BusinessMagazin

Tag: Hidroelectrica

  • Electrica ar putea participa la licitaţia pentru vânzarea filialelor CEZ din România într-un consorţiu alături de Hidroelectrica şi SAPE

    Electrica vrea să participe, alături de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) şi de Hidroelectrica, la licitaţia organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea filialelor sale din România.

    ”Electrica doreste sa informeze actionarii si investitorii cu privire la faptul ca este in curs de a explora posibilitatea participarii sale, in cadrul unui potential consortiu format impreuna cu Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie S.A. (S.A.P.E. S.A.) si Societatea de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., la procedura competitiva organizata de CEZ a.s. pentru vanzarea filialelor sale din Romania”, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Compania a precizat că va informa acţionarii şi investitorii în privinţa unei potenţiale participări la licitaţie.

    Electrica este cel mai important operator naţional de reţele de distribuţie a energiei electrice şi acoperă 18 judeţe, din trei zone geografice, reprezentând 40,7% din teritoriul României. Cele trei companii de distribuţie din cadrul Grupului gestionează 198.988 km de linii electrice şi deservesc aproximativ 3,8 milioane de consumatori finali.

    Compania a anunţat recent fuziunea prin absorbţie a celor trei societăţi de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului şi vrea să devină un furnizor integrat de soluţii energetice, cu un portofoliu care să acopere atât servicii de proiectare şi  execuţie pentru reţelele de distribuţie şi instalaţiile de producţie, cât  şi  servicii adaptate nevoilor clienţilor business.

    La rândul ei, conducerea HIdroelectrica, cel mai mare producător de energie elec­trică, a convocat acţionarii pe 25 iunie 2020 pentru a aproba întocmirea şi depunerea unei oferte angajante în cadrul procesului de vânzare a Grupului CEZ România. 

    CEZ vrea să iasă din România pentru a se concentra pe dezvoltarea în Cehia a unor centrale nucleare.

    Grupul din energie CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia. Cehii sunt prezenţi pe piaţa românească din 2005, când au preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA.

    CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântanele, Cogealac şi Gradina, o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Cele 240 de turbine eoliene deţinute de grupul CEZ au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2012, la patru ani de la debutul lucrărilor.

     

  • Lipsa ploilor şi a zăpezii începe să se vadă: hidrocentralele de la Porţile de Fier produc energie la o treime din capacitate din cauza secetei

    Producţia de energie electrică a scăzut din cauza secetei, iar hidrocentralele de la Porţile de Fier abia reuşesc să producă o treime din cât produceau până în prezent şi se apropie de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţi ai Hidroelectrica.

    Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, debitul Dunării este de 2.650 mc/secundă la Porţile de Fier, adică aproape de limita minimă la care pot funcţiona cele trei hidrocentrale care produc energie electrică. Cristinel Popescu, lider de sindicat la Hidroelectrica Porţile de Fier, a declarat, joi, pentru Mediafax că hidrocentralele merg acum la limita minimă de avarie, iar dacă seceta va persista, turbinele se vor opri curând

    . „În acest moment, din cauza lipsei precipitaţiilor în bazinul hidrografic al Dunării, debitele sunt în continuare în scădere, undeva la 2.650 mc/s, fapt ce a dus ca producţia de energie electrică să fie undeva la nivelul a 310 megawaţi/h pe cele două hidrocentrale la Porţile la Fier. Mai exact, 180 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier 1 şi 130-135 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier II. Asta înseamnă aproape o treime din cât se produce în perioada normală“, a spus Popescu. Potrivit acestuia, este foarte aproape de a fi atins debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. „Putem spune că este o producţie la limită a centralelor de la Porţile de Fier. De altfel, debitele sunt foarte scăzute, ne apropiem de debitul de servitute, adică de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. Sperăm să înceapă precipitaţiile în bazinul Dunării pentru că altfel producţia va rămâne foarte scăzută. Dacă va continua seceta şi dacă debitele vor continua să scadă, desigur producţia va fi dusă aproape de zero“, a mai spus Cristinel Popescu.

  • Hidroelectrica mai face un pas către Bursă: începe licitaţia pentru achiziţia de servicii de consultanţă pentru listare. Valoarea contractului, 8,4 mil. lei, iar ofertele trebuie depuse până pe 30 ianuarie

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a început procedura pentru achiziţii de servicii de consultanţă pentru piaţa de capital de tip “equity adviser” care vor fi utilizate pentru pregătirea şi asistenţa în desfăşurarea ofertei publice inţiale de vânzare de acţiuni.

    Potrivit anunţului publicat în Serviviul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) valoarea estimată a contractului este de 8,4 milioane de lei (1,75 mil. euro), iar depunerea ofertelor trebuie realizată până la 30 ianuarie 2020. Oferta de preţ se depune în euro, menţionează compania, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preţ.

    Statul român şi Fondul Proprietatea, acţionarii Hidroelectrica, au decis la finele anului 2019 ca cel mai mare producător de energie electrică din România să distribuie dividende suplimentare de 1 miliard de lei, ceea ce înseamnă că statului român îi vor reveni 800 mil. lei. Pe 17 decembrie, statul român a respins solicitarea Fondului Proprietatea de distribuire a 1,25 mld. lei.

  • Joi, 12 decembrie, noul Guvern decide dacă Hidroelectrica începe procesul pentru achiziţia de servicii de consultanţă pentru a cumpăra active ale CEZ şi Enel din România, în ceea ce ar putea fi cea mai mare achiziţie de active private din partea statului român

    Joi 12 decembrie, Ministerul Economiei şi Energiei, condus de Virgil Popescu, decide dacă Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie a statului român şi cel mai mare producător de energie electrică de pe plan local, va achiziţiona servicii de consultanţă pentru achiziţii de participaţii la CEZ şi Enel România, se arată în convocatorul Hidroelectrica.

    Astfel, noul Guvern al PNL, condus de premierul Ludovic Orban, ar putea semna cea mai mare tranzacţie de active private din partea unei companii de stat din perioada post-decembristă, arată datele analizate de ZF.

    Deja Hidroelectrica a demarat acţiunile aferente procesului de fuziuni şi achiziţii (M&A) pentru grupurile CEZ şi Enel şi în convocator se arată că va informa acţionarii – statul român cu 80% şi Fondul Proprietatea cu 20% – pe marginea acestui subiect.

    Aceasta este cea de-a doua convocare cu privire la procesul de achiziţie servicii consultanţă pentru achiziţii de participaţii la CEZ şi la Enel pe care Hidroelectrica o transmite către acţionari în contextul în care la precedenta adunare a acţionarilor, respectiv cea din septembrie 2019, nu a fost întrunit cvorumul necesar.

    În acea perioadă, ieşirea de la guvernare a ALDE şi refuzul preşedintelui Iohannis de a numi ministrul propus de Guvernul PSD a determinat ca statul român, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, să nu aibă reprezentant în AGA.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • ​Ministrul Energiei: Fraţii Micula au încercat să pună sechestru şi pe Romgaz şi pe Hidroelectrica. Mi se pare un uragan într-o ceaşcă de cafea

    Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei şi al Mediului de Afaceri, spune că fraţii Micula, care se judecă de mai mulţi ani cu statul român şi care au pus un sechestru pe 22% din Nuclearelectrica şi pe 58% din Conpet Ploieşti, au încercat să pună sechestru şi pe Romgaz şi Hidroelectrica, cele mai valoroase două companii ale statului român, dar decizia a fost ulterior suspendată în Instanţă de Ministerul de Finanţe.

    “S-a încercat să se pună sechestru pe mai multe companii, şi pe Romgaz, Hidroelectrica sau Petrom. Mi se pare un uragan într-o ceaşcă de cafea. Vor să ia de la toate companiile aceeaşi sumă. Însă nu Ministerul Economiei şi Energiei are proces, ci Finanţele sunt în litigiu de fond cu ei. Deja a fost câştigat procesul pentru suspendarea executării, iar companiile vor acţiona separat în Instanţă pentru ridicarea sechestrului”, spune Virgil Popescu pentru Ziarul Financiar.

    Marţi seară, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a anunţat că fraţii Micula au pus sechestru pe 22% din companie, dar că executarea care face obiectul acestui dosar este suspendată provizoriu până la solicitarea cererii de suspendare a executării.

    Sechestrul este pus pe valoarea nominală, şi nu pe valoarea de tranzacţionare. Şi în cazul Conpet fraţii Micula au pus sechestru pe întreg pachetul deţinut de stat

    Contactat de Ziarul Financiar, Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica, spune că într-adevăr s-a încercat punerea sub sechestru a unei părţi din acţiunile companiei.

    “Fraţii Micula au solicitat ordin de punere sub sechestru asupra acestor companii. În cazul Hidroelectrica, nu au apucat să pună sechestru, ci doar au demarat procedurile, pentru că decizia de punere sub sechestru a fost ulterior suspendată în Instanţă de Ministerul de Finanţe”, spune Badea.

  • Guvernul PNL a dat STARTUL privatizărilor. Care sunt companiile care au fost puse deja listă

    Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, a declarat aseară, la B1 TV, că vrea să listeze minim 20% din CEC Bank, pe lângă planul de listare a Hidroelectrica, prevăzut în programul de guvernare al PNL.

    ”Am mai vorbit de listarea Hidroelectrica. Este în programul de guvernare al PNL. Eu am plusat cu listarea CEC. Şi mă ţin de ea”.

    Florin Cîţu a amintit că CEC Bank tocmai a fost capitalizată cu 950 milioane lei de la bugetul statului.

    ”Listarea CEC va fi un lucru foarte bun pentru piaţă şi pentru România. Vrem să listăm minim 20%. Listarea înseamnă transparentizare, guvernanţă corporativă. Vrem să avem o bancă adevărată de stat, să fie majoritară a statului, dar să se bată cu adevărat cu celelalte bănci, nu să fie tot timpul la mâna statului”, a mai spus ministrul.

    Banca avea la sfârşitul anului 2018 un capital social de circa 1,56 mld. lei, iar după majorarea de 940 mil. lei, ca­pitalul CEC Bank ar urma să ajungă la circa 2,5 mld. lei. CEC Bank are cea mai exinsă reţea teritorială, de peste 1.000 de unităţi teritoriale.

    CEC Bank se plasa în 2018 pe locul 7 în topul celor mai mari bănci de pe piaţa românească cu active de 29,3 mld. lei şi o cotă de piaţă de 6,5%. Banca de stat a raportat pentru anul trecut un profit brut de circa 433 mil. lei, repre­zentând cea mai bună performanţă financiară din ultimii 11 ani.

    În trecut au mai existat intenţii de privatizare/listare a CEC Bank, precum şi intenţia Ministerului Finanţelor de a majora capitalul social al băncii de stat după aderarea României la UE, însă acestea nu s-au concretizat.

    Dintre cele 34 de bănci existente în sectorul bancar românesc doar şapte ( Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, UniCredit, Raiffeisen, ING Bank şi CEC Bank) reuşesc să treacă peste cota de 5% din perspectiva activelor bilanţiere nete. La finele anului 2018 băncile mari şi-au consolidat poziţia, ajungând să deţină o cotă de piaţă după active de 76,6% şi generând 90,7% din profitul total al sectorului, după cum reiese dintr-un raport realizat de Consiliul Concurenţei.

  • Johan Meyer, şeful Fondului Proprietatea: Înscrierea pentru achiziţia activelor CEZ va arunca IPO-ul Hidroelectrica într-un haos complet

    Înscrierea la procesul de achiziţie a activelor CEZ din România ar arunca listarea Hidroelectrica, prognozată pentru septembrie 2020, într-un haos complet, a declarat vineri Johan Meyer, director general al Franklin Templeton Investments şi manager de fond Fondul Proprietatea.

    “Îmbarcarea la procesul de vânzare a activelor CEZ unde se încearcă achiziţia şi integrarea unui grup de active foarte diferit va arunca orice proces de listare într-un haos complet. Investitorii nu sunt interesaţi de perspective complicate. Ei vor să ştie exact ce cumpără şi să ştie ce se va întâmpla, nu să intre într-o situaţie în care există semne că cumpără ceva din care nu ştiu ce randament li se va returna”, a spus el.

    Procesul ar îndepărta focusul managementului de la listare, proces care necesită oricum mult efort, potrivit acestuia.

    În răspuns la întrebarea dacă intrarea pe o nouă piaţă, cea a distribuţiei de energie, nu ar creşte valoarea companiei pe viitor, Johan Meyer a reiterat că “portofoliul de active al CEZ este foarte diferit faţă de activele din portofoliul Hidroelectrica şi generează un randament foarte mic în comparaţie cu activele existente ale Hidroelectrica”, precum şi că combinarea activelor ar dilua valoarea Hidroelectrica care ar putea fi atinsă în cazul unei listări iniţiale publice a unei “companii hidroenergetice pure”.

    “Nu pot să subliniez destul ce activ unic este Hidroelectrica în această epocă unde se oferă atâta atenţie energiei regenerabile. Deci nu văd necesitatea de a complica cu active care nu generează acelaşi randament”, adaugă Meyer.

    El a precizat că este încurajator faptul că listarea companiei este parte şi din planurile noului Guvern PNL.

     

  • Hidroelectrica, cu un pas mai aproape de listarea la bursă: compania de stat îşi cheamă acţionarii pentru a aproba achiziţionarea de servicii de asistenţă juridică pentru o ofertă publică

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai valoroasă compania a statului român, convoacă acţionarii pe 12 decembrie pentru a aproba printre altele achiziţionarea unor servicii pentru procedura de ofertă publică, se arată în convocatorul publicat pe site-ul companiei.

    “Aprobarea achiziţionării de Hidroelectrica a unor servicii avocaţiale de consultanţă şi asistenţă juridică ale unui consultant juridic internaţional care va înteprinde toate măsurile necesare în scopul îndeplinirii cerinţelor impuse pe pieţe de capital în legătură cu procedura de ofertă publică prevăzută de H.G nr. 1066/2013 cu modificările şi completările ulterioare”, se arată la punctul 9 al convocatorului.

    Astfel, compania evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la circa 21 miliarde de lei este cu un pas mai aproape de intrarea pe piaţa de capital în contextul în care Guvernul PNL, cel care prin intermediul Ministerului Economiei şi al Energiei are 80% din capitalul companiei, scrie în programul de guvernare că unul dintre obiectivele noului executiv este cel legat de listarea acestei companii.

  • Afacerile Hidroelectrica au crescut cu 18% în primul semestru

    Profitul net a scăzut cu 8,3% faţă de S1/2018 la 901,5 milioane de lei, se arată în raport. “Scăderea faţă de S1 2018 a fost determinată de obligaţiile fiscale suplimentare înregistrate de companie ca urmare a utilizării sumei de 1.574,2 milioane lei din rezerva din reevaluare realizată neimpozitată anterior, pentru acoperirea pierderilor aferente ajustărilor de depreciere pentru investiţiile complexe istorice”, menţionează Fondul Proprietatea.

    În primele şase luni ale anului energia electrică livrată din producţie proprie a fost de 8,95 TWh, în scădere comparativ cu 9,08 TWh în cursul S1 2018, în timp ce energia electrică totală vândută a ajuns la 9,62 TWh, în creştere faţă de 9,49 TWh în S1 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a primit cinci oferte pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru

    La procedură s-au înscris cinci ofertanţi: VOITH HYDRO Gmbh & Co KG Austria, Consorţiul ROMELECTRO SA – LITOSTROJ ENGINEERING a.s., Asocierea GE Hydro France SAS – Elecnor SA – Grid Solutions România SRL, Asocierea GULSAN INSAAT SANAYI TURIZM NAKLIYAT VE TICARET a.s. –ZHEFU Holding Group Co. LTD.

    Ulterior deschiderii documentelor de candidatură, comisia de evaluare va efectua analiza şi evaluarea acestora, urmând să se pronunţe cu privire la ofertanţii admişi pentru etapele următoare.

    ”Este vorba de o retehnologizare cu o complexitate tehnică deosebită a unui obiectiv strategic din portofoliul Hidroelectrica. Ne dorim selectarea celor mai bune soluţii şi implementarea celor mai moderne tehnologii pentru AHE Vidraru. Nu vom face rabat de la nici una dintre cerinţele de calitate a lucrărilor. Motivul pentru care am optat pentru achiziţia prin negocierea competitivă este acela că procedura este una flexibilă şi care permite societăţii noastre obţinerea celor mai avantajoase soluţii tehnice. Finanţarea lucrărilor se va face din surse proprii ale societăţii şi dorim ca, în schimbul sumelor pe care suntem dispuşi să le cheltuim, să obţinem un nou ciclu de viaţă – de cel puţin 30 de ani, pentru Vidraru”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.