Tag: gestionare

  • Trump o comite din nou: i-a dezvăluit unui şef de stat că a trimis submarine nucleare în largul Peninsulei Coreea

    “Aş vrea să vă felicit întrucât am auzit că faceţi o treabă incredibilă în problema drogurilor. Multe ţări au această problemă, o avem şi noi, dar dumneavoastră faceţi o treabă extraordinară şi am vrut să vă sun să vă spun acest lucru”, i-a transmis Donald Trump lui Rodrigo Duterte, un lider acuzat de tendinţe autoritariste şi crime, în cursul conversaţiei telefonice din 29 aprilie, potrivit unei stenograme obţinute publicate de ziarele The Washington Post şi The New York Times.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • Ce sumă astronomică plăteşte statul roman persoanelor cu pensii speciale

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul plăteşte lunar pensii speciale de aproape 480 de milioane de lei

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucruri pe care un manager bun nu le va cere niciodată angajaţiilor săi

    Un manager bun este un lider puternic ce munceşte autentic şi care spune adevărul. Mai jos, câteva lucruri pe care un manager bun nu le cere niciodată angajaţiilor săi

    1. Să îşi mintă clienţii
    2. Să îşi mintă colegii
    3. Să îşi asume vina când ceva merge prost
    4. Să îşi anuleze sau amâne un concediu, fără să fie plătit
    5. Să îşi spioneze colegii
    6. Să respecte reguli şi proceduri stupide, doar pentru că există
    7. Să îşi păstreze părerile şi ideile pentru ei
    8. Să lucreze ore întregi fără pauze

  • Hun Lee este noul preşedinte Samsung Electronics România

    Joseph Kim, preşedinte Samsung Electronics România în ultimii patru ani, îşi continuă cariera în cadrul companiei în calitate de preşedinte al Samsung Electronics Polonia.

    Hun Lee s-a alăturat echipei Samsung Electronics în anul 2002, în funcţia de Marketing Manager la sediul central din Coreea. După 10 ani de activitate în domeniul marketingului în cadrul companiei, Hun a devenit director al diviziei europene de Visual Display (2013-2014) şi, ulterior, preşedinte al Samsung Electronics Cehia (2015-2017).

    Hun Lee s-a născut în anul 1971. Acesta a studiat ştiinţele politice şi diplomaţia la Universitatea Yonsei din Coreea şi deţine o diplomă de MBA în marketing şi strategie, la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Duke din SUA; el este căsătorit şi are două fiice.

  • Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie

    Ghid pentru tineri: cum să economiseşti mai mult, mai eficient?

    Cum să investeşti la bursă în câţiva paşi

    Care sunt cele mai recomandate cărţi de educaţie financiară. Cărţile pe care trebuie să le citeşti dacă vrei să faci bani

    Tinerii ar trebui să se gândească că la un moment dat nu vor mai fi tineri”, răspunde Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, când e întrebat care este primul lucru la care tinerii ar trebui să se gândească înainte de a investi pe bursă. Poate părea un truism, însă este o realitate la care foarte puţin tineri se gândesc.

    Se vorbeşte mai des despre educaţie financiară şi despre proiectele de promovare a educaţiei financiare, iar marile companii din industria financiară (băncile, fondurile de investiţii sau de pensii) au realizat sau realizează proiecte pentru conştientizarea importanţei educaţiei în acest sens. Cu toate acestea, statisticile nu arată bine.

    EDUCAŢIA FINANCIARĂ, LIMBĂ STRĂINĂ PENTRU ROMÂNI

    Un sondaj efectuat de Standard & Poor’s a plasat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în materie de cunoştinţe financiare. Rata de alfabetizare financiară a românilor este de doar 22%, cu mult în urmă faţă de liderii acestui clasament, adică ţările nordice – Suedia, Danemarca şi Norvegia, care au o rată de 71%.

    Ratele de alfabetizare financiară variază destul de mult de-a lungul bătrânului continent. În medie, 52% dintre adulţii din Europa înţeleg conceptele financiare. Gradul de alfabetizare financiară cel mai ridicat se regăseşte în Danemarca, Norvega, Suedia, Germania şi Olanda, unde cel puţin 65% dintre adulţi au cunoştinţe financiare. Ratele scad când e vorba de sudul Europei, în ţări precum Grecia, Spania, Italia sau Portugalia, dar situaţia este mai gravă în ţările din Europa de Est: rata de alfabetizare financiară în Bulgaria este de 35%, în Ungaria 54%, în Moldova 27%, în Ucraina 40% şi în Serbia 38%. Aşadar toţi vecinii noştri stau mai bine ca noi la acest capitol.

    „Este important ca părinţii să le ofere copiilor o educaţie financiară practică, dându-le bani de buzunar, de exemplu, să-i încurajeze să deschidă un cont de economii, să-i înveţe cum să administreze banii. Acest copil va avea o abilitate mai târziu de a nu se pierde în viaţă atunci când este cu adevărat adult independent”, este de părere Sobolewski.

    Datele la nivel global arată că 35% din bărbaţi şi 30% dintre femei sunt alfabetizaţi financiar. Deşi femeile tind să răspundă mai des greşit la întrebări legate de educaţia financiară, acestea sunt şi mai predispuse să recunoască faptul că nu ştiu decât să răspundă ceva greşit. Diferenţa dintre bărbaţi şi femei se păstrează indiferent de vârstă sau de provenienţă, că este vorba de ţări cu economie dezvoltată sau nu. „În opinia mea, educaţia financiară nu are legătură cu erudiţia economico-financiar-bancară. Are legătură însă cu disciplina şi planificarea financiară şi nu cred că acestea vor fi vreodată punctele noastre forte”, este de părere Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

    Potrivit unui studiu realizat de BCR împreună cu Unlock, fundamentele culturale ale românilor, bazate pe neîncredere, criticism şi frica de a greşi, influenţează şi modul în care înţeleg educaţia financiară. 75% dintre respondenţi ai sondajului înţeleg prin educaţie financiară faptul de a nu împrumuta bani decât dacă sunt siguri că îi pot da înapoi, iar 66% înţeleg să nu cheltuiască mai mult decât câştigă şi să îşi prioritizeze cheltuielile. Puţin mai mult de jumătate (59%) înţeleg prin educaţie financiară ştiinţa de a investi banii sau să înveţe cum să folosească banii pentru a putea economisi (58%).

    Millennialii sunt îngrijoraţi în legătură cu economiile, dar în acelaşi timp cheltuiesc mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie, arată informaţiile unui sondaj realizat de Acorns, aplicaţie de investiţii, la care au răspuns peste 1.900 de tineri din mai multe ţări europene. Mare parte (46%) dintre cei cu vârste între 18 şi 35 ani ar renunţa la o întâlnire cu vedeta favorită dacă ar însemna să scape de o datorie de 10.000 de dolari, dar în acelaşi timp 44% dintre femei (între 18 şi 35 de ani) cheltuie mai mulţi bani pe cafeaua de dimineaţă decât economisesc. De asemenea, 41% dintre millennialii cu vârste între 24 şi 35 de ani cred că „nu vor avea siguranţa financiară necesară pentru pensionare după vârsta de 65 de ani”.

    Raportul Acorns mai arată că doar 5% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 23 de ani economisesc activ, 73% nu au un buget lunar, 70% cred că sistemul educaţional nu i-a ajutat să-şi administreze finanţele şi 39% sunt îngrijoraţi de viitorul lor financiar. „Cei mai mulţi trăiesc clipa şi nu au exerciţiul de a-şi gândi viaţa financiară pe termen mai lung, nu îşi setează obiective şi evită să se gândească la lucrurile mai puţin plăcute care se pot întâmpla şi pentru care ar trebui să se pregătească din punct de vedere financiar”, este de părere Nicoleta Deliu, şef departament comunicare corporativă şi afaceri comunitare, BCR.

    Paradoxal, când vine vorba de asigurarea unui trai decent, majoritatea sunt de acord că pentru a atinge un nivel de succes financiar este nevoie de investiţie (pe o scară de la 1 la 10, tinerii au acordat nota 7 importanţei investiţiei în viitor). Cu toate acestea, mai mult de o treime (37%) sunt îngrijoraţi că vor pierde bani dacă investesc pe bursă, în timp ce 32% acuză lipsa de cunoştinţe, iar 26,7% consideră că nu au destui bani pentru a investi.

    Un alt sondaj, realizat de Franklin Templeton Investment, susţine acelaşi lucru: 70% dintre millenniali sunt îngrijoraţi că nu economisesc destul, dar 40% dintre ei nu au niciun plan, nicio strategie pentru economisire. Acest paradox subliniază importanţa educaţiei financiare pentru generaţia tânără, care, aflată la începutul unei cariere, are cel mai mult de câştigat dacă se acordă de pe acum atenţie nevoilor pe care le vor avea după pensionare.

    Un motiv important pentru care tinerii nu economisesc ar putea fi costul ridicat al vieţii (de pildă cu chiria, mâncarea etc.), astfel că nu mai au resurse pentru a „pune deoparte”. Totuşi, datele Eurostat arată că vârsta medie la care un tânăr din România pleacă de la părinţi este de 27,9 ani, puţin mai mare decât media din statele Uniunii Europene. În România, un bărbat se mută de la părinţi la vârsta de 30 de ani, în timp ce o femeie pleacă de acasă la 25,6 ani. Aşadar, teoretic, acest lucru înseamnă că millennialii nu ar trebui să se îngrijoreze cu cheltuieli ca plata chiriei sau ratele la bancă şi ar putea economisi; dar nu o fac. Ci consumă.

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, achiziţia de terenuri şi echipament necesar gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,2%), conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    De fapt, românii alocă lunar o sumă mai mare pe tutun şi alcool decât cheltuiesc pe îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cheltuielile totale ale populaţiei în trimestrul IV din 2016 au fost de 2.692 de lei lunar pe gospodărie, adică 1.019 lei pe persoană, şi au reprezentat aproape 87% din nivelul veniturilor totale. Din această sumă, 8% reprezintă cheltuielile pentru tutun şi alcool pe gospodărie, adică 215 lei, în medie la nivel naţional. Totuşi, doar circa 5 milioane de români sunt fumători. Restul banilor se duc pe bunuri alimentare şi nealimentare şi plata facturilor.

    Dacă un tânăr de 25 de ani ar pune deoparte 100 de lei în fiecare lună până la pensionare, ar strânge în cont în jur de 48.000 de lei, adică în jur de 10.000 de euro. Poate nu pare o sumă mare, dar este mult mai bine decât nimic. Pe termen mai scurt, pentru o sumă depusă iniţial de 100 de lei, apoi o sumă depusă lunar tot de 100 de lei, timp de 36 de luni, la banca care oferă cea mai mare dobândă la momentul actual (Intesa Sanpaolo Bank), tânărul va obţine 3.711 lei, cu 111 lei mai mult decât dacă i-ar fi ţinut la saltea.

    Lipsa economiilor denotă şi o lipsă a educaţiei financiare. Pentru a combate acest lucru, atât autorităţile, cât şi multe instituţii financiare au lansat diverse programe de educare a publicului, deopotrivă pentru copii, cât şi pentru adulţi. Junior Achievement România, organizaţie nonprofit, are programe de educaţie financiară, educaţie antreprenorială sau educaţie economică, pentru diferite grupe de vârstă. Banca Transilvania şi Ken Academy, şcoală privată, au iniţiat un program educaţie financiară pentru copiii din clasele I-VIII; aceştia învaţă cum să facă economii, cum să cheltuiască responsabil sau cum să facă investiţii şi donaţii.

    De asemenea, şi BCR a pornit o campanie, lansând primul Centru de Dialog Financiar, prin care oferă consultanţă gratuită românilor, nu doar clienţilor băncii, care îşi doresc să înveţe cum să-şi construiască un plan financiar pe termen lung şi un jurnal financiar.

    În plus, BCR a lansat şi programul adresat adulţilor „Şcoala de Bani”, prin intermediul căruia românii ar urma „să devină conştienţi despre importanţa gestionării cu responsabilitate a banilor şi despre modul în care pot lua decizii financiare mai bune”. Potrivit BCR, până la finele lunii aprilie, aproximativ 5.000 de oameni din întreaga ţară au participat la aceste cursuri. „În prezent, ţinem cam 50 de cursuri de educaţie financiară săptămânal, în toată ţara, şi aproximativ 10 de persoane participă, în medie, la câte un astfel de curs”, spune Nicoleta Deliu.

    În aceste condiţii, România a fost premiată de către organizaţia nonprofit Child and Youth Finance International (CYFI) pentru proiectele de educaţie financiară destinate copiilor şi tinerilor, care au avut ca principal obiectiv diminuarea excluziunii financiare. Includerea ţării noastre pe această listă vine ca urmare a implementării proiectelor şi programelor, în domeniul educaţiei financiare, derulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Naţională a României (BNR) şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

    ŞI TOTUŞI SOLUŢII SUNT DIN BELŞUG

    Când vine vorba de asigurarea unui viitor fără griji, tinerii au, de obicei, trei tipuri de soluţii: să economisească bani într-un cont la bancă, să investească într-un fond de pensii sau să investească la bursă. Fiecare dintre aceste variante are plusuri şi minusuri.

  • BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an

    De asemenea, s-a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017.

    Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută, se arată într-un comunicat al BNR.

  • Cum îşi organizează agenda Martin Zmelik, CEO-ul CEZ

     „Încerc să îmi organizez lucrurile în cap, mi-am organizat şi echipa, încerc să mă concentrez doar pe lucrurile cele mai importante legate de business.” Îşi începe programul la 8 – 8:30, iar acesta poate continua până în punctul în care vrea el: „Încerc să maximizez rezultatele efortului din fiecare zi, poate nu este cel mai eficient mod de lucru, dar încerc să fiu prezent în toate activităţile de interes strategic pentru companie şi în proiectele pe care aş vree să le urmăresc”. Obişnuieşte şi ca în fiecare weekend să îşi facă un plan pentru săptămâna următoare, stabilind care sunt cele mai importante lucruri de făcut, activităţile strategice pentru săptămâna următoare. „Astfel de activităţi îţi fură din timp, ziua are doar 24 de ore, iar solicitările de întâlniri sunt multe.” Îşi stabileşte priorităţile prin rotaţie – de cele de care nu s-a ocupat într-o săptămână se va ocupa în următoarea.

    Niciodată nu numără deciziile pe care le ia în fiecare zi şi, când simte că este prea subiectiv pentru a lua una, preferă să o amâne, însă nu şi să o evite. „Niciodată nu le număr, sunt zile foarte încărcate, care trec glonţ, iar din când în când am impresia că sunt copleşit; dacă amân o decizie, fac acest lucru pentru că s-ar putea să fiu subiectiv, din cauza managementului sau a stresului. Pentru a lua o decizie corectă, mai dau o zi sau jumătate de zi. Nu amân decizii pentru un an, fiindcă o decizie amânată s-ar putea să te bântuie – acesta ar putea fi un al 11-lea sfat, adăugat celor 10 pentru tineri manageri, nu încerca să eviţi o decizie.” Sportul nu lipseşte din viaţa lui – îşi începe ziua la 6 – 6:30, deseori prin alergări în parcul Herăstrău, şi face sport de cel puţin trei ori pe săptămână; este pasionat totodată de mountain biking, iar vacanţele lui sunt active. „Pentru mine concediul nu înseamnă vacanţe în care să stau pe malul mării şi să citesc. „Nu tot timpul a putut să îşi ia vacanţă, acesta fiind unul dintre tributurile pe care le-a plătit în numele dezvoltării profesionale: „Au fost perioade în care nu am fost în vacanţe pentru 3-4 ani, am întrerupt multe hobbyuri, acasă, uneori, se afla mai degrabă poza mea decât eram prezent. Când eşti prezent fizic nu înseamnă neapărat că eşti prezent şi mental. Au fost multe sacrificii. E greu de spus dacă au meritat; în prezent, sunt destul de determinat şi nu am regrete. Pe de altă parte, pot să spun că în ce priveşte echilibrul în familie – relaţie – muncă – tu însuţi, dacă dedici totul muncii, vei primi multe taxări.” Când vine vorba despre greşelile făcute în carieră, Martin Zmelik spune că atunci când a fost promovat ca CEO al companiei a petrecut mai mult timp decât ar fi fost necesar în operaţiuni, deoarece anterior a lucrat vreme de aproximativ cinci ani în acest domeniu. „Ce aş face diferit? Mi-aş asculta mai mult subordonaţii şi aş face doar activitatea de CEO.” Întrebat ce companie ar alege, dacă ar putea să-şi aleagă un parcurs de antreprenor, spune că, în calitate de CEO într-o corporaţie mare, nu ştie dacă ar avea abilităţi de antreprenor, care ţin de o disciplină pe care o consideră total diferită. Îşi imaginează însă că ar alege o afacere legată de una pentru pasiunile lui, de pildă producţia de biciclete mountain bike.

  • El este singurul angajat al unei companii de 1,2 miliarde de dolari

    Andrew Chain este un one-man-show ce concurează cu branduri de zeci de miliarde de dolari.
     
    Tânărul de 30 de ani este fondator şi unic angajat al companiei PureFunds, un fond de investiţii specializat în securitate cibernetică evaluată la peste 1,2 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu companii importante în domeniu, precum Cisco sau Fortinet.
     
    PureFunds s-a lansat la 12 zile după atacul împotriva Sony Pictures, activând pe o nişă dominată de compania BlackRock.
     
    BlackRock, lider de piaţă în industrie, gestionează conturi în valoare de peste un trilion de dolari, potrivit Bloomberg.