BusinessMagazin

Tag: ilfov

  • Patronul Hexi Pharma ar fi murit după ce a intrat cu maşina într-un copac – FOTO

    Patronul Hexi Pharma şi-ar fi pierdut viaţa într-un accident rutier produs în judeţul Ilfov. Accidentul s-a produs între localităţile Buftea şi Corbeanca, pe o porţiune de drum drept. Maşina mergea cu viteză şi a intrat într-un copac, spun martorii, scrie Digi24.

    Există informaţii neconfirmate oficial că Dan Condrea se afla la volan, iar în urma impactului, acesta şi-ar fi pierdut viaţa.

    La faţa locului se află mai multe echipaje de poliţie şi amulanţe. Accidentul a fost anunţat la 112 de un martor, dar medicul din ambulanţa sosită la faţa locului nu a putut decât să constate decesul. În maşină se afla o singură persoană.

    Din primele informaţii, Dan Condrea se afla la volanul unei maşini aparţinând Hexi Pharma. Anchetatorii nu exclud varianta ca patronul Hexi Pharma să se fi sinucis, deoarece la faţa locului nu s-au găsit urme de frânare.

    Maşina condusă de acesta a intrat într-un copac, impactul fiind atât de violent încât bărbatul şi-a pierdut viaţa pe loc. Echipele de salvatori ajunse la faţa locului au găsit o victimă desfigurată.

    Actele găsite în autoturism aparţin lui Dan Condrea, au declarat aceleaşu surse pentru MEDIAFAX. La faţa locului a fost chemată soţia bărbatului care l-ar fi recunoscut după haine.

    După ce se va încheia cercetarea la faţa locului, poliţiştii vor dispune şi o analiză ADN pentru a se stabili cu certitudine că este vorba despre Dan Condrea.

  • Un bărbat a murit după ce s-a aruncat în faţa metroului la staţia Brâncoveanu

    Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov un martor a sunat la 112 şi a anunţat că un bărbat s-a aruncat în faţa metroului la staţia Constantin Brâncoveanu.

    Bărbatul, de 30 de ani, a fost prins sub o garnitură de metrou şi a fost nevoie de câteva zeci de minute pentru a-l scoate de sub tren.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi usturătoare pentru cei care circulă fără bilet

    Cei care călătoresc fără bilet în mijloacele de transport în comun ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei, potrivit proiectului Legii serviciului de transport public de călători, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

    “Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei, persoanele fizice care călătoresc cu mijloacele de transport public fără titlu de călătorie valabil, care refuză să prezinte organelor de control titlul de călătorie, care au un comportament inadecvat sau care deteriorează mijloacele de transport”, se arată în proiectul de act normativ.

    Proiectul mai prevede înfiinţarea Asociaţiei metropolitane de transport Bucureşti-Ilfov (AMTBI), în urma desfiinţării Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti, înfiinţate în 2011, şi a Companiei de Transport Metropolitan Bucureşti – Ilfov (CTMBI).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • DETALIUL incredibil de pe BULETINUL unei românce! Imaginea care a stârnit tot internetul. Aşa ceva e prea de tot!

    Copilul meu este cel mai frumos, nu doar din România, ci şi din America. Se pare că de asta au fost convinşi părinţii unei tinere din Ilfov care i-au dat un nume de botez care stârneşte râsul oricui.

    Specialiştii de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne spun însă că  românii au început să nu mai dea prenume „ciudate” copiilor lor. În această privinţă există o lege care nu mai permite funcţionarilor de la primărie să înregistreze orice fel de prenume. Potrivit articolului 84 din Codul Civil, “este interzisă înregistrarea de către ofiţerul de stare civilă a prenumelor indecente, ridicole şi a altora asemenea, de natură a afecta ordinea publică şi bunele moravuri ori interesele copilului, după caz”.

    DETALIUL incredibil de pe BULETINUL unei românce! Imaginea care a stârnit tot internetul. Aşa ceva e prea de tot!

     

     

     

  • Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia

    Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.

    Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.

    Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.

    Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.
     

  • A preluat conducerea firmei Mecanica Ceahlău în ianuarie 2014 şi a crescut profitul de şase ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului trecut CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Construcţia de locuinţe a început să „duduie“ în Bucureşti

    Livrările din Bucureşti au fost chiar mai bune decât în perioada 2008 – 2009 şi au săltat piaţa rezidenţială şi la nivel naţional, ţinând cont că la nouă luni numărul de locuinţe finalizate a crescut cu 7%. Totuşi, excluzând din statistică regiunea Bucureşti – Ilfov, piaţa rezidenţială din România a continuat să scadă, ceea ce arată că încrederea investitorilor nu este uniform distribuită.

    Activitatea investiţională din Bucureşti s-a intensificat pe fondul unei stabilizări a preţurilor în ultimul an şi al scăderii dobânzilor bancare, dar prioritate au avut în special proiectele de la marginea oraşului şi din localităţile limitrofe, care se încadrează în plafonul de preţ de 60.000 de euro stabilit de programul Prima casă.

    Cei trei mari jucători din piaţa de telefonie mobilă – Orange, Vodafone şi Telekom – au semnat anul acesta contracte pentru închirierea unor spaţii de birouri cu o suprafaţă cumulată de 55.000 de metri pătraţi, acestea fiind cele mai mari tranzacţii dintr-o piaţă în care rata de neocupare a scăzut sub nivelul de 15%, dar lupta pentru chiriaşi rămâne acerbă.

    Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns la circa 2,2 milioane de metri pătraţi după ce grupuri precum AFI Europe, Skanska sau Atenor au livrat anul acesta noi clădiri, iar activitatea de dezvoltare va rămâne la un nivel important şi în următorii ani, investitorii având în diverse stadii de execuţie sau proiectare imobile cu o suprafaţă cumulată de 700.000 de metri pătraţi.

    Chiriile sunt relativ stabile şi pornesc de la 7-8 euro/mp lunar în Pipera-Tunari şi ajung la 18 euro/mp în Piaţa Victoriei. Doar o economie care va creşte cu un nivel de 3-5% pe an şi care va reuşi să atragă noi companii de servicii va putea reduce presiunea pe chirii în următorii ani, date fiind noile proiecte în lucru.

    Anul 2014 a fost unul dintre cele mai slabe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte livrările de centre comerciale, dezvoltatorii deschizând porţile a doar trei proiecte noi, şi anume Vulcan Value Center şi Auchan Drumul Taberei din Bucureşti, respectiv Târgu-Jiu Shopping City.

    Investiţiile în aceste proiecte realizate de grupurile NEPI (Vulcan şi Târgu-Jiu) şi Immochan s-au ridicat la aproximativ 140 de milioane de euro şi au fost finanţate din fonduri proprii, iar cele două grupuri rămân în continuare printre puţinii dezvoltatori activi în sectorul de retail. Astfel, NEPI lucrează la proiectul Mega Mall din cartierul bucureştean Pantelimon, care va fi deschis în luna aprilie a anului viitor, şi tot atunci este programată şi inaugurarea mallului Coresi din Braşov dezvoltat de Immochan pe fosta platformă industrială Tractorul.

    Alte proiecte anunţate pentru 2016 sunt ParkLake Shopping din cartierul Titan, dezvoltat de grupurile Sonae Sierra şi Caelum Development, şi Veranda Obor al familiei Pogonaru. Proiectul din Titan este estimat la 180 mil. euro, în timp ce dezvoltarea de la Obor are un cost de 60 mil. euro.

    CE VA FI ÎN 2015

    LOCUINŢE – Ţinând cont de şantierele active, numărul de autorizaţii eliberate şi apetitul în creştere al băncilor pentru acordarea de credite, la nivelul Bucureştiului şi al marilor oraşe, precum Cluj sau Timişoara, dezvoltatorii vor continua să investească în noi proiecte rezidenţiale pentru a profita şi de costul redus al materialelor de construcţii. În lipsa unor creşteri salariale, cererea va putea însă absorbi cu greu noile proiecte anunţate pentru următorii ani.

    SPAŢII DE BIROURI – În Bucureşti se conturează o polarizare a cererii şi a noilor proiecte de dezvoltare în două zone, şi anume Barbu Văcărescu – Floreasca, respectiv Pasajul Basarab – Politehnică, iar consultanţii aşteaptă o creştere a numărului de proiecte din oraşe secundare, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, centre universitare importante care atrag companii din zonele IT&C şi BPO.

    SPAŢII COMERCIALE – Dezvoltarea de centre comerciale va rămâne la un nivel redus în următorii ani, investitorii şi retailerii fiind mult mai prudenţi cu privire la expansiunea în oraşele secundare după lunga serie de falimente din perioada crizei. NEPI are planuri pentru proiecte noi în Timişoara sau Piatra Neamţ, sud-africanii bazându-se pe uşurinţa cu care au acces la bani ieftini şi pe relaţia avută cu retailerii prezenţi în cele 10 centre comerciale pe care le au în portofoliu.

  • Cinci tone de petarde, găsite de Poliţie în locuinţa unui ilfovean

    Suspectul a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă peste 200 de baxuri cu petarde.

    “Din primele verificări, s-a stabilit că produsele erau aduse din Polonia, iar bărbatul le-ar fi comercializat direct de la domiciliu”, se mai precizează în comunicat.

    Petardele au fost confiscate, iar pe numele bărbatului a fost deschis un dosar penal pentru deţinere fără drept de articole pirotehnice.

  • Cinci tone de petarde, găsite de Poliţie în locuinţa unui ilfovean

    Suspectul a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă peste 200 de baxuri cu petarde.

    “Din primele verificări, s-a stabilit că produsele erau aduse din Polonia, iar bărbatul le-ar fi comercializat direct de la domiciliu”, se mai precizează în comunicat.

    Petardele au fost confiscate, iar pe numele bărbatului a fost deschis un dosar penal pentru deţinere fără drept de articole pirotehnice.

  • Prejudiciu de peste 60 milioane de lei în cazul de delapidare de la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia

    Percheziiţiile se fac şi la sediile SIF Muntenia din Bucureşti şi la SIF Banat-Crişana din Arad, de unde procurorii ridică documente. Printre persoanele vizate de percheziţii se află şi administratorii SIF Banat şi SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă din funcţia de preşedinte de Dragoş Bîlteanu, iar SIF Muntenia este condusă de Marius Pantea din funcţia de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro