BusinessMagazin

Tag: gaze naturale

  • Liberalizarea pieţei de gaze naturale: 78% dintre clienţii casnici din mediul urban ştiu despre această schimbare

    Chiar dacă doar 40% dintre românii din mediul urban care au un contract casnic de furnizare a gazelor naturale declară că au primit o notificare scrisă de la furnizorul lor despre liberalizarea pieţei de gaze, numărul celor care ştiu deja despre această schimbare este aproape dublu: 78% din clienţi casnici ai companiilor furnizoare de gaze naturale au aflat deja ce urmează să se întâmple de la 1 iulie 2020. Datele fac parte din studiul sindicalizat „Liberalizarea pieţei de gaze – percepţii”,  desfăşurat online în luna iunie de către iSense Solutions.

    Bucureştenii sunt cei mai informaţi în legătură cu schimbările ce vor surveni de la 1 iulie 2020 pe piaţa gazelor naturale, 79% dintre ei declarând că au aflat despre ele. În ceea ce-i priveşte pe românii cu domiciliul în oraşe care au sub 50 000 de locuitori, procentul celor ce au auzit despre liberalizarea pieţei de gaz se situează la 77%.

    În rândul clienţilor Engie, 84% au aflat despre liberalizarea pieţei de gaze naturale, în timp ce procentul clienţilor EON care au auzit de schimbările pe piaţa gazelor naturale începând cu iulie 2020 este de 75%. În ceea ce priveşte consumatorii casnici care colaboreaza cu Enel pentru furnizarea gazelor naturale, 66% dintre ei ştiu despre liberalizarea pieţei de gaze naturale.

    Gradul de conştientizare legat de liberalizarea pieţei de gaze naturale este considerabil mai mare în zona de sud a României, cu 81% dintre consumatorii casnici de gaze naturale care ştiu deja despre aceste modificări, faţă de 73% dintre clienţii casnici în zona de nord a ţării.

    În ciuda faptului că autorităţile au decis plafonarea preţului la utilităţi pe perioada stării de urgenţă pentru a atenua impactul financiar al epidemiei de coronavirus asupra consumatorilor casnici, aproape jumătate (45%) dintre clienţii de gaze naturale consideră că preţurile la gaze vor creşte după 1 iulie 2020. 34% cred că preţurile vor rămâne neschimbate, pe când 20% dintre abonaţii casnici la gaze consideră că vor plăti mai puţin după liberalizarea pieţei.

    „Clienţii casnici primesc cu o doză de scepticism vestea liberalizării pieţei de gaz. Motivul principal ţine de factorul financiar, dar mingea este acum în curtea furnizorilor de energie pentru a veni cu oferte relevante care să convingă o piaţă destul de statică până acum”, afirmă Andrei Elvădeanu, head of market strategy, iSense Solutions.

  • Comisia Europeană cere României să ia măsurile necesare pentru dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile, inclusiv aprovizionarea cu gaze naturale

    Comisia Europeană a decis astăzi, 14 mai, să notifice toate statele membre ale UE (cu excepţia Ciprului, având în vedere derogarea de care beneficiază acest stat membru) şi Regatului Unit, din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate.

    Regulamentul stabileşte cerinţe de prevenire şi reacţie la întreruperile potenţiale ale aprovizionării cu gaze în UE.

    În acest scop, ţările membre trebuie să aibă planuri de acţiune preventivă şi de urgenţă, precum şi acorduri de solidaritate clare.

    Statele membre vizate şi Regatul Unit au la dispoziţie patru luni pentru a răspunde Comisiei.

    În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.

    La 30 ianuarie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia de COVID-19 o „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională”, iar la 11 martie a calificat-o drept pandemie.

    Deşi Comisia a arătat clar că va continua să aplice procedurile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în cazurile pe care le consideră necesare, ea a recunoscut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 şi măsurile corespunzătoare de combatere a pandemiei au pus la grea încercare administraţiile naţionale.

    În special în anumite cazuri, criza poate afecta şi capacitatea administraţiilor statelor membre de a asigura punerea în aplicare a legislaţiei UE.

    Ţinând cont de cele de mai sus, Comisia a informat recent statele membre că au fost prelungite perioadele de timp pentru trimiterea răspunsurilor la actualele proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, lansate de la începutul anului.

    Iar astăzi, s-a decis să se ofere statelor membre posibilitatea de a răspunde fiecărei scrisori de punere în întârziere şi fiecărui aviz motivat din prezentul pachet de proceduri în termen de patru luni, în locul celor două luni obişnuite.

  • Povestea lui Richard Kinder, fondatorul celei mai mari companii de infrastructură energetică din SUA

    Richard Kinder s-a născut în Cape Girardeau, Missouri, în 1944. El a obţinut o diplomă de licenţă în 1966 şi una de doctor juris (doctorat în jurisprudenţă) doi ani mai târziu, ambele la Universitatea Missouri.
    Antreprenorul şi-a început cariera în domeniul energiei, ca avocat al companiei Florida Gas Transmission, proprietarul afacerii respective fiindu-i prieten încă din liceu. Ulterior, după o serie de fuziuni, Florida Gas Transmission a devenit Enron Corporation. Între 1990 şi sfârşitul anului 1996, Kinder a ocupat funcţia de preşedinte şi director operaţional al acesteia. În 1996 s-a căsătorit cu Nancy McNail, după un alt mariaj. În acelaşi an, în luna decembrie, a demisionat pentru a-şi înfiinţa propriul business, o companie de transport de gaze, alături de un alt prieten din liceu, William V. Morgan. Ulterior, ei au cumpărat Enron Liquids Pipeline pentru 40 de milioane de dolari şi au fuzionat, de asemenea, cu KN Energy. După o serie de achiziţii, dintre care cea mai importantă, compania de gaze naturale şi energie El Paso Corporation, Kinder Morgan a devenit cea mai mare companie de infrastructură energetică din America de Nord.
    Alături de soţia sa, antreprenorul a pus bazele fundaţiei Kinder, cu scopul de a sprijini educaţia şi pentru a proteja împrejurimile Houstonului, oraşul în care locuieşte şi în care se află, de altfel, sediul central al companiei. Prin intermediul acesteia au donat peste 90 de milioane de dolari către diverse instituţii de educaţie, artă şi mediu. Richard Kinder este, de asemenea, preşedintele consiliului de administraţie al Muzeului de Arte Plastice din Houston şi ocupă funcţia de preşedinte al Fundaţiei Kinder. Anterior, a servit ca membru al consiliului de administraţie pentru Baker Hughes, Transocean şi Waste Management, ca membru al consiliului naţional al Institutului Smithsonian şi ca preşedinte al consiliului de administraţie al Asociaţiei Interstatale a Gazului Natural din America. Republican înrăit, Kinder s-a implicat şi în viaţa politică, făcând campanii pentru George W. Bush în 1992 şi 2004, pentru John McCain în 2008 şi pentru Kay Bailey Hutchison şi Tom DeLay. În prezent, antreprenorul are o avere de 6,1 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, anul trecut clasându-se pe poziţia 67 în topul celor mai bogaţi oameni din Statele Unite.
    Compania Kinder Morgan operează circa 137.000 de kilometri de conducte prin care transportă, printre altele, gaze naturale, petrol rafinat, ţiţei şi dioxid de carbon. De asemenea, compania stochează şi manevrează o varietate de produse şi materiale în cele 152 de terminale pe care le deţine, cum ar fi: benzină, combustibil pentru aeronave, etanol, cărbune, cocs şi oţel. Aproximativ 38% din gazele naturale din SUA sunt transportate de Kinder Morgan. În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, businessul a înregistrat venituri de 13,7 miliarde de dolari, iar în 2019 şi-a desfăşurat operaţiunile cu o echipă de aproximativ 11.000 de angajaţi. 

  • Consiliul Concurenţei investighează companii din sectorul gazelor naturale. Ce amenzi au fost date

    Abuzul s-a manifestat prin aplicarea unui tratament diferenţiat în relaţia cu operatorii autorizaţi să efectueze verificări şi revizii tehnice ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.
     
    Delgaz Grid deţine, prin efectul legislaţiei specifice, o poziţie dominantă (un monopol) pe piaţa distribuţiei de gaze naturale aferentă zonelor geografice pentru care deţine licenţă de distribuţie, precizează comunicatul.
     
    Potrivit reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), distribuitorul de gaze naturale are obligaţia de a realiza o bază de date cu verificările/reviziile tehnice ale instalaţiei de utilizare efectuate de operatorii economici autorizaţi.
     
    Activităţile de verificare şi revizie tehnică ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se efectuează în condiţii concurenţiale de către operatori economici autorizaţi de ANRE şi selectaţi de clientul final. Tarifele practicate de către operatorii autorizaţi pentru efectuarea serviciilor de verificări şi revizii tehnice ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale sunt stabilite în condiţii de piaţă, pe baza cererii şi ofertei.
     

  • Cum poţi să te conectezi la reţeaua de gaze şi energie electrică cu ajutorul smartphone-ului

    Elementul de  noutate:
    Delgaz Grid este prima companie de distribuţie din România care a dezvoltat o platformă online dedicată clienţilor care doresc să se conecteze la reţeaua de distribuţie energie electrică şi gaze naturale.

    Descrierea  inovaţiei:
    Compania aduce în mediul online procesul de racordare la reţeaua de distribuţie energie electrică şi gaze naturale, toate documentele necesare conectării se depun pe platformă, iar plăţile aferente procesului de racordare se pot face online. Informarea clientului se face proactiv în fiecare pas al procesului, pe portal sau prin SMS. În mai puţin de 100 de zile, o echipă de angajaţi ai companiei, majoritatea specialişti în procesul de racordare, cu experienţă în interacţiunea cu clienţii, au transpus într-o soluţie modernă şi practică întreg procesul de acces la reţea pentru clienţi. Portalul www. delgaz.ro oferă facilităţi precum: cererea se înregistrează online, direct pe portal, aici clientul poate urmări întregul proces, etapele, iar informarea acestuia se face proactiv în fiecare pas al procesului, pe portal sau prin SMS. Serviciul de acces la reţea are un canal suplimentar de depunere a documentelor şi de interacţiune cu clienţii. Deplasarea clientului la sediile Delgaz Grid nu mai este necesară şi el câştigă astfel timp. De asemenea, plăţile aferente procesului de racordare se pot face online.
    Echipa de proiect este formată din: Adrian Gîrgîz, Rodica Păduraru, Ciprian Nedelescu, Antonella Agachi, Iuliana Vieru, Cristina Cristian,  Tudor Juravlea, George Ungureanu, Ionuţ Ţară Lungă, Tudor Iacob, George Cercel.

    Efectele inovaţiei:
    Din 2017, anul în care a demarat proiectul pilot în judeţul Iaşi, care s-a extins ulterior la nivelul întregii companii, peste 12% din cererile de racordare au fost înregistrate pe această platformă. Potrivit reprezentanţilor companiei, soluţia este conformă cu aşteptările pe care clienţii le au din partea companiei, rezultate din interviuri şi focus grupuri.

    Proiectul I Connect a apărut în ediţia specială Business Magazin CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA, 2018.

  • Transgaz a obţinut o finanţare europeană de 46 de milioane de euro

    „Transgaz va semna, în zilele următoare, un contract prin care va primi un grant de 46 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru dezvoltarea capabilităţilor SNT în zona de Nord-Est a României”, a declarat Alexandru Macoveiciuc, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, într-o întâlnire cu presa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cifre nemiloase: statul încasează anual pentru gazul din Marea Neagră redevenţe de doar 30 milioane de dolari pentru 1,36 mld. metri cubi de gaze extrase, adică 10% din producţia de gaze totală a României

    „În anul 2017, din Marea Neagră a fost extrasă o cantitate de 1,36 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră a fost încasată, sub formă de redevenţă în anul 2017, suma de 116,4 milioane de lei (25 de milioane de euro, respectiv 29 de milioane de dolari)“, au precizat reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), gestio­narul tuturor bogăţiilor din subsolul României.
     
    În total, exclusiv din producţia de gaze naturale, care a fost de 13,5 miliarde de metri cubi anul trecut, statul român a încasat 798,2 milioane de lei (175 de milioane de euro, 197 de milioane de dolari).
     
    „În acest moment, pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră nu se plăteşte o redevenţă diferită faţă de cea aferentă gazelor produse onshore“, au mai precizat reprezentanţii ANRM.
     

  • BREAKING: Noua surpriză pregătită de ministerul Finanţelor pentru milioane de români

    Potrivit proiectului, pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale.

    Instituţia precizează în nota de fundamentare că preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizată în perioada aprilie 2017 – august 2018 a evoluat de la 70.93 lei la 77,72 lei, iar preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.

    „Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31.03.2019 va fi de 94,58 lei/MWh”, arată documentul.

    Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, preţul final la clienţii casnici reglementaţi are următoarea structură:
    – cost unitar de gaze (CUG) ce reprezintă costurile estimate pentru acoperirea achiziţiei gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente de înmagazinare şi transport, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată; achiziţia de gaze naturale ca marfă se realizează de către furnizori pe o piaţă complet liberalizată, indiferent de sursă de provenienţă a gazului: intern, import sau din depozit;

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Qatar Petroleum, vizată de o investigaţie a Comisiei Europene pe piaţa gazelor naturale

    Investigaţia vizează aşa-numitele clauze de destinaţie din cadrul acordurilor făcute pe o perioadă 20 de ani. Acestea sunt pevederi frecvent întâlnite în acordurile de livrare de gaz lichefiat semnate pe termen lung cu Qatar, care obligă cumpărătorii să primească transporturi numai în anumite porturi şi le împiedică să devieze gazul către alte pieţe, în aşa fel încât poziţia Qatar-ului în acele pieţe terţe să nu fie slăbită.

    „Am deschis o investigaţie pentru a vedea dacă există restricţii teritoriale problematice în contractele de aprovizionare cu gaz natural semnate cu Qatar Petroleum”, a precizat Margrethe Vestager, comisarul european pe probleme de competiţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Qatar Petroleum, vizată de o investigaţie a Comisiei Europene pe piaţa gazelor naturale

    Investigaţia vizează aşa-numitele clauze de destinaţie din cadrul acordurilor făcute pe o perioadă 20 de ani. Acestea sunt pevederi frecvent întâlnite în acordurile de livrare de gaz lichefiat semnate pe termen lung cu Qatar, care obligă cumpărătorii să primească transporturi numai în anumite porturi şi le împiedică să devieze gazul către alte pieţe, în aşa fel încât poziţia Qatar-ului în acele pieţe terţe să nu fie slăbită.

    „Am deschis o investigaţie pentru a vedea dacă există restricţii teritoriale problematice în contractele de aprovizionare cu gaz natural semnate cu Qatar Petroleum”, a precizat Margrethe Vestager, comisarul european pe probleme de competiţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro