BusinessMagazin

Tag: Google

  • Agenţiile de publicitate din SUA îşi vor banii înapoi de la Youtube în urma unor suspiciuni că anunţurile nu au fost afişate corect pe platformă. „Acesta este un eşec sistemic al Google şi YouTube de a avea o supraveghere adecvată şi de a-şi aplica politicile”

    Agenţiile din industria de publicitate cer rambursări semnificative de la YouTube în urma unor noi cercetări care sugerează că milioane de reclame de pe platforma video ar fi ascunse utilizatorilor în moduri care încalcă politicile Google, scrie Financial Times.

    Adalytics, un grup de analiză a reclamelor digitale, a efectuat cercetări asupra sistemului „TrueView” al YouTube, prin care cei peste 2 miliarde de utilizatori ai platformei pot sări peste vizionarea unei reclame după cinci secunde.

    Au fost găsite „sute de mii de site-uri web şi aplicaţii” în care aceste reclame sunt redate imperceptibil în fundal, fără sunet şi în buclă automată. Aceasta pare a fi o modalitate de a evita ca spectatorii să observe videoclipurile, astfel încât anunţurile să nu fie omise, însă strategia încalcă termenii Google.

    Anunţurile ar trebui să fie redate „in-stream”, ceea ce înseamnă că utilizatorii ar trebui să le vadă „înainte, în timpul, sau după ce au vizionat şi alte clipuri pe YouTube”. Însă, Adalytics a descoperit că mii de anunţuri TrueView au fost plasate „în afara fluxului”, ascunse în porţiuni ale unui site web unde spectatorii au avut puţină sau nicio interacţiune cu reclama.

    Joshua Lowcock, global chief media officer la UM, o agenţie de publicitate cu sediul în New York, a declarat că se aşteaptă ca YouTube să investigheze problema şi să ramburseze banii agenţiilor de publicitate afectate. Adalytics a creat o asemenea listă, care include zeci de mărci de top precum JPMorgan Chase şi Johnson & Johnson, precum şi US Department of Health & Human Services.

    „Acesta este un eşec sistemic al Google şi YouTube de a avea o supraveghere adecvată şi de a-şi aplica politicile”, a spus Lowcock. „Google trebuie să aibă parte de un audit independent şi în cazul confirmării suspiciunilor să ramburseze banii”

  • Una dintre cele mai mari companii din lume anunţă măsuri drastice împotriva angajaţilor care nu au venit la serviciu constant

    Google plănuieşte să ia măsuri drastice împotriva angajaţilor care nu vin la serviciu în mod constant.

    Compania şi-a actualizat politica privind munca hibridă şi aceasta include urmărirea prezenţei la birou a legitimaţiilor, confruntarea angajaţilor care nu vin când trebuie şi includerea prezenţei în evaluările de performanţă ale angajaţilor, potrivit unor note interne consultate de CNBC.

    Majoritatea angajaţilor sunt aşteptaţi în birouri, fizic, cel puţin trei zile pe săptămână.

    Fiona Cicconi, directorul de personal al Google, le-a angajaţilor un un e-mail, care includea dublarea prezenţei la birou, motivând că “nu există niciun substitut pentru a fi împreună în persoană”.

    “Bineînţeles, nu toată lumea crede în <conversaţiile magice de pe hol>, dar nu există nicio îndoială că munca împreună în aceeaşi cameră face o diferenţă pozitivă”, scria Cicconi. “Multe dintre produsele pe care le-am dezvăluit la I/O şi la Google Marketing Live luna trecută au fost concepute, dezvoltate şi construite de echipe care au lucrat cot la cot”.

    În nota sa se precizează că firma va începe să includă cele trei zile pe săptămână ale acestora în cadrul evaluărilor de performanţă, iar echipele vor începe să trimită avertismente angajaţilor “care lipsesc în mod constant de la birou”.

    Cicconi chiar le-a cerut angajaţilor cărora li s-a aprobat munca la distanţă să se răzgândească. “Pentru cei care sunt la distanţă şi care locuiesc în apropierea unui birou Google, sperăm că veţi lua în considerare trecerea la un program de lucru hibrid. Birourile noastre sunt locul în care veţi fi cel mai bine conectaţi la comunitatea Google.”

    Un document intern separat a arătat că angajaţii care muncesc de acasă pot fi supuşi reevaluării dacă firma stabileşte “schimbări materiale în ceea ce priveşte nevoile de afaceri, rolul, echipa, structura sau locaţia”.

    În Statele Unite, compania va urmări periodic dacă angajaţii respectă politica de prezenţă la birou folosind datele de pe legitimaţii, iar directorii analizează în prezent cerinţele locale pentru a le implementa în alte ţări, se arată într-unul dintre documente. În cazul în care angajaţii nu respectă politica după o perioadă de timp îndelungată, departamentul de resurse umane va lua legătura cu aceştia pentru “paşii următori”.

  • Sfatul de aur al unui fost recrutor Google pentru un interviu de nota 10 care deschide uşa oricărei companii: Cei mai buni candidaţi pe care îi întâlnesc fac asta

    Nolan Church a lucrat ca recrutor de talente timp de peste un deceniu în cadrul unor branduri importante precum Google şi DoorDash. Din această poziţie el a văzut tot felul de gafe făcute de candidaţi în timpul interviurilor de angajare, scrie CNCB.

     „De multe ori am găsit candidaţi care joacă teatru, nu reuşesc să vină cu nimic nou şi repetă aceleaşi răspunsuri la nesfârşit. Se concentrează prea mult pe cantitate şi prea puţin pe calitate”, a spus Church.

    Când vine vorba de a-l impresiona pe Church, care în prezent ocupă funcţia de CEO al Continuum, un recrutor de talente care vizează potenţialii directori, există o tactică care reuşeşte întotdeauna.

     “Cei mai buni candidaţi pe care îi întâlnesc, sunt cei de la care pot să învăţ ceva nou. Aceştia sunt oamenii cu care vreau să lucrez” a mai declarat Nolan Church.

    Când vine vorba de a aplica această strategie în timpul interviului, Church îi încurajează pe cei care îşi caută un loc de muncă să nu forţeze acest lucru. Dacă există o oportunitate, ea trebuie să apară natural, ca de exmeplu, atunci când angajatorul pune o întrebare despre experienţa candidatului.

    Cea mai bună metodă în acest scop este ca cel intervievat să „îmbrace” informaţia într-o poveste folosind o formulă de tipul:

    „Pot să vă spun o scurtă poveste despre ce am învăţat la ultimul meu job”?

    Ulterior, candidatul trebuie să stabilească detalii esenţiale precum : contextul poveştii, stabilirea preconcepţiilor pe care le avea înainte de a acumula experienţa, modul în care a dobândit o nouă perspectivă, felul în care acea lecţie se poate aplica şi în cadrul jobului pentru care aplică.

    „La punctul doi şi trei strălucesc doar cei mai bun caididaţi, pentru că reuşesc să dovedească astfel că au o mentalitate orientată către evoluţie şi creştere, dar că posedă şi o doză de modestie” a mai spus Church.

  • S-a umplut paharul: Angajaţii Google bat cu pumnul în masă după ce au aflat că Sundar Pichai, CEO-ul companiei, a fost recompensat cu sute de milioane de dolari şi acţiuni în timp ce personalul se confruntă cu concedieri în masă

    Sundar Pichai, CEO-ul Google, a fost recompensat pentru activitatea sa în 2022 cu cu 226 milioane de dolari, dintre care o mare parte au fost acţiuni. În timp ce milioanele de dolari se îndreptau către conturile lui Pichai, Google pregătea disponibilizarea a 12.000 de oameni, iar furia angajaţilor a început să crească pe măsură ce tot mai multe detalii au început să iasă la lumină, scrie CNBC.

    Toate aceste evenimente a dus nervii angajaţilor la noi cote, mai ales după ce remuneraţia anuală a CEO-ului a fost făcută publică. Angajaţii au început să protesteze şi să critice conducerea pentru milioanele încasate, care veneau simultan cu concedierea în masă a personalului.

    Pachetul salarial a lui Sundar Pichai în 2022 a fost format din aproape 6 milioane de dolari pentru securitatea personală şi un salariu de bază de 2 milioane de dolari. În 2021, Pichai a primit un total de 6,3 milioane de dolari, constând într-un salariu de 2 milioane de dolari şi 4,3 milioane de dolari în alte compensaţii.

    Zeci de meme-uri ale angajaţilor au umplut forumurile de discuţii interne ale Google, multe dintre ele având sute de like-uri, pe măsură ce tot mai multe detalii legate de disponibilizări, salarii şi bonusuri au început să curgă.

    Unul dintre meme-urile cu peste 1.200 de like-uri se referea la comentariile şefei de la finanţe Ruth Porat, care a scris luna trecută, într-un e-mail trimis la nivelul întregii companii, că firma va  face reduceri de cheltuieli „pe mai mulţi ani” la serviciile şi beneficiile care vizează angajaţii.

    Conform unor surse interne, reducerile s-au tradus în achiziţionarea unor laptopuri pentru muncă mai puţin performante şi la eliminarea unor abonamente ce le oferea acces angajaţilor la cursuri de fitness şi activităţi similare.

    Subiectul Pichai şi banii a fost unul controversat încă de la sfârşitul anului trecut, când directorul general a declarat, în cadrul unei reuniuni la nivelul întregii companii, că “nu ar trebui să punem întotdeauna semnul egal între distracţie şi bani”. La momentul respectiv, el vorbea despre anumite avantaje pe care compania le-ar putea elimina, dar s-a ferit de întrebările angajaţilor privind reducerea remuneraţiei executivilor.

    O parte din frustrarea angajaţilor se îndreaptă şi către planul Google de a răscumpăra acţiuni în valoare de 70 de miliarde de dolari, semn că firma are mai mult decât suficient numerar pentru a-şi acoperi operaţiunile şi investiţiile.

    Un meme recent, care a fost apreciat de peste 700 de angajaţi, suna astfel: „70 de miliarde de dolari în răscumpărări arată că respectăm acţionarii externi mai mult decât pe angajaţi”

  • Bogaţii cu bogaţii şi săracii cu săracii. Una dintre cele mai mari companii din lume concediază 12.000 de angajaţi, dar măreşte salariul directorului, care oricum câştigă zeci de milioane de dolari

    Directorul general al Google, Sundar Pichai, a primit anul trecut o majorare salarială substanţială, în timp ce Alphabet, compania mamă a Google, a redus agresiv costurile, inclusiv prin eliminarea a 12.000 de locuri de muncă, ca răspuns la încetinirea creşterii veniturilor, potrivit CNBC.
    Directorul general al Google, Sundar Pichai, a primit anul trecut o majorare salarială substanţială, ceea ce îl face unul dintre cei mai bine plătiţi directori generali din America. Săptămâna trecută, compania sa a anunţat autorizarea unei răscumpărări de acţiuni în valoare de 70 de miliarde de dolari.
    Între timp, Alphabet, compania mamă a Google, a redus agresiv costurile, inclusiv prin eliminarea a 12.000 de locuri de muncă, ca răspuns la încetinirea creşterii veniturilor.

    Această confluenţă de evenimente a stârnit mânia forţei de muncă a Google. În săptămânile care au trecut de la momentul în care remuneraţia anuală a lui Pichai a fost făcută publică, platformele interne ale Google s-au umplut de conversaţii şi meme-uri în care i se reproşează directorului general că a primit o mărire de salariu în timp ce reducea costurile în alte părţi. Unii angajaţi au criticat, de asemenea, răscumpărarea de acţiuni, care a egalat răscumpărarea din 2022.

    Documentele SEC au arătat că Pichai a fost plătit anul trecut cu un total de 226 de milioane de dolari, în mare parte prin intermediul unui premiu în acţiuni de 218 milioane de dolari, pe care îl primeşte la fiecare trei ani. Ultima dată când a primit acest premiu, în 2019, a fost de 276,6 milioane de dolari, iar compensaţia totală a fost de 280,6 milioane de dolari.
    Pachetul său din 2022 a inclus aproape 6 milioane de dolari pentru securitatea personală şi un salariu de bază de 2 milioane de dolari. În 2021, Pichai a primit un total de 6,3 milioane de dolari, constând într-un salariu de 2 milioane de dolari şi 4,3 milioane de dolari în alte compensaţii.

    Foarte multe meme-uri ale angajaţilor au umplut forumurile de discuţii interne ale Google, multe dintre ele cu câteva sute de like-uri, potrivit postărilor vizualizate de CNBC. Unul dintre meme-urile cu peste 1.200 de like-uri se referea la comentariile şefei de la finanţe Ruth Porat, care a scris luna trecută, într-un e-mail trimis la nivelul întregii companii, că firma face reduceri „pe mai mulţi ani” la serviciile pentru angajaţi. CNBC a constatat că reducerile au variat de la laptopuri şi cheltuieli ale angajaţilor la cursuri de fitness şi articole de cafenea.
    „Reducerile de costuri ale lui Ruth s-au aplicat la toată lumea… cu excepţia VPS-ului nostru harnic şi a directorului general”, arată meme-ul.
    Google nu a oferit un comentariu oficial pentru acest articol.
    Nu este prima dată când Pichai a fost criticat pentru deciziile sale recente. În ianuarie, PIchai a declarat că şi-a asumat „întreaga responsabilitate” pentru condiţiile care au dus la disponibilizările din întreaga companie.
    La o întâlnire cu toţi angajaţii, angajaţii l-au întrebat pe Pichai de ce directorii primesc reduceri de salariu dacă el îşi asumă responsabilitatea. Pichai a răspuns spunând că vicepreşedinţii seniori îşi iau „reduceri semnificative ale bonusurilor” şi că el a renunţat la bonusul său.
    Un alt meme popular a arătat o imagine a personajului Shrek, Lord Farquaad, cu textul „Sundar acceptă 226 de milioane de dolari în timp ce concediază 12.000 de oameni de la Googlers, reduce beneficiile şi distruge moralul şi cultura”. Un citat al personajului spunea: „unii dintre voi ar putea muri, dar acesta este un sacrificiu pe care sunt dispus să îl fac”.
    În fantezia animată pe calculator din 2001, Lordul Farquaad este conducătorul Dulocului care exilează multe creaturi de basm în mlaştină.
    Subiectul Pichai şi banii a fost unul controversat încă de la sfârşitul anului trecut, când directorul general a declarat, în cadrul unei reuniuni la nivelul întregii companii, că „nu ar trebui să echivalăm întotdeauna distracţia cu banii”. La momentul respectiv, el răspundea la anumite avantaje pe care compania le elimina, dar s-a ferit de întrebările angajaţilor privind reducerea remuneraţiei executivilor.
    O parte din frustrare se îndreaptă spre planul Google de a răscumpăra acţiuni în valoare de 70 de miliarde de dolari, semn că firma are mai mult decât suficient numerar pentru a-şi acoperi operaţiunile şi investiţiile. Un meme recent, care a fost apreciat de peste 700 de ori, suna astfel: „70 de miliarde de dolari în răscumpărări arată că respectăm acţionarii externi mai mult decât pe cei de la Google”.

  • Realitatea loveşte în faţă cele mai mari companii tech care anunţau disponibilizări pe bandă rulantă. Google şi Amazon s-au trezit că nu pot concedia aşa uşor oameni

    După ce au anunţat cele mai mari runde de disponibilizări din istoria lor, marile companii de tehnologie din SUA află acum cât de dificil este să reducă numărul de angajaţi în Europa. Cele mai mari probleme la acest capitol le întâmpină Google şi Amazon, scrie Bloomberg.

    În SUA, companiile pot anunţa reduceri de personal pe scară largă şi pot renunţa la sute, dacă nu chiar mii de angajaţi în câteva luni – şi multe dintre ele au făcut-o. Între timp, în Europa, concedierile în masă în rândul companiilor din domeniul tehnologiei au stagnat din cauza sistemelor de protecţie a angajaţilor care fac practic imposibilă concedierea în unele ţări fără consultări prealabile cu sindicatele.

    Acest lucru a lăsat mii de angajaţi din sectorul tehnologic în incertitudine, neştiind dacă vor fi afectaţi de negocieri care se pot prelungi la nesfârşit.

    În Franţa, Alphabet Inc., compania mamă a Google, este în prezent în discuţii pentru a reduce numărul de angajaţi prin plecări voluntare, oferind pachete de compensaţii care speră să fie suficient de generoase pentru a-i determina pe angajaţi să plece, au declarat persoane familiare cu acest subiect.

     Amazon a încercat să îi determine pe unii manageri de rang înalt din această ţară să demisioneze prin oferirea unui salariului pe un an şi a acordat concediu angajaţilor care pleacă pentru ca acţiunile lor să poată fi  plătite sub formă de bonusuri.

    Atât în Franţa, cât şi în Germania, unde legislaţia muncii este una dintre cele mai puternice din UE, Google se află în prezent în negocieri cu comitetele de întreprindere – grupuri specifice unei companii ai căror reprezentanţi aleşi ai angajaţilor negociază cu conducerea în legătură cu probleme legate de forţa de muncă.

    Conform legii, companiile sunt obligate să negocieze cu aceste consilii înainte de a trece la disponibilizări – un proces uneori de lungă durată care include colectarea de informaţii, negocieri şi posibilitatea de a recurge la recurs.

    „Am negociat cu atenţie în fiecare ţară în care au loc disponibilizări pentru a respecta pe deplin cerinţele legale locale, care variază în funcţie de locaţie, sunt complexe şi necesită timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Google.

    La Paris, unde Google are aproximativ 1.600 de angajaţi, un comitet de întreprindere poartă discuţii cu compania cu privire la numărul şi tipul de angajaţi care vor fi incluşi într-un plan de plecări colective voluntare. Persoane familiarizate cu procesul spun că un rezultat clar ar putea fi încă la câteva săptămâni distanţă, iar între timp, lucrurile vor continua ca de obicei. Potrivit unui angajat care a solicitat anonimatul, conducerea a spus clar că nimeni nu va fi forţat să plece.

    În schimb, în Marea Britanie, unde protecţia muncii nu este la fel de strictă, se estimează că 500 din cei 8.000 de angajaţi Google vor trebui să plece, potrivit reprezentantului sindicatului Unite the Union, Matthew Waley – o rată de disponibilizare de 6%, în concordanţă cu obiectivul global al firmei.

    Discuţiile cu comitetul de întreprindere vor avea ca rezultat pachete confidenţiale de concediere, dar numărul de plecări nu este negociabil.

    „Ei încearcă să facă minimul a tot ce se poate din punct de vedere legal”, a declarat Waley, referindu-se la procesul de negociere în curs.

     

  • Febra AI cuprinde toată planeta: Succesul recent al ChatGPT ambiţionează Google să implice inteligenţa artificială în fiecare produs major al companiei. Sundar Pichai, directorul executiv al gigantului susţine că impactul AI va fi mai puternic decât cel al „descoperirii focului sau electricităţii”

    Google şi-a cultivat reputaţia de a face pariuri pe termen lung pe tot felul de tehnologii avangardiste, o mare parte dintre cercetările care stau la baza actualului val de chatbots cu inteligenţă artificială având loc în laboratoarele celebrei companii. 

    Cu toate acestea, un startup numit OpenAI a apărut ca lider timpuriu al aşa-numitei inteligenţe artificiale generative – un software care poate genera text, imagini sau videoclipuri – lansând ChatGPT în noiembrie. Succesul său brusc a făcut ca Alphabet Inc., compania-mamă a Google, să se grăbească să recupereze decalajul într-un subdomeniu cheie al tehnologiei al cărui impact va fi mai puternic decât cel „al descoperirii focului sau electricităţii”, a declarat directorul executiv Sundar Pichai, potrivit Bloomberg.

    ChatGPT, pe care unii îl văd ca pe un eventual contestatar al motorului de căutare tradiţional al Google, pare de două ori mai ameninţător, având în vedere legăturile strânse ale OpenAI cu Microsoft Corp. Sentimentul că Google ar putea rămâne în urmă într-un domeniu cheie a dus la un val de anxietate în Mountain View, California, potrivit angajaţilor actuali şi foştilor angajaţi, precum şi altor persoane apropiate companiei. După cum spune un angajat actual: „Există o combinaţie nesănătoasă de aşteptări anormal de mari şi o mare nesiguranţă cu privire la orice iniţiativă legată de inteligenţa artificială”.

    Efortul l-a făcut pe Pichai să-şi retrăiască zilele în care era manager de produs, deoarece a început să intervină direct în detaliile caracteristicilor produselor, o sarcină care, de obicei, ar fi fost mult sub nivelul său de plată, potrivit unui fost angajat. Cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, s-au implicat, de asemenea, mai mult în companie decât au fost în ultimii ani, Brin chiar trimiţând modificări de cod la Bard, chatbotul Google asemănător cu ChatGPT. Conducerea superioară a declarat „cod roşu” în cadrul companiei, toate produsele de top – cele cu mai mult de un miliard de utilizatori – necesitând incorporarea inteligenţei artificiale generative în termen de câteva luni, potrivit unei persoane care are cunoştinţă despre acest lucru. Într-un prim exemplu, compania a anunţat în martie că developerii YouTube vor putea în curând să folosească tehnologia pentru a-şi schimba virtual ţinutele.

    Unii absolvenţi ai Google şi-au amintit de ultima dată când compania a pus în aplicare un mandat intern de a infuza în fiecare produs cheie o idee nouă: efortul început în 2011 pentru a promova nefericita reţea socială Google+. Deşi Google nu a fost niciodată văzut ca un lider în domeniul reţelelor sociale, expertiza sa în domeniul inteligenţei artificiale este de necontestat. Cu toate acestea, există un sentiment similar. Bonusurile angajaţilor au fost cândva strâns legate de succesul Google+. Angajaţii actuali şi foştii angajaţi spun că ratingurile şi evaluările unora dintre lucrători vor fi probabil influenţate de capacitatea lor de a integra tehnologia AI generativă în munca lor. 

    În cele din urmă, mobilizarea în jurul Google+ a eşuat. Reţeaua socială s-a luptat să găsească tracţiune în rândul utilizatorilor, însă Google a declarat în cele din urmă, în 2018, că va închide produsul pentru consumatori. Un fost director executiv al Google vede eşecul ca pe o pildă ce trebuie învăţată. „Politica din mandatul lui Larry a impus ca fiecare produs să aibă o componentă socială. Din păcate, totul s-a terminat destul de prost”.

    Un purtător de cuvânt al Google respinge comparaţia dintre „codul roşu AI” şi campania Google+. În timp ce mandatul Google+ a atins toate produsele, actualul impuls al inteligenţei artificiale a constat în mare parte în încurajarea lucrătorilor de a testa instrumentele de inteligenţă artificială ale companiei la nivel intern, spune purtătorul de cuvânt: o practică obişnuită în domeniul tehnologiei, supranumită „dogfooding”. 

    Google nu este singura companie convinsă că inteligenţa artificială este acum totul. Silicon Valley a intrat într-un ciclu plin de hype, cu capitalişti de risc şi antreprenori care se proclamă brusc vizionari AI, care se îndepărtează de fixaţiile recente, cum ar fi blockchain-ul, iar companiile îşi văd preţurile acţiunilor crescând vertiginos după ce anunţă integrări AI. În ultimele săptămâni, Meta Platforms Inc. s-a concentrat mai degrabă pe AI decât pe metavers – o tehnologie pe care a numit-o recent ca fiind fundamentală pentru companie.

  • Google îi avertizează pe angajaţi: planificăm mai puţine promovări

    “Procesul este condus de manageri şi va fi în mare parte similar cu cel de anul trecut – deşi, având în vedere ritmul mai lent de angajare, planificăm mai puţine promovări”, a precizat compania într-un e-mail, potrivit CNBC.

    Promovarea se referă la primul nivel de personal considerat senior şi include, de obicei, persoane cu aproximativ un deceniu de experienţă.

    Schimbările vin în contextul în care Google implementează un nou sistem de evaluare a performanţelor numit Google Reviews and Development (GRAD), care va avea ca rezultat faptul că mai mulţi angajaţi Google vor primi calificative scăzute de performanţă şi mai puţini vor primi calificative ridicate.

    Google încearcă să scadă costurile pe măsură ce creşterea încetineşte şi preocupările legate de recesiune persistă. Compania a încetinit angajările şi a anunţat în ianuarie că va reduce 12.000 de locuri de muncă, adică aproximativ 6% din forţa de muncă.

    În e-mail, gigantul tehnologic a precizat că promovează mai puţine persoane în funcţii de conducere “pentru a se asigura că numărul de Googlers în roluri mai importante şi de conducere creşte proporţional cu creşterea companiei”.

    “Dacă managerul tău crede că eşti pregătit să fii promovat, te va nominaliza”, se arată în e-mail.

    Google nu a dat declaraţii despre aces aspect.

  • Cum au ajuns să lucreze acum unii dintre cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din lume. Ei lucrează pentru una dintre cele mai mari companii din lume şi până acum li se făceau toate poftele

    După ce Google şi-a răsfăţat angajaţii timp de decenii, cimentându-se ca o companie de vis unde să lucrezi, acum angajaţii rămân şocaţi: După mii de concedieri pe neaşteptate, oameni daţi afară din sediu la 20 de minute după ce au fost anunţaţi de decizie, acum Google le cere angajaţilor să îşi impartă mesele de birou, pentru a face economie la spaţiu

    Google, unul dintre cei mai mari jucători din tehnologie la nivel global le-a cerut angajaţilor ramurii Cloud a companiei să-şi împartă birourile şi să alterneze zilele de mers la birou cu colegii începând din trimestrul următor. Compania a motivat decizia invocând „eficienţa imobiliară”, scrie CNBC.

    Împărţirea birourilor se va aplica în cele mai mari şase locaţii din SUA ale gigantului tech – Kirkland, Washington, New York, San Francisco, Seattle, şi California – şi este necesară pentru ca Google „să poată continua să investească în creşterea Cloud”.

    „Majoritatea angajaţilor vor împărţi un birou cu colegii lor. Prin intermediul unui proces de identificare a unui coleg potrivit, ei vor conveni asupra unei configuraţii de bază a biroului şi vor stabili regulile alături de partenerul de birou pentru a-şi asigura o experienţă plăcută în noul mediu”, se arată într-o notă internă a companiei.

    Pe plan intern, conducerea a dat deja un nume acestei scheme de împărţire a spaţiului de lucru – Cloud Office Evolution sau CLOE – pe care o descrie ca fiind „o combinaţie reuşită dintre aspectele muncii din perioada pre-pandemică şi flexibilitatea muncii hibride în scopul unei utilizări eficiente a spaţiului”.

    Un purtător de cuvânt al Google a explicat: “De când ne-am întors la birou, am derulat proiecte pilot şi am efectuat sondaje cu angajaţii Cloud pentru a explora diferite modele de lucru hibride şi pentru a ajuta la conturarea celei mai bune experienţe. Datele noastre arată că cei de la Google Cloud apreciază munca în format fizic, precum şi opţiunea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână. Cu acest feedback, am dezvoltat noul nostru model de rotaţie, care combină cele mai bune aspecte ale colaborării pre-pandemice cu flexibilitatea şi concentrarea pe care am ajuns cu toţii să le apreciem în cazul muncii la distanţă, permiţându-ne totodată să ne folosim spaţiile mai eficient.”

    Mişcarea vine în contextul în care Google îşi reduce amprenta imobiliară pe fondul unei reduceri mai ample a costurilor. Cu toate acestea, compania  nu a specificat încă regiunile sau clădirile pe care intenţionează să le abandoneze.

    În cadrul bilanţului privind câştigurile din al patrulea trimestru din 2022, directorii Google au declarat că se aşteaptă să suporte costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari legate de reducerea spaţiului de birouri la nivel global în trimestrul curent şi au avertizat că sunt posibile şi alte cheltuieli imobiliare în viitor.

     La începutul acestei luni, SFGate a relatat că firma va încheia contractele de închiriere pentru “un număr de spaţii neocupate” în zona Golfului San Francisco, regiunea în care se află sediul său central. 

    În al patrulea trimestru, Google Cloud a produs 7,32 miliarde de dolari, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, veniturile au fost mai mici decât se aştepta pe Wall Street, iar unitatea Cloud continuă să piardă sute de milioane de dolari în fiecare trimestru – 480 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea.

    În general, însă, Google a obţinut un venit net de 13,62 miliarde de dolari în acest trimestru şi de 59,97 miliarde de dolari pentru tot anul 2022. Cifrele indică scăderi semnificative faţă de 2021.

     

  • După ce Google şi-a răsfăţat angajaţii timp de decenii, cimentându-se ca o companie de vis unde să lucrezi, acum angajaţii rămân şocaţi: După mii de concedieri pe neaşteptate, oameni daţi afară din sediu la 20 de minute după ce au fost anunţaţi de decizie, acum Google le cere angajaţilor să îşi impartă mesele de birou, pentru a face economie la spaţiu

    Google, unul dintre cei mai mari jucători din tehnologie la nivel global le-a cerut angajaţilor ramurii Cloud a companiei să-şi împartă birourile şi să alterneze zilele de mers la birou cu colegii începând din trimestrul următor. Compania a motivat decizia invocând „eficienţa imobiliară”, scrie CNBC.

    Împărţirea birourilor se va aplica în cele mai mari şase locaţii din SUA ale gigantului tech – Kirkland, Washington, New York, San Francisco, Seattle, şi California – şi este necesară pentru ca Google „să poată continua să investească în creşterea Cloud”.

    „Majoritatea angajaţilor vor împărţi un birou cu colegii lor. Prin intermediul unui proces de identificare a unui coleg potrivit, ei vor conveni asupra unei configuraţii de bază a biroului şi vor stabili regulile alături de partenerul de birou pentru a-şi asigura o experienţă plăcută în noul mediu”, se arată într-o notă internă a companiei.

    Pe plan intern, conducerea a dat deja un nume acestei scheme de împărţire a spaţiului de lucru – Cloud Office Evolution sau CLOE – pe care o descrie ca fiind „o combinaţie reuşită dintre aspectele muncii din perioada pre-pandemică şi flexibilitatea muncii hibride în scopul unei utilizări eficiente a spaţiului”.

    Un purtător de cuvânt al Google a explicat: “De când ne-am întors la birou, am derulat proiecte pilot şi am efectuat sondaje cu angajaţii Cloud pentru a explora diferite modele de lucru hibride şi pentru a ajuta la conturarea celei mai bune experienţe. Datele noastre arată că cei de la Google Cloud apreciază munca în format fizic, precum şi opţiunea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână. Cu acest feedback, am dezvoltat noul nostru model de rotaţie, care combină cele mai bune aspecte ale colaborării pre-pandemice cu flexibilitatea şi concentrarea pe care am ajuns cu toţii să le apreciem în cazul muncii la distanţă, permiţându-ne totodată să ne folosim spaţiile mai eficient.”

    Mişcarea vine în contextul în care Google îşi reduce amprenta imobiliară pe fondul unei reduceri mai ample a costurilor. Cu toate acestea, compania  nu a specificat încă regiunile sau clădirile pe care intenţionează să le abandoneze.

    În cadrul bilanţului privind câştigurile din al patrulea trimestru din 2022, directorii Google au declarat că se aşteaptă să suporte costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari legate de reducerea spaţiului de birouri la nivel global în trimestrul curent şi au avertizat că sunt posibile şi alte cheltuieli imobiliare în viitor.

     La începutul acestei luni, SFGate a relatat că firma va încheia contractele de închiriere pentru “un număr de spaţii neocupate” în zona Golfului San Francisco, regiunea în care se află sediul său central. 

    În al patrulea trimestru, Google Cloud a produs 7,32 miliarde de dolari, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, veniturile au fost mai mici decât se aştepta pe Wall Street, iar unitatea Cloud continuă să piardă sute de milioane de dolari în fiecare trimestru – 480 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea.

    În general, însă, Google a obţinut un venit net de 13,62 miliarde de dolari în acest trimestru şi de 59,97 miliarde de dolari pentru tot anul 2022. Cifrele indică scăderi semnificative faţă de 2021.