Tag: hipermarketuri

  • Viscolul, coşmarul transportatorilor. Cât de mari sunt pierderile?

    Camioane blocate în zăpadă, oprite pe marginea drumului sau în parcări, autovehicule de aprovizionare ce nu pot ajunge la farmacii, chioşcuri sau magazine de cartier, depozite logistice izolate şi costuri mai mari pe toate planurile sunt câteva dintre dificultăţile cu care au avut de jonglat zilele trecute şefii de companii din domeniul logisticii şi distribuţiei. “Creşterea costurilor este greu de estimat, dar cred că este aproape dublă faţă de un februarie normal”, spune Dragoş Geletu, managing director al firmei de logistică KLG Europe România. Mai simplu spus, dacă, de exemplu, în condiţii normale bugetul ar viza pierderi de 50.000 de euro, acum minusurile pot ajunge lejer la 100.000 de euro care, în cazul fericit, pot fi recuperate în semestrul doi. KLG a avut anul trecut o cifră de afaceri de 20 milioane de euro, faţă de 15,5 milioane de euro în 2010, an în care compania a investit peste 25 de milioane de euro în România.

    Creşterea de costuri este suportată de furnizorii de servicii – atât distribuitori, cât şi operatori logistici, iar cei mai mulţi dintre ei au fost precauţi. “Din fericire, am bugetat lunile ianuarie şi februarie pe minus şi am avut surpriza plăcută că, deşi am închis pe minus, până la urmă stăm mai bine decât am prognozat”, spune Cătălin Olteanu, general manager al FM România. Compania pe care o conduce a fost dintre cele care au marcat plusuri anul trecut, când cifra de afaceri a ajuns la 22 de milioane de euro faţă de 20 de milioane de euro în 2010. Cifrele se referă însă numai la serviciile facturate şi nu reflectă valoarea bunurilor depozitate, intermediate şi transportate.

    Compania a ajuns acum să încarce zilnic în jur de 180 de camioane, în rândul clienţilor numărându-se atât retaileri – cum sunt Cora, Profi, Bricostore sau Carrefour -, cât şi producători ca P&G, Nestlé, Danone, Coca-Cola sau Unilever. În total, compania are în jur de 80 de clienţi pentru serviciile de transport, iar numărul lor este în creştere pentru că au dispărut firmele concurente pe fondul crizei. Pierderile mai mici decât cele bugetate, despre care vorbeşte Olteanu, se datorează, în parte, şi faptului că două depozite “sunt construite pe standardul nostru, au pierderi de căldură mai mici şi cheltuieli de întreţinere mult mai rezonabile decât cele închiriate”.

    Dincolo de această parte bună însă, “starea vremii are un impact serios în businessul pe care îl desfăşurăm noi”, punctează reprezentantul FM România. El dă şi exemple. Camioanele stau blocate prin parcări sau în cozi în faţa unor drumuri închise, ceea ce înseamnă că “nu fac kilometri, nu încasăm bani pe transport, în timp ce motorul merge şi consumă motorina care se scumpeşte de la o zi la alta”. Mai mult, în acest an iarna a adus în acelaşi timp ger, ninsori şi viscol. Or, dacă ar fi fost doar ger, “ne-ar fi convenit, pentru că avem remorci cu temperatură controlată, iar cei care trebuie să-şi ferească produsele de frig apelează la noi”. Problema a fost viscolul, care a dus la blocarea străzilor şi “oricât se plânge lumea de autorităţi, realitatea spune că nu te pui cu natura”, spune Cătălin Olteanu.

    Profund nemulţumit de reacţia autorităţilor este însă Dragoş Geletu care declară că “din păcate, ca de fiecare dată, toate costurile şi organizarea la nivel de infrastructură (utilaje pentru deszăpezit, costuri etc.) au fost în sarcina noastră, iar de autorităţile locale, la al căror buget local plătim bani grei, nici măcar n-am auzit”. Activitatea este “crunt afectată” nu numai din punctul de vedere al accesului la depozitele logistice – în special cele situate pe autostradă -, ci şi din punctul de vedere al distribuţiei în ţară. În ultimele săptămâni activitatea a fost efectiv întreruptă câte două zile în fiecare săptămână, iar accesul, “atât pentru angajaţii noştri, cât şi pentru furnizorii clienţilor a fost limitat”, explică Geletu.

    Pe lista dificultăţilor aduse de iarnă din ultimele săptămâni mai figurează, arată Olteanu, faptul că personalul din depozite nu poate ajunge la serviciu – fie din pricina drumurilor închise, fie din cauza problemelor medicale. În plus, în această perioadă, cresc costurile de întreţinere şi mentenanţă – “mi-e şi frică să mă uit pe rapoartele de consum de curent şi gaz”, spune Olteanu. Acestor cheltuieli li se adaugă cele cu deszăpezirea. Trăgând linie şi adunând, “nu prea câştigăm bani, dar ne costă iarna de <ne rupe>”, afirmă şeful FM România.

  • Pentru comercianţi, Crăciunul a venit şi în februarie

    odurile meteo de varii culori par a avea un efect miraculos asupra vânzărilor din magazine, care cresc la fel ca şi Făt-Frumos. “Am avut vânzări mai mari chiar decât de Crăciun”, spunea o vânzătoare dintr-un hipermarket bucureştean la începu-tul weekend-ului trecut, când aşteptata înrăutăţire a vremii a mânat cumpărătorii din întreaga ţară să se aprovizioneze. Ca urmare, de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi, “traficul cumpărătorilor a crescut în magazinele real”, spune Adriana Piţa, director de comunicare în cadrul reţelei. Un rol special în această ecuaţie l-au jucat chiar anunţurile “foarte alarmiste făcute de autorităţi, aşa încât populaţia din Bucureşti, în primul rând, s-a speriat”, argumentează Ana Maria Florea, managerul de comunicare a reţelei de hipermarketuri Cora. Tot ea completează că afluxul mare de clienţi s-a datorat faptului că “lumea a venit să-şi facă provizii de teamă că vor rămâne blocaţi în case sau că magazinele nu vor mai avea mâncare pe rafturi”. Prin urmare, au fost zile când traficul a crescut cu 20%, iar în unele magazine numărul de clienţi a fost chiar dublu sau mai mare, cu până la 140% faţă de aceleaşi zile ale săptămânii anterioare venirii ninsorilor abundente şi viscolului, spune reprezentanta Cora. Cumpărătorii au pus în coşuri mai cu seamă alimente de bază, cum sunt carnea, lactatele, ouăle, cartofii sau pâinea. Situaţia s-a regăsit şi în alte magazine, iar în capul listei de cumpărături s-au plasat şi articolele auto de iarnă, lopeţile, hainele groase, aparatele de încălzit locuinţa, precizează Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

    Astfel, pentru unele articole de pe rafturi, vremea rea a avut un rol cât se poate de pozitiv; pe de altă parte, şi mărfurile de sezon au avut o evoluţie bună. În magazinele real şi în prima parte a iernii, pe ansamblu, vânzările de sezon au crescut faţă de perioada similară din anul anterior. Lucru care se datorează, explică Adriana Piţa, atât “acţiunilor comerciale şi de marketing susţinute”, cum a fost un discount suplimentar de 20% la toate articolele de încălzire în luna noiembrie, dar şi diversificării ofertei sau lichidărilor de stoc. În plus, pe parcursul ultimelor săptămâni, “gerul puternic a creat în unele gospodării necesitatea existenţei unor surse suplimentare de încălzire”, completează reprezentanta real.

    E drept însă că unele magazine au întâmpinat dificultăţi de aprovizionare, mai cu seamă în zonele mai afectate de condiţiile meteo nefavorabile. Andreea Mihai dă ca exemple situaţii ale unor spaţii din Brăila, Focşani şi Buzău. Pe de altă parte însă, reprezentanta Cora spune că “nu avem probleme deosebite de aprovizionare şi nici nu cred că lumea trebuie speriată că va rămâne fără mâncare”. Şi totuşi, orice situaţie are cazuri de excepţie. Dacă drumurile sunt blocate mai mult de câteva zile, alimentarea rafturilor cu mărfuri ar putea deveni dificilă. Adriana Piţa afirmă că în ce priveşte aprovizionarea “ne-am pregătit, am suplimentat stocurile şi am luat toate măsurile pentru a nu avea întreruperi în lanţul de aprovizionare”. Astfel încât magazinele pot funcţiona fără probleme cel puţin două-trei zile.

    Una peste alta, dincolo de disconfortul clienţilor, care s-au îngrămădit în magazine, şi al comercianţilor, care au fost nevoiţi să răspundă unei cereri mai mari, neaşteptate, un lucru este clar: profiturile retailerilor s-au rotunjit considerabil graţie vremii neprielnice. Cu toate acestea, atenţionează Ana Maria Florea, “în niciun caz nu trebuie confundată această situaţie, de panică, cu o reluare a consumului, iar autorităţile ar trebui să fie mai responsabile în privinţa anunţurilor aşa încât lumea să nu se streseze fără motiv”. Cumpărăturile făcute în ultimele săptămâni nu dau tonul unei tendinţe. Clienţii şi-au umplut cămările, iar cei mai mulţi dintre ei nu vor mai băga prea adânc mâna în buzunar până la epuizarea proviziilor, mai cu seamă că temperarea de care au dat dovadă chiar şi în decembrie este cea mai bună dovadă de chiverniseală.

  • Carrefour vrea sa deschida 2 hipermarketuri in 2011

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp se intinde de-a lungul Sos. Chitilei, in sectorul 1, in
    zona de nord a Bucurestiului. Investitia totala care depaseste 350
    milioane de euro, va crea peste 5.000 de locuri de munca.

    Dezvoltatorul proiectului, compania Nova Imobiliare, a anuntat
    livrarea proiectului in doua etape. Cea dintai presupune
    finalizarea parcului de retail de 53.000 mp, finantat de Bank of
    Cyprus. Lista chiriasilor include nume mari precum Carrefour si
    Altex, dar si primul magazin de bricolaj Leroy Merlin din Romania.
    Lucrarile la parcul de retail sunt in derulare, deschiderea fiind
    programata pentru septembrie 2011. Agentii King Sturge si Jones
    Lang LaSalle intermediaza inchirierea ultimelor spatii comerciale
    disponibile.

    In a doua etapa a proiectului, va fi deschis mallul, cu o
    suprafata de 137.000 mp. Acesta va include o zona de food court,
    lucrata in marmura si inundata de lumina naturala, 12 sali de
    cinema, 20 de piste de bowling, numeroase restaurante elegante si 3
    bulevarde comerciale: Via Milano, care va oferi marcile cele mai
    populare, Corso Capri, care tinteste in principal adolescentii si
    tinerii preocupati de moda si Bulevardul Bellini, o destinatie de
    lux dedicata marcilor exclusiviste.

    Vizitatorii sunt asteptati la cumparaturi si distractie in noul
    mall, din 2013.
    “Constructia parcului de retail marcheaza debutul proiectului.
    Odata terminat, Colosseum va plasa Bucurestiul pe harta
    shopping-ului european,” spuine Panico Panayi, director Nova
    Imobiliare.

    “Cel de-al 8-lea hipermarket Carrefour din Bucuresti, cu o
    suprafata de vanzare de aproximativ 8.000 mp se adreseaza
    bucurestenilor din nordul capitalei. Tot in 2011 ne extindem si in
    tara, cu un al doilea hipermarket in acest an, la Botosani,
    deschidere, prevazuta pentru luna octombrie”, declara Patrice
    Lespagnol, director executiv Carrefour Romania.

  • In ce orase romanesti vor exploda hipermarketurile

    Regiunile din jurul unor orase precum Pitesti, Timisoara sau
    Bucuresti sunt pe lista “punctelor fierbinti” ale Europei Centrale
    si de Est in ceea ce priveste avansul, pe termen lung, al
    vanzarilor retailerilor. Acestea vor creste cu circa 60% in
    regiunile mentionate, conform unei prognoze pentru perioada
    2010-2020, realizata de Oxford Economics si compania de consultanta
    imobiliara, King Sturge. Tot majorari impresionante ale vanzarilor,
    de 50%, vor fi consemnate si in zonele din proximitatea Iasiului,
    Clujului si Brasovului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cora face mall de 100 mil. euro in Constanta.

    Investitia ar urma sa fie finalizata in prima jumatate a anului
    2012, hipermarketul va fi operat de Cora, in timp ce restul
    spatiilor vor fi inchiriate de catre firma de consultanta
    imobiliara CB Richard Ellis.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este de parere ca autoritatile
    dau dovada de incoerenta pentru ca la trei luni dupa majorarea TVA
    au loc discutii despre o reducere a acestei taxe, pentru iesirea
    din criza, consemneaza Gandul. CME, proprietarul Pro TV, a
    avut un profit de 126,29 milioane de dolari in primele noua luni
    ale anului, fata de fata de pierderi de 41,9 milioane de dolari
    inregistrate in primele noua luni ale anului 2009.

    Pretul unei Romanii “verzi” este o energie tot mai scumpa, noteaza Evenimentul
    Zilei
    ; capacitatile de producere a energiei electrice din surse
    regenerabile se inmultesc, insa proportional va creste si pretul
    electricitatii care va trebui suportat de consumatori. Anul acesta,
    cluburile din tara pun la bataie premii de sute de euro pentru a-si
    atrage clientii la petreceri de Halloween, conditia fiind ca
    acestia sa poarte costume cat mai inspaimantatoare.

    Firma Cobra Security, apartinand grupului UTI, controlat de omul de
    afaceri Tiberiu Urdareanu, a fost cumparata la
    inceputul acestei luni de catre compania Securitas Services
    Romania, parte a grupului suedez Securitas AB, informeaza
    Adevarul. FMI a cerut bancilor sa prezinte impactul pe care
    inlocuirea dobanzilor cu indici de referinta si marja fixa
    neschimbata l-ar avea asupra profitului acestora.

    Romania a ramas cu aproape zero optiuni de politica economica in
    fata unor delegati FMI din ce in ce mai nervosi si mai inflexibili,
    care pana acum n-au acceptat decat marirea salariului minim de la 600 la 650 de
    lei, scrie Romania Libera. Reabilitarea termica a blocurilor
    a adus cu sine si redecorarea fatadelor in culori multe si
    stridente, care au fost alese de comisiile de urbanism ale
    primariilor, sustin edilii, insa arhitectii independenti sustin ca
    sunt interese extraestetice la mijloc.

    Ziarul Financiar anunta ca miliardarul Mittal da drumul la investitii de
    43 de milioane de euro in 2011 la Hunedoara, pentru construirea
    unei linii noi de laminare – una dintre cele mai importante
    derulate in ultimii ani la combinatele romanesti detinute de grup.
    Cu investitii estimate de ZF la 250 mil. euro, operatorii de
    hipermarketuri se pregatesc pentru cel mai expansiv an al lor in
    criza, 2011, desi pe piata nu au aparut inca semnalele de redresare
    a consumului.

  • Ministrul Agriculturii: Construirea supermarketurilor in oras a fost o greseala capitala

    “Batalia si intentia mea ca parlamentar si ministru este sa
    atenuez puterea acestor supermarketuri care sufoca producatorii
    primari. Vreau ca micul producator sa aiba acces direct spre
    magazine. De ce sa eliminam magazinele de cartier sau de ce sa fie
    deschise supermarketurile toata saptamana?”, se intreaba ministrul,
    care recunoaste ca a semnat in calitate de deputat initiativa lui
    Valeriu Steriu pentru inchiderea supermarketurilor in weekend.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Care sunt cele mai ieftine produse din hipermarketuri

    Din cele 2.000 de tone de mustar pe an, plus alte cateva sute de
    tone de ketchup si maioneza produse de o fabrica din Sibiu, doar 40
    % din productie este vanduta pe cont propriu, iar restul ajunge in
    hipermarketuri.

    Toate lanturile Carrefour, Cora, Real, Metro, Mega Image, Penny
    sau Profi vand alimente, cosmetice, produse de igiena sau scutece,
    pe care pun marca proprie. Preturile sunt cu 20 pana la 40% mai
    mici fata de marcile cunoscute la nivel national. Dar marii
    producatori sustin ca pretul mic poate ascunde o calitate mai
    slaba.

    “Daca intr-un tip de salam avem un procent de carne, de slanina
    si de alte componente, atunci, ca sa scoti un pret mai mic, reduci
    procentul de carne”, explica Dragos Frumosu, presedintele
    Federatiilor Sindicale din Industria Alimentara.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • De ce se prabusesc mallurile si hipermarketurile peste clienti

    O portiune de maxim 50 mp din tavanul fals de rigips al
    complexului a cazut, insa nu au existat victime, potrivit
    autoritatilor. De fapt, cand serviciile de interventie si
    echipajele de ambulanta au inceput sa evalueze prima desprindere a
    tavanului fals, a avut loc o noua prabusire.


    Potrivit Mediafax, tavanul s-a prabusit la etajul intai,
    deasupra scarii rulante ce ducea la restaurantele de jos. Concret,
    o bucata foarte mare din tavanul fals din rigips a cazut, iar la
    scurt timp, in aceeasi zona, s-a desprins o alta parte, pompierii
    fiind invaluiti in praf, iar timp de cateva minute nu au mai vazut
    nimic.


    “Caracteristica centrelor comerciale e aceea ca lucrarile se
    realizeaza sub presiunea unui contract de dare in folosinta.
    Investitia nu se realizeaza decat daca exista un numar de
    comercianti care au contracte de inchiriere pentru viitorul centru
    comercial. Cum termenele sunt foarte scurte, dezvoltatorul plateste
    penalitati severe daca nu e gata la timp constructia”, a declarat
    pentru BUSINESS Magazin Serban Tiganas, presedintele Ordinului
    Arhitectilor din Romania.

    Arhitectul se refera in principal la cladirile care se dau in
    folosinta cu lucrari neterminate sau facute pe ultima suta de
    metri: “Mai exact, e vorba de lucrari ce nu sunt de calitate sau
    sunt construite superficial. Problemele nu sunt de structura, ci de
    cele mai multe ori de finisaj. Iar cauza e aceea ca se folosesc
    produse ieftine la finalul lucrarilor si se fac compromisuri la
    materiale pentru ca afacerea sa ramana profitabila”.

    In astfel de cazuri, sanctiunile se pot adresa celor care au
    facut proiectarea, executia sau lucrarile de intretinere si pot fi,
    dupa daune si numarul de victime, administrative, financiare si
    penale.

  • Revista presei economice din Romania

    Ministerul Sanatatii vrea sa faca de la sfarsitul
    lunii octombrie o
    clasificare a spitalelor
    , pe niveluri de competenta, de la
    “foarte inalt” la “limitat”, insa primul dintre criteriile de
    clasificare, numarul de paturi, ii nemultumeste pe managerii
    unitatilor medicale, relateaza Gandul. Mai putin de 10%
    dintre dezvoltatorii imobiliari care au solicitat bancilor credite
    in primul semestru au avut succes, iar cei care au luat credit
    dezvolta in majoritate ansambluri cu buget sub 10 milioane de
    euro.

    Banii cu care Sorin Ovidiu Vintu l-a alimentat pe
    Nicolae Popa, printr-un complicat traseu transfrontalier, provin
    din afacerile cu sindicalistii lui Liviu Luca, pe spatele Petrom,
    afirma Evenimentul Zilei, intr-o ancheta cu titlul
    Circuitul
    banilor Petrom-Vintu-Popa
    “. Fondul Proprietatea, un alt tun
    pregatit de SOV: in 2005, Vintu planuia sa puna mana pe Fondul
    Proprietatea, cu banii obtinuti dintr-un fond de investitii cu
    emisiune continua.

    Romania
    neterminata
    ” este titlul unei analize din Adevarul care
    constata ca pamanturile lasate parloaga, constructiile nefinalizate
    si stocurile industriale s-au inmultit, intrucat lipsa de finantare
    si restrangerea pietelor i-au determinat pe investitori sa lase
    balta tot mai multe proiecte. Produsele bio romanesti, putine si
    prea scumpe
    : desi suprafata cultivata ecologic a crescut in
    ultimii ani, piata locala a produselor bio nu depaseste 1% din
    consumul autohton, fata de 5% in Germania.

    “Ce au bulgarii si nu vor romanii: un
    expert neamt”, scrie Romania Libera, notand ca in Bulgaria,

    Compania de Autostrazi
    a cooptat un inginer neamt pentru a
    coordona proiectele, in timp ce omologii de la Bucuresti ai
    inginerului german sunt agronomi si juristi, toti membri de partid.
    Urmatorul val de restante vine de la IMM: Peste 31% din companiile
    romanesti intampina probleme cu lichiditatile, procent care
    plaseaza Romania cu mult peste tari precum Grecia sau Spania.


    Retelele de hipermarketuri
    au deschis in 2010 doar cinci
    magazine, alte cinci au ramas proiecte pe hartie, iar retelele
    Carrefour, Real si Auchan – cei mai expansivi retaileri de profil
    pana in 2009 – nu inaugureaza niciun magazin in trimestrul patru,
    informeaza Ziarul Financiar. Noul ministru al
    comunicatiilor, Valerian Vreme, sustine folosirea softurilor
    gratuite in institutiile statului, ceea ce taia cheltuielile, dar
    ar duce si la o scadere a contractelor cu statul ale producatorilor
    de software de pe piata.