BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Raiffeisen Bank şi-a dublat profitul în primul trimestru al anului

    „Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut în primul trimestru al acestui an până la 37,21 miliarde de lei (creştere an pe an de 13%). Motorul principal al acestei evoluţii a fost activitatea de creditare. Creditele acordate clienţilor au crescut în valoare netă cu 15%, echilibrat, pe totate segmentele de clienţi – corporaţii mari şi medii, IMM-uri şi persoane fizice”, se arată în comunicat.

    „Creditele acordate corporaţiilor mari şi medii au crescut în fiecare lună din 2018 (o creştere de 18% an pe an), preponderente fiind finanţările de proiecte sau creditele de tip overdraft. Creditele IMM au fost susţinute în principal de programul Cosme, cu o creştere de 21% an pe an”, precizează banca.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google sau Facebook decid cine supravieţuieşte sau nu

    Pentru cei care nu ştiţi, Agroserv Măriuţa exploatează 3.200 de hectare de teren agricol în Ialomiţa şi deţine 2.600 de capete de vaci de lapte. Compania, deţinută de fermierul Nicuşor Şerban şi fiica lui, Ioana Cocan, vrea să atace piaţa de lactate cu o fabrică construită de la zero  o investiţie de 7 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro fonduri europene.

    Pe lângă faptul că se bate cu Danone la raft, Agroserv Măriuţa se bate cu multinaţionalele pe piaţa forţei de muncă pentru a atrage talente.

    Ceea ce spune Adrian Cocan este valabil pentru toate companiile antreprenoriale româneşti care au pus pe ultimul loc construcţia brandului, considerând-o, mai ales în perioada de criză, o cheltuială inutilă care nu are o rentabilitate imediată.

    eJobs, cel mai mare portal de recrutare online din România, spune că şase din zece angajaţi români îşi aleg viitorul angajator în funcţie de reputaţie.

    Conform unui sondaj realizat de eJobs, reputaţia unei companii este unul dintre cele mai importante criterii în funcţie de care românii decid să îşi depună CV-ul în vederea angajării. Doar 2,3% dintre candidaţi cred că brandul de angajator nu contează în alegerea viitorului loc de muncă.

    Reputaţia unei companii, care contează pentru aproape 98% dintre candidaţi, începe să câştige teren tot mai mult în decizia de angajare. Pe primele locuri sunt pachetul salarial, distanţa dintre casă şi birou şi programul flexibil.

    Conform eJobs, prin reputaţie 71% dintre candidaţi înţeleg recenzii bune pe companie de la actualii şi foştii angajaţi, 58% spun că un brand bun de angajator se bazează pe pachetul de salarii şi beneficii pe care îl oferă, iar 35% cred că reputaţia porneşte de la un nume şi un logo care să fie recunoscut.

    Ce îţi dă Google la o căutare reprezintă principalul cenzor.

    Pe proprietarii multor companii antreprenoriale româneşti nu îi interesează ce rezultate apar pe internet atunci când cineva caută după numele lor sau după numele companiei.

    Înainte să audă care sunt salariile într-o companie, candidaţii caută comentariile despre firmă, despre patron sau antreprenor sau despre mediul de lucru.

    Cu cât imaginea propagată este mai bună pe reţelele sociale, cu atât cresc şansele ca un candidat bun să-şi depună CV-ul pentru un job, spune Bogdan Badea de la eJobs România. 52% dintre cei care au răspuns la sondajul eJobs susţin că nu ar aplica la o companie care are o reputaţie proastă.

    Google, Facebook, LinkedIn, Instagram au devenit nişte monştri care decid, prin comentariile puse de utilizatori, încotro se duce un candidat.

    Pentru multinaţionale  care au un brand venit din afară, care şi-au construit o imagine, care sunt prezente acolo unde sunt viitorii candidaţi  este uşor să atragă forţă de muncă şi talente.

    Pentru companiile româneşti care nu au avut grijă la povestea lor, care au lăsat cel mult în sarcina unei secretare să se ocupe de imagine, să vadă ce scrie lumea pe reţelele sociale despre ei, şansele de a atrage talente se reduc în fiecare zi.

    La început, ca să poţi să iei pe cineva de la Danone, trebuie să-i oferi mai mulţi bani. Pachetul salarial este singurul criteriu în care se pot lupta firmele româneşti antreprenoriale cu multinaţionale.

    Foarte multe companii româneşti şi foarte mulţi patroni nu se uită la datele statistice referitoare la forţa de muncă, considerând că ea vine de la sine. Din păcate, o bună parte din forţa de muncă este în afară şi pleacă în continuare; în al doilea rând, multinaţionalele care sunt în România nu au ridicat piciorul de pe pedala de pe acceleraţie în privinţa câştigării de teren, ci dimpotrivă, vor să-şi adjudece o felie chiar mai mare.

    România este pe ultimul loc în Europa în privinţa populaţiei ocupate care are studii superioare. Conform ultimelor date Eurostat, doar 19% din populaţia ocupată din România are studii superioare, faţă de o medie a Uniunii Europene de 33%.

    Asta înseamnă că bazinul de talente este foarte, foarte mic, iar din acest bazin de talente multinaţionalele iau cel puţin două treimi.

    Toate companiile româneşti vor o valoare adăugată mai mare, vor să nu fie doar un prestator de servicii pentru multinaţionale, dar nu au cu cine şi cu ce să iasă din acest cerc.

    Dacă nu lucrează la brand, dacă nu investesc în reputaţie, companiile antreprenoriale româneşti şi proprietarii lor vor simţi din plin ce înseamnă că Google şi Facebook şi alte reţele sociale vor decide cine trăieşte sau nu.

    Până să câştige roboţii teren, tot angajaţii fac treaba, în special cei cu studii superioare.

  • CNIPMMR: În Galaţi sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul Sidex-ului

    „În urma anunţului ArcelorMittal că ar renunţa la unitatea din Galaţi (fostul Sidex), ar trebui să aibă emoţii toţi cei care conduc economia ţării, pentru că numai pe platforma industrială de aici sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul combinatului siderurgic, la care se adaugă cele câteva mii din toată ţara care fac afaceri cu Sidexul”, a spus Marian Filimon – preşedintele filialei CNIPMMR Galaţi.

    „Important este cine va cumpăra combinatul, pe mâna cui intră – s-ar putea să fie cineva din Est care a mai făcut nişte nenorociri în ţara asta. Efectele acestui cutremur economic sunt inimaginabile, şi mă îndoiesc că se responsabilizează cineva. Sau, poate, în laboratoarele guvernamentale se lucrează la soluţii pentru problema asta şi nu ştim noi”, a mai spus liderul patronal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul IMM: Declaraţia unică fiscală nu simplifică procedurile, necesită efortul contribuabililor

    „Deşi au fost aduse îmbunătăţiri importante, noul mecanism fiscal măreşte responsabilitatea contribuabilului, care singur trebuie să calculeze, să raporteze şi să plătească impozitul şi contributiile, cu mici excepţii, trecându-se de la sistemul de stabilire a sumelor de plată de catre ANAF, prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpunere”, au arătat reprezentanţii CNIPMMR.

    De asemenea, Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice „are un conţinut complex, respectiv 4 file, cu secţiuni şi subsecţiuni”. Iar termenul pentru definitivarea anului fiscal 2017 şi estimarea pentru 2018 „este foarte scurt, sub 3 luni – până la data de 15 iulie 2018, în condiţiile în care actul normativ încă nu este în vigoare”, au mai spus liderii patronali.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea plafonării dobânzilor a primit votul Senatului

    Proiectul, iniţiat de senatorul liberal Daniel Zamfir, n-a avut nici susţinerea şi nici voturile PNL, iar iniţiatorul s-a contrat, în direct, cu Iulian Dumitrescu, liderul de grup al PNL.

    Liderul de grup le-a reproşat iniţiatorilor că “dacă legea se va aplica, atunci vor fi luaţi banii din buzunarele românilor (…)” pentru că s-ar reduce şi dobânzile la depozite. În plus, ar fi favorizate marile companii, în detrimentul IMM-urile, scrie realitatea.net.

    Initiţiatorul proiectului i-a atras atenţia colegului liberal că nu a citit proiectul, pentru că altfel ar fi ştiut că legea nu se aplică IMM-urilor, ci doar persoanelor fizice, potrivit sursei citate.

    Proiectul de lege va ajunge zilele următoare la Camera Deputaţilor, acesta fiind for decizional.

  • Garanti Bank şi Garanti Leasing, acorduri de 32 de milioane de euro cu IFC, pentru sprijinul IMM-urilor

    Grupul Garanti România are ca strategie pe termen lung sprijinirea economiei locale şi a companiilor în cadrul cărora există femei acţionari sau care se regăsesc în structura de top management. În prezent, statisticile arată că în România există peste 481.000 de companii cu asociaţi sau acţionari femei  şi aproximativ 165.000 de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale deţinute de femei. „Încurajarea antreprenoriatului feminim în sectorul privat din România maximizează potenţialul forţei de muncă şi a dezvoltării economiei locale”, a declarat Thomas Lubeck, director regional IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Din cele 32 de milioane de euro, 25 de milioane de euro au fost acordate Garanti Bank şi 7 milioane de euro Garanti Leasing. Acestea sunt al cincilea şi, respectiv, al şaselea acord semnat de IFC cu Grupul Garanti, vizând IMM-urile. Anterior, în ultimii şase ani, IFC a acordat Grupului Garanti un volum total de 70 de milioane de euro, în scopul finanţării IMM-urilor.

    „Antreprenoriatul este un motor important al dezvoltării economice în România. Strategia Garanti este aliniată cu viziunea IFC, lucru dovedit şi de colaborarea noastră de succes din ultimii ani”, a declarat Ufuk Tandogan, CEO Garanti România.

    International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată exclusiv pe sectorul privat, în pieţele emergente şi este, de asemenea, unul dintre principalii investitori internaţionali din economia românească şi un susţinător important al dezvoltării sectorului privat.

  • Senatul a aprobat înfiinţarea Băncii de Dezvoltare a României, care trebuie să finanţeze IMM-urile şi marile proiecte de infrastructură

    Senatul a aprobat legea care pre­vede înfiinţarea Băncii de Dez­voltare a României, care va avea ca obiectiv sprijinirea antrepre­noriatului şi dezvoltarea socioeco­no­mică a ţării.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de parlamentarii PSD-ALDE. Obiectivul BDR este de a sprijini antreprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii, se arată în proiectul de lege.

    Banca ar urma să acorde o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de ajutor de stat şi marilor proiecte de infrastructură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment sumbru: „Se vor tot închide fabrici, dacă salariile nu pot creşte din cauza taxelor”

    „Închiderea fabricii Delphi Packard (n.n.- producător de componente auto electrice din Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin) este o premieră post-criză în această industrie şi este un semnal de alarmă foarte puternic. Dacă acolo s-a luat în calcul că producţia se poate face cu oameni plătiţi la nivelul salariului minim, atunci asta e, dar nu cred că e cazul. Problema este că Guvernul pune taxe suplimentare pe forţa de muncă în loc să încurajeze majorările de salarii, şi dacă o s-o ţinem tot aşa or să se tot închidă fabrici pe bandă rulantă”, a spus Liviu Rogojinaru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilan Laufer menţionează apariţia la postul de televiziune Fox News printre realizările sale ca ministru pentru IMM

    „În ceea ce priveşte diplomaţia comercială şi economică, anul 2017 a fost cel mai productiv din istorie, am avut o creştere record de 25% în schimburile bilaterale cu peste 50 de ţări, numeroase misiune economice, comisii mixte interguvernamentale, evenimentele Select USA şi Trade Winds, un punct culminat fiind vizita din decembrie 2017 în SUA, unde a avut loc întâlnirea cu Wilbur Ross Jr, Secretarul de Comerţ al SUA şi apariţia la postul de televiziune FOX News; acţiuni şi măsuri ce au condus la întărirea poziţiei României pe plan extern” a postat Ilan Laufer.

    Printre celelalte „realizări” menţionate de fostul ministru se mai numără Legea Prevenirii, Legea Parteneriatului Public Privat („în această perioadă se lucrează intens în cadrul unui grup de lucru la normele de aplicare”), programul Start-Up Nation („cu peste 19.000 de aplicanţi şi peste 8.400 de beneficiari”), înfiinţarea celor 9 agenţii regionale pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului şi a Consiliului Consultativ pentru IMM la nivel regional, dar şi „peste 1.000 de întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri autohton şi străin, ai corpului diplomatic, demnitari, participări la peste 90 de conferinţe în tară şi străinătate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar 1 din 5 IMM-uri româneşti valorifică oportunităţile de export

    . Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.

    Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.

    „IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.

    In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.

    IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.

    UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.