Tag: iesire

  • Ieşirea CEO-ului Whatsapp din conducerea Facebook l-ar putea costa 1 miliard de dolari

    Şeful Whatsapp, serviciul de mesagerie ce a fost cumpărat de Facebook în urmă cu câţiva ani, a anunţat luni într-un mesaj pe Facebook că a decis să părăsească compania. Anunţul vine înainte de cele trei date în care erau eliberate acţiunile restricţionate pe care acesta le avea la Facebook, în valoare de 22 de miliarde de dolari. Koum a primit aceste acţiuni restricţionate în urma achiziţiei Whatsapp de către Facebook în 2014. Atunci el a primit 24,9 milioane de acţiuni care au fost eliberate treptat şi urma să primească ultimele acţiuni la finalul anului 2018. El urma să primească o tranşă la mijlocul lunii mai, alta la mijlocul lunii august şi ultima în noiembrie.

    Aşadar, dacă el pleacă acum înseamnă că renunţă la 5,8 milioane de acţiuni în valoare de 997 milioane de dolari (la preţul de luni, 30 aprilie). Facebook nu a comentat în legătură cu plecarea lui Koum.

    Washington Post a scris că Koum pleacă din Facebook deoarece nu a fost de acord cu strategia companiei şi plănuieşte să părăsească şi boardul Facebook. Al doilea fondator al Whatsapp, Brian Acton, a părăsit recent compania şi a pornit o campanie prin care îndemna oamenii să-şi şteargă conturile de Facebook din cauza scandalului Cambridge Analytica.

     

  • Codrin Ştefănescu (PSD): Iohannis, un preşedinte întors cu cheiţa

    ”Ieşirea nervoasă de astăzi a preşedintelui Klaus Iohannis, prin care a cerut public demisia prim-ministrului Viorica Dăncilă, este mai mult decât ciudată. Şi asta pentru că lasă impresia clară că cineva îi ordonă să aibă astfel de reacţii sau îl butoneză să facă astfel de declaraţii. Pur şi simplu. Dacă aceasta este strategia de campanie electorală, construită în laboratoarele Cotroceniului, pe care o aplică în vederea obţinerii unui nou mandat la Cotroceni, atunci această strategie este total lipsită de logică. Să ceri demisia premierului, să îţi verşi nervii pe PSD chiar de la tribuna oficială a statului, să creezi conflicte artificiale şi să te ceri singur mediator într-o problemă inventată, toate la un loc sunt mişcări de o stupizenie rar întâlnită. Dar în schimb, taci mâlc, te ascunzi şi eviţi întrebările mass-media atunci când vorbim despre abuzuri ale instituţiilor de forţă ale statului, despre protocoale secrete, în afara legii şi neconstituţionale, despre sute de mii de mandate de ascultare pe siguranţă naţională obţinute ilegal, despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi despre abuzuri unice în lumea civilizată înfăptuite de ceea ce noi numim <Stat Paralel>. Şi mai mult decât atât, chiar susţii la fiecare ieşire publică abuzurile instituţiilor de forţă şi te declari mulţumit de prestaţia acestora”, a declarat secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Corul pe care nu-l aude nimeni

    Afirmaţia lui Binig porneşte de la două evenimente petrecute în sistemul energetic de la începutul acestui an. Primul este intrarea Transelectrica, monopol natural cu activitate reglementată, pe pierderi pentru prima dată de la înfiinţarea din 2000. Al doilea este ieşirea din funcţiune a unităţii 1 de la Cernavodă, pe 25 martie, urmată în aceeaşi zi de reducerea capacităţii la unitatea 2, o altă premieră. simple întâmplări sau primele semne că un sistem vital al României se clatină?

    Ce vedem acum este acumularea unor decizii de management“, mai spune Binig, excluzând astfel scuza coincidenţelor pentru a explica un şir de evenimente nefericite.

    Transelectrica este transportatorul naţional de energie electrică. Este o companie unică la nivelul întregului sistem energetic local, fiind garantul echilibrului permanent dintre cererea şi oferta de energie.

    Energia nu se stochează deocamdată, astfel că funcţionarea pieţei de electricitate este condiţionată de acest echilibru perfect între producători şi consumatori. Transelectrica s-a înfiinţat în 2000 având o activitate bazată pe tarife reglementate, o astfel de activitate presupunându-se a fi şi mai ferită de riscuri.

    Nu este cazul.

    Privind retrospectiv evoluţia profitului net al companiei, se remarcă variaţii uriaşe de la un an la altul, fără ca acestea să fie însoţite de variaţii majore în consumul de energie.

    De exemplu, dacă în 2012 compania înregistra un câştig de 34 de milioane de lei, anul următor Transelectrica sărea la 201 milioane de lei, pentru ca în 2015 să ajungă la 360 de milioane de lei, iar anul trecut la -47,9 milioane de lei. Acesta este primul rezultat negativ din istoria companiei, greu de înţeles pentru un monopol reglementat.

    ”Rezultatul negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a închiderii unui control aferent perioadelor anterioare“, explică reprezetanţii Transelectrica.

    De ce a fost 2017 un an complex pentru piaţa energiei? Ianuarie 2017 a devenit cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind tranzacţionată la uluitoarea valoare de 450 de euro/MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro/MWh. Deşi la un an distanţă evenimentele din acea lună nu au fost complet elucidate, insolvenţele au rămas.

    Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua următoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro/MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    În contextul în care în ultimii ani a fost vizibilă o creştere a ponderii tranzacţionării de energie pe termen scurt, iarna anului 2017 i-a penalizat dur pe riscofilii din piaţa energiei. Potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM din lunile de la începutul lui 2017, au fost zile în care decalajul dintre cerere şi ofertă s-a ridicat şi la 60%.

    Ce a însemnat pentru Transelectrica acest lucru? Ca garant al echilibrului sistemului energetic, Transelectrica a ieşit în piaţă, a cumpărat energia necesară de la unităţile care stau la comanda ei şi le-a dat-o celor cărora furnizorii nu le mai asigurau energia. În mod normal, echilibrarea sistemului trebuie să fie un joc cu sumă zero pentru Transelectrica. Problema a fost că unii dintre furnizorii pe care i-a echilibrat au intrat în faliment, pierderile rămânând în conturile Transelectrica, spune specialistul de la EY România.

    Dar acesta nu a fost singurul factor care a dus Transelectrica pe pierderi, ci şi unele obligaţii suplimentare de plată evidenţiate de ANAF, dar ignorate de fostul management.

    ”Deşi în ultimii ani aspectele prezentate mai sus erau cunoscute la nivelul managementului companiei, fiind inclusiv formalizate în cadrul ultimului control ANAF, nu a fost efectuată nicio analiză economico-financiară în conformitate cu standardele specifice, în vederea constituirii unui provizion încă din anii trecuţi“, mai spun reprezentanţii Transelectrica.

    Responsabilii ar fi greu de găsit în contextul în care, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, Transelectrica a schimbat zece directori generali şi nenumărate consilii de administraţie, un loc în conducerea opertorului sistemului energetic local fiind extrem de apetisant prin prisma bugetelor de investiţii pe care compania le are. Doar pentru comparaţie, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a avut în ultimii 12 ani de zile un singur director general executiv, pe Mariana Gheorghe.

    În prezent, compania este condusă prin intermediul unui consiliu de supraveghere intermediar, mandatele membrilor urmând să expire în mai, anul acesta. În contextul în care mandatele au o durată de câteva luni, membrii schimbându-se fără nicio legătură cu guvernanţa corporativă, asumarea unui plan de dezvoltare este aproape imposibilă.

    Acum, de exemplu, în consiliul de supraveghere al acestei companii strategice se află procurori, consilieri judeţeni sau foşti bancheri, niciunul cu vreo legătură cu sistemul pe care-l gestionează.

    Ţinând cont de această fluctuaţie masivă de personal în cele mai înalte structuri de conducere ale companiei, toate făcute pentru a putea acomoda schimbările din scena politică, proiecţiile financiare făcute de Transelectrica ridică şi ele multe semne de întrebare.

    Potrivit planului de dezvoltare al companiei pentru perioada 2013-2017, compania trebuia să aibă un profit net cuprins între 29 şi 68 de milioane de lei. În realitate, profitul companiei a variat în intervalul 201 milioane de lei până la pierderea de aproape 48 de milioane de lei de anul trecut. Dacă proiecţiile privind evoluţia unui business reglementat nu au nicio legătură cu realizările, când în mai puţin de zece ani se schimbă zece şefi, iar mandatele în consiliile de supraveghere dureză câteva luni, coincidenţele nu mai au cum să fie sursa răului în evoluţia companiilor energetice locale.

    Cazul Transelectrica nu este însă singular; funcţionarea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a ridicat mari semne de întrebare de la începutul anului.

    Nuclearelectrica este cel mai complex producător de energie local, unicul administrator de reactoare nucleare din România şi asigură aproape 20% din producţia naţională de energie.

    Cu toate acestea, de la începutul anului, reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă au emis opt comunicate de presă prin care anunţau oprirea sau pornirea neplanificată a unei unităţi, o situaţie absolut unică fiind înregistrată pe 25 martie, când ambele reactoare aproape au ieşit din funcţiune. Din cele opt comunicate, şase au fost date în perioada 25-30 martie, mai puţin de o săptămână.

    Din rapoartele financiare ale companiei se remarcă un lucru. În ultimii cinci ani gradul de realizare a investiţiilor la centrala nucleară de la Cernavodă a scăzut de la 97% la 44%. Cea mai mare parte a banilor de investiţii ai Nuclearelectrica sunt direcţionaţi spre centrala de la Cernavodă, cea care funcţionează prin intermediul a două reactoare cu câte o capacitate de 700 MW fiecare.

    Tot datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă la nivelul anului 2013 bugetul de investiţii pentru centrala de la Cernavodă era realizat în proporţie de 96,72%, anul trecut procentul a fost de numai 44,4%.

    Mai mult, ca urmare a accidentului de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, Nuclearelectrica a demarat un proiect prin care se urmăreşte îmbunătăţirea reacţiei centralei de la Cernavodă la factori din afara bazei de proiectare a unităţii. Anul trecut, din banii alocaţi pentru acest scop s-au cheltuit numai 3,2%.

    ”Aş zice că una dintre principalele probleme (privind gradul redus de îndeplinire a programului de investiţii – n.red.) este legea achiziţiilor. De la primul demers până la încheierea unei licitaţii trec în medie 204 zile, energia nucleară neavând un regim special de achiziţii, aşa cum este în alte state. Acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, din motive obiective ce ţin de derularea unei investiţii sau necesităţi de achiziţie, am început să facem achiziţii de urgenţă, practic în cadrul unui contract mai mare să ieşim pe piaţă pentru anumite lucrări care trebuie îndeplinite mai devreme“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Ghiţă a fost numit în funcţia de director general al Nuclearelectrica în vara anului trecut. Înainte de a veni la conducerea Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a lucrat în domeniul dispozitivelor medicale, dar şi în cadrul unor companii petroliere, precum Chevron.

    ”Defecţiunile au fost pe partea clasică a centralei, dar vulnerabilităţile unităţilor sunt mereu adresate. La final, după această serie de întreruperi cred că trebuie să existe o aliniere la nivelul practicii de achiziţii publice între ce se întâmplă la noi şi cum sunt procedurile la nivel european.“

    La fel ca în cazul altor companii, partea executivă de la Nuclearelectrica este avizată de un consiliu de administraţie. Dacă la Transelectrica în consiliul de administraţie sunt consilieri locali sau bancheri, la Nuclearelectrica exemplele sunt mult mai exotice.

    Cristian Dima, de exemplu, este unul dintre administratorii companiei. Dima, înainte de a ajunge să gestioneze cel mai complex activ energetic din România, a fost administrator la Spitalul de Obstetrică Ginecologie ”Buna Vestire„ din Galaţi. Apoi a devenit consilier local la primăria din Galaţi. Acum veghează asupra deciziilor de management pentru o companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Alexandru Mirel Marcu are şi el un post asigurat în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, cel puţin până în aprilie 2018, deşi înainte de a veni să supervizeze activitatea managementului executiv al companiei fusese director de producţie la compania Seven Hills SRL. Firma a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4.194 lei (mai puţin de o mie de euro), dar a lucrat la o marjă a profitului demnă de invidiat, de 67%. Dragoş Ionuţ Bănescu este şi el în consiliul de administraţie al companiei, după ce a colecţionat diverse funcţii în Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului sau Ministerul Muncii.

    În 1977, sistemul energetic local a trecut prin cel mai delicat moment al său. Pe 10 mai, timp de 4-5 ore sistemul a picat complet pentru că nimeni nu se uitase la avertizările specialiştilor. 

    ”Pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate“, spunea la rândul său, în urmă cu câţiva ani, un specialist în domeniul energetic, un om cu o experienţă de aproape jumătate de secol.

    Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de
    2 miliarde de dolari.

    Pe 31 martie 2018, trei membri noi au fost aduşi în consiliul de supraveghere al Transelectrica, firma care pentru prima data în istoria ei a înregistrat pierderi. Niciunul nu are experienţă în domeniul energetic.

    Corul specialiştilor, care denunţă aceste decizii devine tot mai gălăgios.

    Îl aude cineva?

  • Şoferii de camioane aşteaptă până la 14 ore pentru a trece graniţa în Ungaria

    Potrivit aplicaţiei online dezvoltată de Poliţia de Frontieră Română, care monitorizează traficul la graniţă, timpii de aşteptare la punctul de trecere a frontierei Nădlac II, din judeţul Arad, au crescut la 420 de minute, pe sensul de ieşire din ţară pentru camioane.

    De asemenea, timpii de aşteptare la vama Vărşand, tot din judeţul Arad, au crescut de la 500 de minute la 800 de minute, marţi la prânz. Şoferii de camioane au postat pe reţelele de socializare fotografii şi filmuleţe cu coloanele formate şi spun că acestea au o lungime de peste 20 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde vrea Ikea să deschidă al treilea magazin din România

    Ikea vrea să deschidă al treilea magazin din România la ieşire din Timişoara, pe un teren care a fost deja cumpărat, reprezentanţii retailerului de mobilă şi decoraţiuni informând Primăria comunei Dumbrăviţa că vor să realizeze şi un sens giratoriu în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primul magazin Ikea din afara Bucureştiului va fi realizat la ieşire din Timişoara, în comuna Dumbrăviţa, iar lucrările ar putea fi finalizate în cel mult trei ani.

    Primarul comunei Dumbrăviţa, Victor Malac, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că recent, instituţia pe care o conduce a eliberat un certificat de urbanism pentru spaţiul comercial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine controlează BRD, a treia bancă din România, şi unde se duc dividendele record

    Francezii de la Société Générale, SIF Transilvania şi Fondul Proprietatea sunt cei mai mari trei acţionari ai BRD, a doua cea mai valoroasă bancă de la bursa românească după Banca Transil­vania, şi controlează 66,6% din capitalul social, potrivit informaţiilor disponbiile în Convocatorul Acţionarilor.
     
    Cel mai mare acţionar este Societe Generale cu 60,17%, dar ierarhia pe podium s-a schimbat în sensul în care deţinerea Fondului Proprietatea s-a diminuat de la 3,64% la 3,14% la finele anului 2017, ceea ce poziţionează Fondul pe locul trei. Pe locul al doilea a urcat SIF Transilvania cu 3,25%
     
  • Cele mai urâte modele de Dacia care au ieşit pe porţile de la Mioveni

    acia Liberta este acea Dacie hatchback produsă într-un număr destul de redus, din care nu mai avem prilejul să vedem pe străzi în zilele noastre niciun exemplar.

    Prin prototipul de Dacia 1300 cu 4 portiere şi haion, în 1987 a luat nastere oficial primul automobil Dacia hatchback, potrivit 4tuning.ro. Prototipul este chiar mai urât decât modelul ce avea să fie produs, până la urmă.

    Dacia 1320 a fost prezentata publicului in cadrul Targului International Bucuresti 1987 si pusa in vanzare un an mai tarziu.

    Ca să-şi achite unele datorii financiare faţă de francezii de la Renault, Dacia a asamblat în România câteva cutii de viteză pentru utilitara Renault Estafette. Totuşi, la un moment dat, Ceauşescu a vrut să încerce să vândă şi în România o maşină utilitară marca Dacia, scrie realitatea.net

     

  • Cele mai urâte modele de Dacia care au ieşit pe porţile de la Mioveni

    acia Liberta este acea Dacie hatchback produsă într-un număr destul de redus, din care nu mai avem prilejul să vedem pe străzi în zilele noastre niciun exemplar.

    Prin prototipul de Dacia 1300 cu 4 portiere şi haion, în 1987 a luat nastere oficial primul automobil Dacia hatchback, potrivit 4tuning.ro. Prototipul este chiar mai urât decât modelul ce avea să fie produs, până la urmă.

    Dacia 1320 a fost prezentata publicului in cadrul Targului International Bucuresti 1987 si pusa in vanzare un an mai tarziu.

    Ca să-şi achite unele datorii financiare faţă de francezii de la Renault, Dacia a asamblat în România câteva cutii de viteză pentru utilitara Renault Estafette. Totuşi, la un moment dat, Ceauşescu a vrut să încerce să vândă şi în România o maşină utilitară marca Dacia, scrie realitatea.net