Băncile germane au ajuns la active de numai 267 mld. dolari, nivelul cel mai scăzut din decembrie 2004, coborând sub cele franceze în topul prezenţei în SUA, băncile olandeze şi-au redus prezenţa cu 70%, iar cele din Belgia şi Irlanda aproape au dispărut de pe piaţa americană.
Dintre celelalte pieţe emergente, în aceeaşi situaţie se mai află doar Coreea de Sud, în timp ce restul sunt ori în faza de încetinire a creşterii (Rusia, Brazilia, China, India) ori în cea de expansiune (Turcia, Indonezia), ori în relativă stagnare (Mexic).
Cu un indicator de solvabilitate de aproximativ 15 la sută în perioada 2009-2011, calculat la nivel agregat pentru sistemul bancar, România continuă să se situeze pe o poziţie confortabilă, notează BNR. Dintre ţările de origine ale filialelor băncilor străine care desfăşoară activitate în România, un grad mai ridicat de adecvare a capitalului raportează Austria.
Corporaţiile au învăţat să fie prudente, apreciază analiştii Fitch Ratings, iar de acum înainte îşi vor asuma fuziuni şi achiziţii de proporţii numai în cazuri excepţionale. În plus, creşterea economică a Europei va fi scăzută în următorii ani şi sunt semne ale unei încetiniri a creşterii în SUA şi în anumite ţări BRIC, în special China, ceea ce creşte riscul tranzacţiilor şi scade estimările de profit pe termen scurt.
Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.
Dependenţa României faţă de investiţiile şi comerţul cu UE a făcut BCR să reducă estimarea de creştere a PIB la 0,7% în 2012 şi 1,9% în 2013, “în principal datorită incertitudinilor din zona euro, principalul partener comercial al României, care vor induce o atitudine prudentă în rândul investitorilor”, afirmă analiştii băncii.
În termeni ajustaţi sezonier, PIB a crescut cu 0,5% în al doilea trimestru al anului faţă de primul, astfel încât evoluţia economia a reuşit să intre în teritoriu pozitiv după două trimestre de scădere consecutiv. “Pe de o parte, România a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa. Pe de altă parte, principalele riscuri continuă să vină din partea zonei euro. Conform estimărilor noastre, încetinirea creşterii în zona euro se va reflecta în economia românească în următoarele 3-4 trimestre. În acelaşi timp, tulburările politice interne, dezvoltarea slabă din industrie, scăderea investiţiilor în infrastructură şi un an agricol slab reprezintă câteva riscuri suplimentare pentru creşterea PIB.”
Spre deosebire de chestionarul pentru români, chestionarul adresat bulgarilor pe tema implicării UE a inclus şi un al treilea criteriu, pe lângă combaterea corupţiei şi remedierea deficienţelor din sistemul judiciar fiind inclusă şi combaterea crimei organizate.
Sursa: Eurobarometrul CE. Sondajul a inclus 1.003 cetăţeni bulgari şi 1.001 cetăţeni români în vârstă de peste 15 ani.
În trimestrul I, spreadul scăzuse cu 25%. în clasamentul global al ţărilor cu cea mai mare probabilitate estimată de incapacitate de plată, România ocupă locul 18, faţă de 21 la finele lui martie. Spania ocupă locul 9, Italia locul 11, Croaţia locul 12, iar Ungaria locul 13.
Circa 46% se aşteaptă la o recesiune în zona euro, deşi executivii din zona euro sunt aici ceva mai optimişti, cu o pondere de numai 32% care se aşteaptă la o recesiune în Europa.
Explicaţia este înăsprirea condiţiilor de creditare de către bănci, de la garanţiile cerute până la nivelul comisioanelor. Aceeaşi înăsprire a condiţiilor de creditare a fost raportată în sondajele BCE şi de firmele mijlocii sau mici.
