mai multor ţări europene. Acţiunile firmelor din turism au reacţionat imediat. Lufthansa este pe minus cu 1,6%, în timp ce IAG (compania-mamă a British Airways) şi Air France au pierdut 3,7% şi, respectiv, 1,2% din valoarea acţiunilor.

    În Londra, FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, iar indicele Stoxx 50, care adună cele mai mare companii cu cele mai multe lichidităţi din zona euro, este pe zero până la această oră (14:45).  Indicele de referinţă al bursei din Madrid, IBEX 35, a scăzut cu 0,5%.

    DAX din Germania din şi CAC 40 din Franţa au scăzut cu 0,1% şi, respectiv, 0,3%. Indicele european de referinţă Stoxx 600 a suferit un declin de 0,33%.

     

  • Cum arată estimările analiştilor financiari: curs de 5,02 lei/euro în 12 luni, rată medie a inflaţiei de 4,11% şi creştere economică de 5,8% la finalul anului. Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va creşte la 2,17%

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,0261 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 4,11%, potrivit Asociaţiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 93% dintre analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,9741 lei/euro.

    „Peste 93% dintre participantii la sondaj prevad o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrata nicio opinie de apreciere a leului. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9741, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0261 lei pentru un euro“, spun analiştii CFA.

    Indicatorul CFA România de încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la  activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA pentru luna iunie, acesta a crescut comparativ cu luna anterioara la valoarea de 76,2 puncte, fiind la sub un punct de maximul istoric. Fata de aceeasi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 42,1 puncte.

    Ambele componente ale indicatorului au inregistrat cresteri.

    “Atat indicatorul de incredere cat si cele doua componente ale sale arata anticipatii de crestere economica sustinuta in urmatoarele 12 luni. De asemenea, sondajul indica anticipatii de majorare a ratei inflatiei si, implicit, a ratelor de dobanda, participantii anticipand cel putin o majorare de rata de politica monetara in urmatoarele 12 luni”, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Începând cu luna aprilie acestui an, CFA Society  a interogat analiştii şi cu privire impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar răspunsurile centralizate pentru luna iunie arată că peste 77% dintre respondenţi anticipează că durata impactului economic al cornavirusului se va resimti inclusiv în 2022, iar 35% consideră că impactul va atinge şi T2/2022.

    În acelaşi timp, datele sondajului arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 a atins  valoarea medie a anticipatiilor de 6,2%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 2,17% în următoarele 12 luni, de la 1,50% actual.

    “Este de remarcat faptul ca 80% din participantii la sondaj prevad majorarea ratelor de dobanda de piata monetara (ROBOR 3M), nefiind inregistrata nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 77% dintre participanti anticipeaza majorarea ratelor de dobanda pentru scadentele de 5 si 10 ani”.

    Totodată, pentru 2021, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 5,8%, în timp ce datoria publică ca procent din PIB va ajunge la 52% în următoarele 12 luni.

    De asemenea, 71% dintre participanti anticipeaza majorarea indicelui BET in urmatoarele 12 luni, iar pentru a doua luna consecutiv, in jur de 60% dintre participanti anticipeaza majorarea preturilor proprietatilor rezidentiale in urmatoarele 12 luni.

    În ceea ce priveşte orizontul de aderare a României la zona euro, analiştii CFA Romania estimează ca acest lucru se va realiza în 2030.

     

     


     

  • Bursa londoneză atinge minimul ultimelor două luni în dimineaţa în care Marea Britanie ridică toate măsurile anti-Covid

    După două ore de tranzacţionare, indicele bursier FTSE a scăzut cu 130 de puncte, sau 1,9%, la 6.877 de puncte, atingând astfel minimul ultimelor două luni, notează The Guardian.

    Rolls-Royce a suferit cel mai mare declin, 4,1%, divizia aerospaţială a companiei putând să înregistreze scăderi semnificative dacă cererea de călătorii continuă să dezamăgească.

    De asemenea, printre pierzători se numără giganţii din industria mineritului, afectată de temerile conform cărora ritmul încet de creştere va genera o cerere slabă pentru cărbune, nichel, cupru şi minereu de fier.

    Glencore şi Anglo American au scăzut cu aproximativ 3,6% în dimineaţa zilei de luni, 19 iulie, iar gigantul din sectorul de energie BP a raportat un minus de 3,2% în urma anunţului OPEC+ de a majora nivelul de producţie.

    „Încrederea consumatorilor a scăzut în iulie din cauza ipotezelor cu privire la inflaţie, iar săptămâna aceasta va oferi prima parte dintr-un test acid în rândul mediului corporate. Deşi aşteptările rămân ridicate, iar unii oameni anticipează cea mai puternică creştere economică de la sfârşitul crizei financiare din 2009, avem mai multe şanse să fim dezamăgiţi decât să fim plăcut surprinşi”, spune Richard Hunter, head of markets la serviciul de investiţii Interactive Investor.

    Astăzi, lira sterlină a ajuns – prin raport cu dolarul american – la cel mai slab nivel din luna aprilie, rezultat obţinut în dimineaţa în care au fost ridicate toate restricţiile de circulaţie din Anglia. 

    Jeffrey Halley, membru al firmei de trading OANDA, este de părere că mişcarea ar putea oferi o nouă serie de lovituri monedei.

    „Redeschiderea ţării are loc pe măsură de infecţiile cu varianta Delta explodează pe teritoriul Regatului Unit şi mă aştept la discuţii cu privire la cea mai proastă decizie post-pandemie care a limitat creşterile lirei”, spune Halley.

     

  • Ce se întâmplă? În numai 3 zile, dobânzile au explodat. Atenţie pentru cei care au rate

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă creşterea accelarată din ultimele zile şi a ajuns marţi la 1,68%, de la 1,61% luni şi 1,59% vineri.

    Creşteri importante au fost înregistrate şi de ROBOR la 1 lună, de la 1,63% luni la 1,67% astăzi, în timp ce Robor la 1 săptămână a urcat mai puţin, la 1,78%, faţă de 1,77% ieri.

    ROBOR a început 2021 pe un trend descendent, influenţat de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. De săptămâna trecută însă, indicele a îcenput să crească. 

    BNR a decis pe 15 ianuarie să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    De la începutul pandemiei, în martie 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

     

  • Franţa, faţă în faţă cu o nouă recesiune: Declinul din sectorul serviciilor îşi poate spune cuvântul în T2/2021

    Scăderile înregistrate de sectorul francez de servicii s-au adâncit în luna februarie pe măsură ce restricţiile de circulaţie au continuat să afecteze mediul de business, fapt ce ar putea arunca ţara în a doua recesiune din ultimul an, în ciuda creşterilor raportate la nivelul producţiei, conform Financial Times.

    Indicele IHS Markit pentru activitatea serviciilor a scăzut de la 47,3 luna trecută la 43,6 în februarie, sub estimările economiştilor intervievaţi de Reuters (47), ceea ce reprezintă a şasea lună consecutivă sub pragul de 50, care separă contracţiile şi creşterile economice.

    Cifrele se bazează pe datele colectate între 11 şi 18 februarie, sugerând că sectorul privat din Franţa încă se chinuie să gestioneze efectele generate de pandemie, spune Eliot Kerr, economist în cadrul IHS Markit.

    Totuşi, indicele dedicat producţiei a ajuns la 55 în februarie, în creştere cu 3,4 puncte, fapt ce semnalează o performanţă solidă în ultimele săptămâni.

    Produsul intern brut (PIB) al Franţei a suferit un declin de 1,3% în T4/2020 prin comparaţie cu perioada iulie-septembrie. Ultimele rezultate PMI sugerează că a doua economie a zonei euro se poate confrunta cu o nouă recesiune, definită prin două trimestre consecutive de pierderi.

    Per total, economia UE a scăzut cu 6,3% în 2020, însă poate creşte cu 3,7% în 2021 şi cu 3,9% în 2022, ajungând spre sfârşitul anului viitor la nivelurile pre-pandemie, potrivit datelor Comisiei Europene.

     

  • Franţa, faţă în faţă cu o nouă recesiune: Declinul din sectorul serviciilor îşi poate spune cuvântul în T2/2021

    Scăderile înregistrate de sectorul francez de servicii s-au adâncit în luna februarie pe măsură ce restricţiile de circulaţie au continuat să afecteze mediul de business, fapt ce ar putea arunca ţara în a doua recesiune din ultimul an, în ciuda creşterilor raportate la nivelul producţiei, conform Financial Times.

    Indicele IHS Markit pentru activitatea serviciilor a scăzut de la 47,3 luna trecută la 43,6 în februarie, sub estimările economiştilor intervievaţi de Reuters (47), ceea ce reprezintă a şasea lună consecutivă sub pragul de 50, care separă contracţiile şi creşterile economice.

    Cifrele se bazează pe datele colectate între 11 şi 18 februarie, sugerând că sectorul privat din Franţa încă se chinuie să gestioneze efectele generate de pandemie, spune Eliot Kerr, economist în cadrul IHS Markit.

    Totuşi, indicele dedicat producţiei a ajuns la 55 în februarie, în creştere cu 3,4 puncte, fapt ce semnalează o performanţă solidă în ultimele săptămâni.

    Produsul intern brut (PIB) al Franţei a suferit un declin de 1,3% în T4/2020 prin comparaţie cu perioada iulie-septembrie. Ultimele rezultate PMI sugerează că a doua economie a zonei euro se poate confrunta cu o nouă recesiune, definită prin două trimestre consecutive de pierderi.

    Per total, economia UE a scăzut cu 6,3% în 2020, însă poate creşte cu 3,7% în 2021 şi cu 3,9% în 2022, ajungând spre sfârşitul anului viitor la nivelurile pre-pandemie, potrivit datelor Comisiei Europene.