BusinessMagazin

Tag: hackeri

  • De ce sunt atât de uşor de jefuit bancomatele de către hackeri

    Aproape fiecare bancomat din lume ar putea fi accesat fraudulos sau jefuit, cu sau fără ajutorul unui program malware. Potrivit unei cercetări a experţilor Kaspersky Lab, acest lucru se întâmplă din cauza folosirii frecvente a unui software învechit şi nesigur, a greşelilor de configurare a reţelei şi a lipsei de măsuri de securitate pentru părţile critice ale ATM-ului, în mediul real.

    Timp de mai mulţi ani, cea mai mare ameninţare pentru utilizatorii şi deţinătorii de ATM-uri erau aparatele de tip “skimmers” – dispozitive ataşate unui ATM pentru a fura datele de pe benzile magnetice ale cardurilor. Dar, pe măsură ce tehnicile malware au evoluat, bancomatele sunt expuse la pericole mai mari.

    În cadrul cercetării, experţii au demonstrat că atacurile malware împotriva ATM-urilor sunt posibile din cauza mai multor probleme de securitate. În primul rând, toate bancomatele sunt computere care funcţionează cu sisteme de operare învechite, cum este Windows XP. Astfel, bancomatele sunt vulnerabile la infectarea cu malware pentru PC şi la atacuri prin intermediul exploit-urilor.

    În marea majoritate a cazurilor, programele speciale care permit PC-urilor să interacţioneze cu infrastructura bancară şi cu unităţile hardware, cu procesarea numerarului şi a cardurilor, sunt bazate pe standarde XFS (eXtensions for Financial Services). Aceasta este o specificaţie destul de veche şi nesigură, creată iniţial pentru a standardiza software-ul pentru ATM-uri, pentru a funcţiona pe orice echipament, indiferent de producător. În cazul în care un program malware reuşeşte să infecteze un ATM, primeşte puteri aproape nelimitate în materie de control: poate transforma PIN pad-ul si cititorul de card în skimmer sau, pur şi simplu, poate face să fie eliberaţi toţi banii pe care îi are bancomatul în interior, la comanda unui hacker.

    În numeroase cazuri observate, infractorii nu trebuie să folosească programe malware pentru a infecta un ATM sau reţeaua bancară din care face parte acesta. Acest lucru este posibil din cauza absenţei măsurilor de securitate în mediul real, care să protejeze bancomatele. Foarte frecvent, acestea sunt construite şi instalate în aşa fel încât o terţă parte să poată avea acces uşor la calculatorul din interiorul ATM-ului sau la cablul de reţea care conectează aparatul la Internet. Dacă obţin acces fizic, fie şi parţial, la ATM, infractorii ar putea să:

    • Instaleze un microcomputer programat special (aşa-numita cutie neagră), în interiorul ATM-ului, care le va da atacatorilor acces de la distanţă la ATM;
    • Reconecteze ATM-ul la un fals centru de procesare.

    Un fals centru de procesare este un program care procesează datele de plată şi este identic cu programul folosit de bancă, în ciuda faptului că nu îi aparţine acesteia. Odată ce ATM-ul este reconectat la un centru fals, atacatorii pot da orice comandă vor ei, iar bancomatul o va efectua.

    Conexiunea dintre ATM-uri şi centrul de procesare poate fi protejată în mai multe moduri. De exemplu, folosirea unui VPN, criptare SSL/TLS, un firewall sau autentificare MAC, implementarea unor protocoale xDC. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate prea des. Iar atunci când sunt, se întâmplă să fie configurate greşit, lucru descoperit doar în timpul unei evaluări de securitate a ATM-ului. Prin urmare, infractorii nu trebuie să manipuleze hardware-ul, ci profită de punctele slabe din comunicarea dintre ATM şi infrastructura bancară.

    Cum se poate opri jefuirea ATM-urilor 

    “Rezultatele cercetării noastre arată că, deşi companiile încearcă să implementeze acum caracteristici de securitate solidă pentru ATM-uri, multe bănci folosesc încă modele vechi, nesecurizate, fiind nepregătite în faţa infractorilor. Aceasta este realitatea actuală, care le cauzează băncilor şi clienţilor lor pierderi financiare uriaşe. Din punctul nostru de vedere, cauza este o prejudecată veche, şi anume că infractorii cibernetici sunt interesaţi doar de atacuri împotriva Internet banking-ului. Şi sunt, într-adevăr, interesaţi de astfel de atacuri, dar văd, din ce în ce mai mult, valoarea exploatării vulnerabilităţilor ATM-urilor, pentru că atacurile directe împotriva acestor dispozitive le scurtează semnificativ drumul până la banii reali”, spune Olga Kochetova, Security expert la departamentul Kaspersky Lab Penetration Testing.

    Cum se pot proteja producătorii de ATM-uri ? În primul rând, trebuie să revizuiască standardul XFS, punând accent pe siguranţă şi să introducă autentificarea în doi paşi între dispozitive şi programele legitime. Aceste măsuri vor contribui la reducerea riscului de retrageri neautorizate de numerar folosind troieni şi de obţinerea a controlului asupra bancomatelor, de către atacatori.

    În al doilea rând, este necesară implementarea unei “distribuiri autentificate” pentru a exclude posibilitatea de atacuri prin intermediul unor false centre de procesare.

    În al treilea rând, este necesară implementarea criptării şi controlul integrităţii datelor transmise între unităţile hardware şi PC-urile din ATM-uri.

  • Hackerii Anonymous ii declara “razboi total” lui Donald Trump: “Aceasta este o chemare la arme”. La ce isi indeamna membrii

    Gruparea de hackeri Anonymous i-a declarat deschis “razboi total” lui Donald Trump, favoritul republicanilor in cursa pentru alegerile prezidentiale din SUA.

    Intr-un clip publicat online, un membru al Anonymous, purtand deja celebra masca Guy Fawkes, il ameninta pe Trump ca va suferi consecintele daca nu se va retrage din cursa electorala si ii declara “razboi total”.

    “Campania ta plina de inconsistente si ura nu numai ca a socat America, dar a socat intreaga lume din cauza ideilor tale revoltatoare”, afirma Anonymous.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat in anul 2015 premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări.


     

  • Unul dintre cei mai căutaţi hackeri din lume şi-a dezvăluit identitatea. Este român

    Românul Gheorghe Răzvan Eugen se află în spatele unueia dintre cele mai importante grupări de hackeri din lume, Team GhostShell, scrie The Next Web.

    GhostShell a semnat unele dintre cele mai importante atacuri cibernetice din ultimii cinci ani. FBI,NASA sau Pentagon au fost compromise de GhostShell. În plus, peste 2,5 milioane de adrese de email oficiale ruseşti au fost compromise precum şi numeroase alte firme din domeniul securităţii cibernetice.

    Potrivit lui Bryan Clark, The Next Web, GhostShell a hotărât să-şi dezvălui identitatea. Se pare că este român, îl cheamă Gheorghe Răzvan Eugen, are 24 de ani şi locuieşte în Bucureşti la 15 minute de Casa Poporului.

    „„Numele meu este G. Răzvan Eugen şi sunt omul din spatele pseudonimului Team Ghostshell. Eu sunt Ghostshell. Deşi de-a lungul timpului mi s-a spus in multe feluri(….) am 24 de ani, sunt născut pe 16 august 1991 în Bucureşti, România. Deşi călătoresc des, locuiesc încă aici. Stau la aproximatic 15 minute de cea mai mare clădire din europa, Casa Poporului. Înainte de a fonda Team Ghostshell, am făcut parte dintr-o altă reţea de hackeri, MalSec. Am înfiinţat-o cu fostul membru lulzsec, care nu a fost prins niciodată, pe reţeaua AnonOps, la începutul anului 2012. Am condus toate operaţiunile de hacking, iar el se ocupa de relaţia cu media. Am avut un conflict cu el, pentru că bănuiam că era din FBI şi ne-am despărţit. Am luat în acel moment cu mine toţi hackerii pe care îi recrutasem şi îi formasem personal. El i-a ţinut pe restul. Ceilalţi au plecat” scrie românul în mesajul trimis către zece jurnalişti de IT, aleşi de el, printre care şi Bruan Clark de la The Next Web, care a publicat duminică articolul despre GhostShell„, scrie românul.

    De ce a decis să-şi dezvăluie identitate?

    Citeşte de ce doi români vor să determine lumea să renunţe la parole într-o perioadă când securitatea cibernetică este tot mai importantă

    “Vreau doar să îmi asum acţiunile, să suport consecinţele şi să sper că totul va fi bine. Ce îmi dorec cu adevărat este să fac în continuare parte din această industrie. Securiatatea cibernetică este ceva ce mă pasionează foarte mult, în ciuda problemelor legale ce le atrage. Pe de altă oarte sper ca alţi hackeri şi hacktivişti să fie inspiraţi de exemplul meu şi să caute să fie mai buni. Doar pentru că ai explorat părţi ale internetului şi ai protestat împotriva unor chestiuni importante, nu înseamnă cp trebuie să te temi şi şi devii paranoid faţă de oamenii din jurul tău”, a mărturisit Eugen.

    Citiţi şi povestea hacker-ului român care spart site-urile Pentagonului, Google, NASA şi pe cel al Marinei Regale Britanice

    GhostShell a fost cel mai activ în 2012, când a spart numeroase servere guvernamentale din SUA şi Rusia. Apoi nu s-a mai vorbit despre această reţea de hackeri, până în 2015, când a anunţat prin contul de Twitter că a lansat noi atacuri cibernetice şi este în posesia a mii de date private de pe servere securizate.
     

    Vezi aici cine te supraveghează online şi cum te poţi apăra

  • Hackerii îţi oferă până la 20.000 de euro pentru userul şi parola de la serviciu

    Iata ce se întâmplă atunci când hackerii vor să afle secretele unei firme.

    Daca vrei să afli secretele unei firme, cel mai simplu este convingi un angajat să-ţi dea userul şi parola. Hackerii ştiu asta şi targeteaza adesea salariaţii. Acum, băieţii răi sunt dispuşi să ofere 20.000 de euro pentru userul şi parola de logare a unui angajat de la Apple Irlanda.

    Cititi mai multe pe www.yoda.ro

  • Cât plătesc românii ca să-şi recupereze datele blocate de hackeri

    48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender.

    Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condiţiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuşi să  achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări şi a pierderii accesului la informaţii. Datele Bitdefender arată că mai bine de jumătate dintre fişierele malware care se adresează utilizatorilor din România conţin unele forme ale clasei de viruşi ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker şi alte variante.

    Ameninţările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât şi companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an faţă de anul precedent prin blocarea dispozitivelor şi solicitarea de recompense şi au depăşit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruşi. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux şi, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile şi conţinutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 şi 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.

    Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei. Studiul mai arată că un sfert dintre respondenţi nu ştiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de oraşe, etc.). Totuşi şapte din zece români chestionaţi au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puţin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.

    Principalele surse de infectare a terminalelor cu viruşii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite şi fişierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionaţi. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o ameninţare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paştele sau Ziua Îndrăgostiţilor.

    Specialiştii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fişierelor şi la solicitarea de recompensă, ci vor trece la şantajul utilizatorilor şi ameninţarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deşi victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate şi de către terţi, cauzând importante prejudicii de imagine.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.906 respondenţi la nivel de vârstă, sex şi regiune în pieţele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piaţa locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • ISIS a lansat un anunţ online că recrutează hackeri pentru a lupta împotriva ”infidelilor”. România este pe locul trei în lume la heckeri după Rusia şi China

    Statul Islamic a lansat o revistă online cu scopul de informa şi instrui persoanele care vor să devină jihadişti. Revista explică cum poţi lua parte într-un atac cibernetic împotriva ţărilor vestice, evitând să intri „sub radarul”  autorităţilor. Primul număr al revistei  „Hybernetiq” a fost publicat în decembrie, în limba germană, şi a fost distribuită cu ajutorul reţelelor social media, precum Twitter şi Telegram. Cei care au publicat revista au încurajat cititorii să traducă articolele în alte limbi pentru ca să ajungă informaţia la un număr cât mai mare de oameni, conform publicaţiei Business Insider.

    „Este foarte important pentru noi ca fraţii şi surorile noastre să ştie totul despre software şi hardware. Cândva progresul ştiinţific şi tehnologic a fost catalogat ca fiind „muncă diavolului”, iar noi am avut tendinţa să demonizăm munca infidelilor. Acum a venit momentul să invăţăm despre enorma importanţa a tehnologiei şi să o folosim corect” a scris un autor care s-a semnat cu  pseudonimul Mujahid, în revista „Kybernetiq”.

    Articolele includ sfaturi despre cum să rămâi vigilent în spaţiul online atunci când comunici cu alţi jihadişti: „Duşmanul citeşte ceea ce scrii. Râmâi vigilent şi nu-l subestima.”

    Cititorilor li se oferă variante alternative pentru Whatsapp, Gmail şi Hotmail şi sunt sfătuiţi să nu distribuie informaţii pentru că „au încredere”, ci numai când sunt absolut necesare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ai bani în banca aceasta? S-ar putea să fi rămas fără ei. Hackerii au dat lovitura

    Mai multe atacuri cibernetice au fost comise asupra a trei bănci greceşti de hackeri care au cerut răscumpărare în moneda virtuală bitcoin pentru a opri pirateria, au anunţat luni surse bancare, informează Reuters.

    Potrivit acestor surse, hackerii au reuşit să blocheze activitatea bancară pe internet a trei creditori greci timp de câteva ore joia trecută, dar nu au pătruns în securitatea băncilor şi nici nu au obţinut date confidenţiale ale clienţilor sau acces la conturi.
       
    “Tot ce au obţinut a fost blocarea activităţii bancare pe web pentru câteva ore. Nimic altceva”, a declarat un bancher pentru Reuters, exprimându-se sub
    condiţia anonimatului. Sursele au afirmat că hackerii au dat numele grupului lor ca fiind Armada Collective.
       
    Băncile au refuzat să plătească şi au alertat serviciile de securitate şi banca centrală a Greciei, care investighează.

    Cititi mai multe pe www.evz.ro

  • Ce este Anonymous, ce vrea şi care este istoria grupării care a declarat război Statului Islamic

    Numele acesta a intrat în conştiinţa oamenilor de câtiva ani încoace şi a fost vehiculat peste tot în presă în ultima perioadă după ce gruparea internaţională de hackeri, Anonymous, a declarat război Statului Islamic în urma atentatelor de la Paris. Dar ce este Anonymous, ce vrea şi care este istoria grupării?

    Cuvântul Anonymous este asociat cu gruparea internaţională formată din hackeri şi activişti, iar numele lor a devenit sinonim cu atacuri cibernetice şi proteste. N-au nicio organizare juridică, nu sunt partid sau ONG şi nici măcar nu se întâlnesc periodic. Problema este că oricine se poate declara un Anonymous, poate participa la o acţiune anume şi poate vorbi în numele organismului, fără ca asta să angajeze în vreun fel restul membrilor.

    Gruparea ar fi apărut în 2003 pe site-ul 4chan, reprezentând o grupare online descentralizată care acţionează anonim într-o manieră coordonată spre un obiectiv nu foarte bine stabilit. La început, membrii Anonymous s-au folosit de abilităţiile lor pentru divertisment. În 2006 au atacat reţeaua socială finlandeză, Hobbo Hotel, şi au blocat accesul membrilor reţelei şi au afişat mesajul „closed due to fail and AIDS”.

    Ce vrea Anonymous?

    Pe scurt, ei susţin că apără dreptul la liberă exprimare şi transparenţa statelor şi a corporaţiilor. Se opun oricărei forme de reglementare a Internetului, menit să fie un spaţiu liber.

    Însă grupul şi-a câştigat notorietatea internaţională în 2008 prin intermediul  „Project Chanology”, un proiect îndreptată împotriva Bisericii Scientologice. Tot de atunci numele Anonymous a fost legat de termenul „hacktivism”. Hackerii au atacat site-urile Bisericii şi au creat faxuri negre care consumau toată cerneala din imprimante. Una dintre metodele de atac s-a numit „Google bombing” şi presupunea legarea cuvântului „scientologie” de termeni precum „pericol” sau „cult”, astfel încât căutările pe Google ale cuvântului duceau la rezultate distorsionate. Imediat după atac, un utilizator a încărcat un clip pe YouTube în care o voce robotică ameninţa Biserica Scientologică. Mişcare care a declanşat proteste în mai multe locuri de pe glob, iar mulţi dintre protestatari au adoptat măştile Guy Fawkes, mască popularizată de nuvela grafică şi filmul „V for Vendetta”.

    Au urmat alte atacuri asupra Sony, Biserica Baptistă sau asupra unei firme care atacase site-ul de piraterie Pirate Bay.
    În februarie 2011, Aaron Barr, preşedintele executiv al companiei de securitate cibernetică HBGary Federal, a anunţat că firma sa s-a infiltrat în cadrul grupării Anonymous şi va dezvălui informaţii despre membrii acesteia. Anonymous a ripostat. Hackerii au atacat site-ul companiei şi au înlocuit imaginea de homepage cu logo-ul lor şi cu un mesaj de avertisment. Au doborât sistemul intern de telefonie al companiei, au extras zeci de mii de mesaje din sistemul de e-mail şi au creat o bază publică de date cu adresele de mail ale angajaţilor. E-mail-urile au scos la iveală o serie întreagă de informaţii incriminatoare legate de companie. Acesta plănuia să discrediteze site-ul WikiLeaks prin scurgerea de informaţii false. Înainte de sfărşitul lunii, Barr şi-a dat demisia.

    În acelaşi an, Anonymous a atacat mai multe site-uri ce conţineau pornografie infantilă. Membrii grupului au dezvăluit adresele a sute utilizatori ai acelor site-uri.

    De asemenea, Anonymous a orchestrat o serie de atacuri la adresa site-urilor guvernamentale în Egipt, Tunisia şi Iran în timpul „Primăverii Arabe”. Hackerii au atacat site-ul ministerului Apărării din Siria, unde au postat un simbol al mişcării democratice şi un mesaj prin care soldaţilor sirieni li se cerea să-i apere pe protestatari.

    Recent, gruparea a reacţionat după uciderea lui Michael Brown în Ferguson, unde au atacat sistemele autorităţilor datorită violenţei împotriva protestatarilor demonstrate de poliţie.  A urmat atacul de la sediul publicaţie „Charlie Hebdo”, când gruparea s-a mişcat şi a făcut publică o listă de suspecţi şi au doborât un site afiliat ISIS, iar acum au anunţat o operaţiune împotriva Statului Islamic.
    Hackerii de la Anonymous au început “Operaţiunea ISIS” prin publicarea mai multor date personale ale unor supecţii care ar face parte din organizaţia teroristă. Informaţii despre mii de atacuri cibernetice şi detalii care îi vizează pe jihadişti au fost dezvăluite online cu hashtag-urile #opISIS şi #opParis.

    Mai mult, Anonymous susţin că atacat cu succes mii de conturi de pe reţele de socializare, iar mai multe site-urile pe care le-au identificat a fi asociate cu ISIS au fost distruse.  De la debutul “Operaţiunii ISIS”, Anonymous ar fi responsabil pentru eliminarea a peste 5.500 de conturi suspecte.

     

  • Atacurile cibernetice provoacă pagube financiare uriaşe

    Pierderile cauzate de atacurile cibernetice s-au ridicat la aproximativ 600 de miliarde de dolari în 2014, potrivit studiilor realizate de Center of Strategic and International Studies .

    În medie, în 2014 consecinţele unui atac cibernetic se ridică la 12,7 milioane de dolari per companie. Costul mediu suportat de o companie care trece printr-un astfel de atac se ridică la 1.6 milioane de dolari pentru fiecare incident, conform unui studiu realizat de Institutul Ponemon. Acest cost se reflectă în detectarea atacurilor şi recuperarea datelor. Impactul financiar ridicat este confirmat şi de studiul PWC, lansat în 2015, care estimează costul unui atac major la 1.46 de milioane de dolari.

    Cele mai recente exemple de atacuri cibernetice ce au produs pagube semnificative au fost cele înregistrate de companii precum Community Health Service (CHS) în august 2014, când datele a peste 4.5 milioane de utilizatori au fost compromise. Şi anul 2015 a venit cu provocări pentru compania de asigurări de sănătate Anthem. Atacul asupra companiei a avut grave urmări, 80 milioane de date ale clienţilor actuali sau din trecut au fost compromise.

    Una dintre cele mai mari ameninţări vine din partea utilizatorilor de platforme Adroid. Acestea se vor transforma în ţinta hackerilor în următoarea perioadă, potrivit specialiştilor Fortinet. Platforma celor de la Google fiind vulnerabilă la atacuri.

    Cea de-a doua ameninţare majoră pentru următoarea perioadă, vine din faptul că parolele nu mai sunt măsuri de securizare suficiente pentru protejarea datelor de pe platformele de tip Cloud. Pentru a preveni falsa autentificare, companiile vor fi implementa sisteme de autentificare paralele, iar acestea vor deveni esenţiale.

    Cea de-a treia ameninţare vine din zona criptografierii datelor. Din ce în ce mai multe sisteme se vor baza pe certificate de criptografie utilizate nu numai pentru autentificare, dar şi pentru comunicare. Un exemplu elocvent pentru această tendinţă este tehnologia Block Chain, utilizată de BitCoin. Aceasta va fi aplicată cu precădere, în perioada următoare, în domenii precum sectorul financiar, pentru a putea oferi servicii de asigurare, tranzacţionare, creditare, etc, ca soluţie altenativă. Însă, principala provocare vine din faptul că sistemele de criptografiere care sunt, la rândul lor, presupuneri matematice, în viitor vor putea fi dovedite false.