CCR a publicat, marţi, motivarea la soluţia dată în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, ridicată de Avocatul Poporului.
În motivarea deciziei se precizează că sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
McGagh a lucrat timp de 10 ani ca jurnalistă de finanţe personale, însă rareori acroda atenţie propriilor sale cheltuieli, a declarat ea. Până la un moment dat, când s-a hotărât să strângă cureaua şi să aplice în propria sa viaţă sfaturile date cititorilor. „Deşi nu aveam datorii, contul meu bancar era plin de cheltuieli pe lucruri ce nu îmi erau necesare. La un simplu calcul am fost uimită să descopăr câţi bani aruncam pe lucruri nefolositoare, cum ar fi aproape 400 de lire sterline pe cafea”, declara aceasta.
„Suna extrem dar mi-am planificat bugetul de la zero. Un an de economii era singura cale de a-mi controla complet relaţia cu propriile finanţe”, mai spune McGagh. Aşadar, singurele sale cheltuieli au fost creditul ipotecar, utilităţile, asigurarea de viaţă, donaţiile de caritate, internetul şi facturile la telefon, care însumau, în total, circa 1.800 de lire sterline pe lună. De asemenea, nu a făcut rabat de la produsele de îngrijire personală – pastă de dinţi, deodorant, săpun şi şampon. Pentru mâncare a stabilit împreună cu soţul său un buget de 35 de lire pe săptămână, iar pentru transport a avut zero cheltuieli, singurul mijloc de transport folosit fiind bicicleta.
McGach a început anul de economisiri pe 26 noiembrie 2015, iar anul trecut, pe aceeaşi dată şi-a făcut bilanţul. Rezultatul? 23.000 de lire sterline bani economisiţi. „După acest an mi-am dat seama că trebuie să pun preţ mai mare pe securitatea financiară – nu vreau să mai fiu nevoită să lucrez contra timp pentru următorii 20 de ani doar pentru a-mi plăti împrumutul la casă şi pentru a acumula lucruri materiale”, spune ea. De altfel, femeia a hotărât că va folosi banii strânşi pentru a-şi plăti o bună parte din creditul ipotecar. „Mi-am dat seama şi de faptul că nu am nevoie de obiecte pentru a fi fericită”, a mai declarat McGach.
McGagh a lucrat timp de 10 ani ca jurnalistă de finanţe personale, însă rareori acroda atenţie propriilor sale cheltuieli, a declarat ea. Până la un moment dat, când s-a hotărât să strângă cureaua şi să aplice în propria sa viaţă sfaturile date cititorilor. „Deşi nu aveam datorii, contul meu bancar era plin de cheltuieli pe lucruri ce nu îmi erau necesare. La un simplu calcul am fost uimită să descopăr câţi bani aruncam pe lucruri nefolositoare, cum ar fi aproape 400 de lire sterline pe cafea”, declara aceasta.
„Suna extrem dar mi-am planificat bugetul de la zero. Un an de economii era singura cale de a-mi controla complet relaţia cu propriile finanţe”, mai spune McGagh. Aşadar, singurele sale cheltuieli au fost creditul ipotecar, utilităţile, asigurarea de viaţă, donaţiile de caritate, internetul şi facturile la telefon, care însumau, în total, circa 1.800 de lire sterline pe lună. De asemenea, nu a făcut rabat de la produsele de îngrijire personală – pastă de dinţi, deodorant, săpun şi şampon. Pentru mâncare a stabilit împreună cu soţul său un buget de 35 de lire pe săptămână, iar pentru transport a avut zero cheltuieli, singurul mijloc de transport folosit fiind bicicleta.
McGach a început anul de economisiri pe 26 noiembrie 2015, iar anul trecut, pe aceeaşi dată şi-a făcut bilanţul. Rezultatul? 23.000 de lire sterline bani economisiţi. „După acest an mi-am dat seama că trebuie să pun preţ mai mare pe securitatea financiară – nu vreau să mai fiu nevoită să lucrez contra timp pentru următorii 20 de ani doar pentru a-mi plăti împrumutul la casă şi pentru a acumula lucruri materiale”, spune ea. De altfel, femeia a hotărât că va folosi banii strânşi pentru a-şi plăti o bună parte din creditul ipotecar. „Mi-am dat seama şi de faptul că nu am nevoie de obiecte pentru a fi fericită”, a mai declarat McGach.
McGagh a lucrat timp de 10 ani ca jurnalistă de finanţe personale, însă rareori acroda atenţie propriilor sale cheltuieli, a declarat ea. Până la un moment dat, când s-a hotărât să strângă cureaua şi să aplice în propria sa viaţă sfaturile date cititorilor. „Deşi nu aveam datorii, contul meu bancar era plin de cheltuieli pe lucruri ce nu îmi erau necesare. La un simplu calcul am fost uimită să descopăr câţi bani aruncam pe lucruri nefolositoare, cum ar fi aproape 400 de lire sterline pe cafea”, declara aceasta.
„Suna extrem dar mi-am planificat bugetul de la zero. Un an de economii era singura cale de a-mi controla complet relaţia cu propriile finanţe”, mai spune McGagh. Aşadar, singurele sale cheltuieli au fost creditul ipotecar, utilităţile, asigurarea de viaţă, donaţiile de caritate, internetul şi facturile la telefon, care însumau, în total, circa 1.800 de lire sterline pe lună. De asemenea, nu a făcut rabat de la produsele de îngrijire personală – pastă de dinţi, deodorant, săpun şi şampon. Pentru mâncare a stabilit împreună cu soţul său un buget de 35 de lire pe săptămână, iar pentru transport a avut zero cheltuieli, singurul mijloc de transport folosit fiind bicicleta.
McGach a început anul de economisiri pe 26 noiembrie 2015, iar anul trecut, pe aceeaşi dată şi-a făcut bilanţul. Rezultatul? 23.000 de lire sterline bani economisiţi. „După acest an mi-am dat seama că trebuie să pun preţ mai mare pe securitatea financiară – nu vreau să mai fiu nevoită să lucrez contra timp pentru următorii 20 de ani doar pentru a-mi plăti împrumutul la casă şi pentru a acumula lucruri materiale”, spune ea. De altfel, femeia a hotărât că va folosi banii strânşi pentru a-şi plăti o bună parte din creditul ipotecar. „Mi-am dat seama şi de faptul că nu am nevoie de obiecte pentru a fi fericită”, a mai declarat McGach.
Potrivit proiectului de hotărâre, “Articolul II Litera a) a paragrafului 1 al articolului 22 din Anexa nr. 3 a Anexei H.C.G.M.B nr. 124/2008 privind aprobarea strategiei de parcare pe teritoriul Municipului Bucureşti se completează şi va avea următorul cuprins: nerespectarea prevederilor art. 10 lit. a), art 11 lit. b), art. 16 lit. a) şi b), art. 19 lit a)-c), art. 20 lit a)-c) şi art. 21 lit. e), cu amendă de la 500 la 1.000 de lei”.
Consilierii îşi motivează iniţiativa, în raportul de specialitate, prin faptul că, în prezent, s-au înmulţit cazurile în care locurile publice legal atribuite sunt ocupate abuziv şi astfel cei care au dreptul de a le folosi sunt practic împiedicaţi să o facă.
“Având în vedere că dispoziţiile legale locale referitoare la organizarea, utilizarea şi exploatarea parcărilor publice nu stabilesc explicit că fiind contravenţie şi a putea fi sancţionată această faptă, este necesară completarea acestora în acest sens”, se mai arată în raport.
Potrivit proiectului de hotărâre, “Articolul II Litera a) a paragrafului 1 al articolului 22 din Anexa nr. 3 a Anexei H.C.G.M.B nr. 124/2008 privind aprobarea strategiei de parcare pe teritoriul Municipului Bucureşti se completează şi va avea următorul cuprins: nerespectarea prevederilor art. 10 lit. a), art 11 lit. b), art. 16 lit. a) şi b), art. 19 lit a)-c), art. 20 lit a)-c) şi art. 21 lit. e), cu amendă de la 500 la 1.000 de lei”.
Consilierii îşi motivează iniţiativa, în raportul de specialitate, prin faptul că, în prezent, s-au înmulţit cazurile în care locurile publice legal atribuite sunt ocupate abuziv şi astfel cei care au dreptul de a le folosi sunt practic împiedicaţi să o facă.
“Având în vedere că dispoziţiile legale locale referitoare la organizarea, utilizarea şi exploatarea parcărilor publice nu stabilesc explicit că fiind contravenţie şi a putea fi sancţionată această faptă, este necesară completarea acestora în acest sens”, se mai arată în raport.
Sumele ar urma să fie acordate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Pentru obţinerea stimulentului, este necesar ca măcar unul dintre părinţi să aibă domiciliul sau reşedinţa pe raza Municipiului Bucureşti, iar naşterea copilului să fi fost înregistrată într-o maternitate din cadrul unităţilor sanitare cu paturi de la nivelul Capitalei. Cererea privind acordarea stimulentului se va depune la DGASMB, împreună cu documentele doveditoare: certificatul de naştere al copilului; o cerere tipizată; biletul de ieşire din spital/certificat medical constatator al naşterii emis de către unitatea sanitară; extras de cont pentru efectuarea viramentului bancar, după caz, potrivit Agerpres.
Termenul de depunere a dosarului este o lună de la data naşterii copilului.
În expunerea de motive, semnată de primarul general, Gabriela Firea, se arată că, potrivit prevederilor Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să intervină pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.