BusinessMagazin

Tag: garantare

  • Fondul de garantare a asiguraţilor ar putea deveni persoană juridică şi să facă plăţi către creditori în limita a 450.000 lei

    Proiectul de act normativ a fost înregistrat la Senat în data de 2 martie, iar opt zile mai târziu a fost transmis pentru avizare către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Consiliul Legislativ, precum şi la Guvern pentru un punct de vedere, conform datelor de pe pagina web a Senatului.

    FGA are ca scop plata din disponibilităţile acumulate a despăgubirilor/indemnizaţiilor rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate de clienţi, în cazul insolvenţei unui asigurător.

    “Constituirea Fondului ca persoană juridică de drept public este imperios necesară întrucât acesta poate prealua funcţia de administrator special, implicându-se direct în restabilirea situaţiei financiare a societăţilor de asigurare, prin aplicarea măsurilor de redresare financiară. În aceste condiţii, Fondul trebuie să beneficieze de autonomie pentru a-şi exercita această funcţie, evitând conflictul de interese cu ASF, autoritate care aplică şi coordonează aducerea la îndeplinire a procedurii de redresare financiară”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

    Legislaţia actuală nu stipulează un plafon de garantare pentru plata din disponibilităţile FGA a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări.

    “Astfel, în prezent, plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări din disponibilităţile FGA se face integral, în baza listelor aprobate şi publicate şi a documentaţiilor aferente, reglementarea fiind foarte generoasă în raport cu contribuţiile plătite de asigurători la FGA”, se arată în expunerea de motive.

    În document se mai spune că măsura limitării acoperirii daunelor de către FGA, soluţie agreată de alte scheme de garantare din statele membre UE, este imperativă şi trebuie adoptată cu celeritate.

    “În situaţia în care s-ar pune presiune pe disponibilităţile FGA, acestea ar fi insuficiente pentru a suporta plata integrală a despăgubirilor, prejudiciind potenţialii creditori de asigurări ai societăţilor de asigurare în faliment”, se menţionează în document.

    Impunerea unui plafon de garantare va viza atât contractele de asigurãri generale, cât şi pe cele de viaţă.

    Transformarea FGA din direcţie de suport a Consiliului ASF în persoană juridică de drept public va asigura, spun iniţiatorii, o mai mare transparenţă în utilizarea resurselor acestuia, va permite implicarea FGA în restabilirea situaţiei financiare a unui asigurător în faliment şi se va evita un conflict de interese cu ASF, care aplică în prezent măsurile de redresare financiară.

    Iniţiatorii proiectului de act normativ menţionează că fonduri de garantare care activează ca persoane juridice se regăsesc şi în alte sectoare financiare, cum ar fi Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor (piaţa de capital) şi Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

    Potrivit proiectului de act normativ, FGA va fi administrat de un consiliu format din 5 membri, din care 3 vor fi numiţi de către Consiliul ASF, unul dintre aceştia urmând să fie preşedinte, şi doi numiţi de Ministerul Finanţelor Publice. Conducerea executivă va fi asigurată de un director general.

    În prezent, FGA este condus de Nicolae Eugen Crişan, cu delegaţie (postul este vacant şi va fi ocupat prin concurs), conform datelor disponibile pe pagina web a ASF.

    Cota procentuală a contribuţiilor datorate FGA de către asigurători nu va putea depăşi 10% din primele brute încasate de aceştia, se mai spune în proiect.

    Anul trecut, cotele pentru contribuţia asigurătorilor la FGA s-au menţinut la nivelul anului 2013. Astfel, pentru asigurările de viaţă, companiile au virat către FGA 0,3% din prime, respectiv 0,8% din prime pentru asigurările generale.

    De la 1 ianuarie, în cazul asigurărilor generale, contribuţia a crescut de la 0,8% la 1% din prime, iar în cazul poliţelor de viaţă de la 0,3% la 0,5%.

    La finele anului 2014, FGA avea capitaluri proprii în valoare de 938,75 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de 2013, iar disponibiliăţile însumau 909,11 milioane de lei, cu 7,6% mai mult faţă de anul precedent, a anunţat marţi ASF.

    Contribuţiile societăţilor de asigurări au însumat 58,46 milioane de lei în 2014, faţă de 59,12 milioane de lei în urmă cu an.

    Anul trecut, asigurătorii care au virat contribuţii la FGA au fost în număr de 45, din care 37 sunt societăţi de asigurare autorizate de ASF şi 8 sunt sucursale ale companiilor de asigurare din Spaţiul Economic European deschise pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire.

    Totodată, anul trecut, veniturile din plasamente financiare ale FGA au fost de 32,31 milioane de lei, în comparaţie cu 40,67 milioane de lei, nivel consemnat în 2013.

    Fondul a înregistrat venituri totale în valoare de aproximativ 90,77 milioane de lei, cu circa 9 milioane de lei mai puţin faţă de 2013.

    Cheltuielile operaţionale aferente anului trecut s-au situat la 12,70 milioane de lei, în scădere cu 5,62 milioane de lei faţă anul 2013.

    Dintre acestea, cheltuielile reprezentând plăţi de indemnizaţii/despăgubiri aferente creditorilor de asigurări au fost în sumă de 1,29 milioane de lei.

    Anul trecut, FGA a înregistrat un excedent de circa 78,07 milioane de lei, cu 2,94 milioane de lei mai puţin în comparaţie cu 2013.

    La sfârşitul anului trecut, disponibilităţile FGA erau plasate în titluri de stat – 68,67%, depozite – 30,27% şi conturi curente – 1,06%.

    Principalele atribuţii ale FGA vizează analizarea, verificarea şi aprobarea dosarelor de daună şi a creanţelor de asigurări înregistrate în evidenţele sale, precum şi plata din disponibilităţile sale a sumelor reprezentând despăgubiri către creditorii de asigurări.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

  • BCR ieftineşte creditul Prima Casă pentru clienţii care nu tranzacţionează cu banca

    Pentru clienţii care îşi încasează sau vor încasa salariul la BCR, marja de dobândă este de 2% pe an, iar dobânda de 4,42% pe an.  

    Din august 2009, BCR a acordat credite în valoare de peste 5,5 miliarde de lei în cadrul programului Prima Casă şi a ajutat aproximativ 34.000 de familii să îşi achiziţioneze prima locuinţă. Cele mai multe credite au fost contracte de clienţi din Bucureşti (peste 40%).

    “Am redus dobânda pentru a fi mai atractivi pentru clienţii care încă nu tranzacţionează cu BCR şi le oferim astfel, şansa de a se convinge că  serviciile împreună cu expertiza noastră în program fac oferta pentru creditul Prima Casă imbatabilă”, a declarat Ioana Mihai, şef Departament Credite Garantate.

    Poate beneficia de creditul Prima Casă 6 orice persoană fizică care nu are în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă sau care deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin programul Prima Casă, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.

    Creditul poate fi aprobat financiar înainte de găsirea imobilului, clientul având la dispoziţie 120 de zile în care să se hotărască ce locuinţă doreşte. Pentru demararea creditului, clienţii trebuie să dispună de un avans de minim 5%, iar banca acceptă până la 3 coplătitori, cu condiţia ca la finalizarea creditului, atât solicitantul, cât şi coplătitorii să aibă vârsta maximă de 75 ani.

    Creditul este garantat parţial de Fondul de Garantare a creditelor pentru IMM (FNGCIMM), garanţia emisă de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, având valoare determinată, iniţial egala cu 50% din valoarea creditului acordat. Potrivit legii, clientul are de achitat un comision de gestiune de 0,49% datorat FNGCIMM aplicat la valoarea finanţării garantate – deci la jumătate din valoarea acordată a creditului. Dacă solicitantul de credit cere din partea FNGCIMM o promisiune de garantare, va plăti un comision unic de analiză a promisiunii de garantare de 0.15% din valoarea promisiunii de garantare. Valabilitatea promisiunii de garantare este pe perioada de construcţie, dar nu mai mult de 18 luni.

    Prin contractele încheiate de la începutul programului, din 2009, şi până la data de 20 iulie 2014, FNGCIMM a acordat peste 119.200 de garanţii, în valoare de circa 2,3 miliarde de euro, pentru credite accesate în valoare de peste 4,56 miliarde de euro. Valoarea medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.300 euro.

    În prima jumătate a anului, FNGCIMM a acordat peste 11.000 de garanţii prin programul Prima Casă. Credite Prima Casă cu garanţii acordate de FNGCIMM pot fi accesate de la BCR, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Alpha Bank, Millennium, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Intesa Sanpaolo Romania, UniCredit Ţiriac Bank, Credit Agricole Bank, Bank Leumi Romania, ING Bank, Marfin Bank.
     

  • Modelul nuclear britanic: statul, industria şi facultăţile stau la aceeaşi masă pentru a dezvolta un sector de miliarde de euro, cu peste 60.000 de slujbe

    “Aproape că nu facem nimic în această clădire fără ca o companie să vină şi să plătească“, spune un domn cu ochelari şi cămaşă cu mânecă scurtă înainte să treacă la următorul slide din prezentarea PowerPoint. Ne aflăm într-un parc industrial de la marginea Sheffield-ului, în nordul Angliei. Este o zi caldă, cu mult soare, o vreme atipică pentru insulele britanice, dar un semn bun pentru Turul Franţei, care ia startul undeva în zonă, a doua zi. Afară o turbină eoliană cât un bloc cu şapte etaje se învârte încet. Din sala de conferinţe se văd, vizavi, siglele Rolls-Royce şi Boeing.

    „Avem şi cazuri în care companii concurente pe piaţă lucrează împreună aici pentru a rezolva probleme comune“, continuă domnul cu ochelari. Vorbitorul este Alan McLelland, directorul de operaţiuni al Centrului de Cercetare Industrială Avansată în domeniul Nuclear, sau NAMRC. Înfiinţat în 2009, la comanda guvernului britanic, pentru „a combina know-how-ul şi experienţa companiilor industriale cu competenţele universităţilor“, Centrul are o misiune simplă: să facă astfel încât, oriunde se construieşte o centrală nucleară, o parte din lucrări şi produse, de la şuruburi şi piuliţe la reactor, să fie livrate de firme britanice.

    Acest „mariaj“ între industrie şi mediul academic reprezintă acum nucleul programului atomic britanic, în care guvernul mai joacă un rol de emiţător de strategie, coordonator şi supraveghetor, după ce acum câţiva ani a privatizat aproape toate centralele nuclear-electrice. Practic tot ce mişcă în sectorul nuclear o face printr-un parteneriat între cel puţin două părţi, iar la NAMRC se întâlnesc toţi trei actorii.

    Centrul este deţinut de universităţile din Sheffield şi Manchester şi a fost creat printr-un grant de 30 milioane de lire sterline acordat de stat, plus alte fonduri de la Uniunea Europeană. O felie substanţială din veniturile centrului vine acum din „cotizaţii“ plătite de companii, printre ele numărându-se lideri ai pieţei mondiale, precum Wetinghouse, Areva sau Electricite de France. În schimb, cei 70 de angajaţi ai NAMRC sprijină întreg sectorul nuclear pe trei căi.

    Unu, prin activitatea de cercetare, orientată către obţinerea într-un orizont de timp apropiat a unei aplicaţii comerciale şi care se desfăşoară într-un atelier de 6.000 de metri pătraţi.

    Doi, dacă o companie nu are experienţă în domeniul nuclear, Centrul îi va oferi asistenţă şi informaţii pentru a o ajuta să îndeplinească standardele riguroase din sector şi să-şi facă intrarea pe piaţă. „Am lucrat cu Westinghouse şi Areva pentru a întocmi o listă completă cu firmele britanice care pot fi furnizori de componente pentru reactoarele nucleare, în ideea de a identifica oportunităţi globale concrete“, spune McLelland. În ultimul rând, în ideea de a menţine în ţară know-how-ul din domeniu, NAMRC organizează cursuri şi programe de ucenicie, orientate către nevoile industriei. Banii publici continuă să curgă către centrul de cercetare, dar statul îi trasează ţinte privind valoarea contractelor câştigate de firme, numărul de companii angajate în proiecte şi, mai ales, numărul de locuri de muncă create sau menţinute în ţară.

    Sectorul nuclear civil înseamnă pentru Marea Britanie mai bine de 62.000 de slujbe în centrale şi în industria de pe orizontală, adică fabrici şi laboratoare, dar şi birouri ale consultanţilor şi avocaţilor. Asociaţia Industriei Nucleare britanice susţine că cifra ar urma să crească cu încă 30.000 de joburi, dacă s-ar transpune în realitate planurile de a înlocui parcul atomic învechit al ţării cu centrale noi, cu puterea totală de 16.000 MW. Firmele britanice au capacitatea de a furniza echivalentul în produse şi servicii a 60% din valoarea programului de „new build“, potrivit aceleiaşi surse.

    BUSINESS CU URANIU
    În Marea Britanie, ciclul combustibilului nuclear începe la Capenhurst, un sat din nord-vestul Angliei cu nici 300 de locuitori. Pe o şosea încadrată de-o parte şi de alta de pădure şi care coboară din Chester, oraş înfiinţat în secolul I de romani, minereul de uraniu este adus la o fabrică de îmbogăţire pentru a fi convertit într-o formă cu potenţial energetic mai mare decât uraniul natural.

    „Filosofia noastră este să fim mereu cu stoc zero, nu să instalăm capacitate nouă de producţie înainte să existe piaţă“, spune Tony McCormick, director de marketing la Urenco, grupul căruia îi aparţine uzina. Urenco a fost înfiinţată în anii ‘70, printr-un tratat între Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar acum furnizează combustibil îmbogăţit pentru majoritatea centralelor nucleare europene.

    Într-un discurs presărat cu termeni precum „cotă de piaţă“, „supraofertă“ şi „clienţi“, Tony McCormick vorbeşte despre o companie care în altă ţară ar fi declarată de interes strategic şi a cărei activitate ar fi secretă ca şi cum ar fi un business ca oricare altul. Urenco însă publică rapoarte financiare după modelul firmelor de pe bursă, din care aflăm că în 2013 a făcut afaceri de 1,5 miliarde de euro şi un profit net de 337 milioane de euro. Capitalul se împarte în trei: guvernul britanic are 33% din acţiuni, guvernul olandez deţine acelaşi procent, iar grupurile germane RWE şi E.ON împart în mod egal ultima treime.

    După propriile estimări, Urenco alimentează 31% din piaţa internaţională a uraniului îmbogăţit, în timp ce compania rusă Rosatom are o cotă de 27% şi francezii de la Areva au 15%. Pe lângă fabrica de lângă Chester, grupul mai deţine unităţi în Olanda, Germania şi Statele Unite.

  • Guvernul a modificat Legea ANL: Tinerii pot cumpăra case şi în rate sau cu credit garantat de stat

     Facilităţile la cumpărarea de către tineri a unei locuinţe ANL au fost introduse de Guvern, printr-o ordonanţă aprobată în şedinţa de miercuri.

    Legislaţia aplicată până în prezent stabileşte că locuinţele ANL pentru tineri în vârstă de până în 35 ani destinate închirierii, inclusiv cele construite şi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialişti din învăţământ sau sănătate, pot fi vândute titularilor contractelor de închiriere după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitantului.

    Preţul locuinţei putea fi însă achitat doar integral la data încheierii contractului, din sursele proprii ale cumpărătorului şi/sau din credite contractate de către acesta de la instituţii financiare autorizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul pregăteşte programul „PRIMA MAŞINĂ” pentru tineri. Cine poate cumpăra o maşină cu cea mai mică dobândă din România

    Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani ar putea avea o maşină nouă mai uşor ca până acum, dacă programul pregătit de Ministerul Economiei va fi pus în aplicare, scrie Promotor.

    Ministerul Economiei pregăteşte un program de garantare a creditelor pentru cumpărarea de maşini noi de către tineri, scrie stirileprotv.ro. Potrivit sursei citate, programul ar urma să se numească „Prima maşină”.

    „Generic i-am spus <Prima maşină>. Acest proiect se adresează tinerilor între 18 şi 30 de ani. Săptămâna viitoare vom avea prima întâlnire cu Fondul de garantare şi producătorii, bineînţeles”, a declarat ministrul economiei, Constantin Niţă.

    Dacă proiectul va fi pus în aplicare, acesta se va adresa exclusiv pieţei de maşini noi. Astfel, dacă programul „Prima maşină” va fi pus în aplicare, tinerii dornici să-şi cumpere o maşină nouă vor putea face asta prin intermediul unui credit garantat de stat, la fel ca în cazul programului imobiliar „Prima casă”.

    Paşii pe care viitorii proprietari trebuie să-i parcurgă sunt următorii: mai întâi se merge la o bancă acceptată în program, unde se depune un dosar cu toate actele necesare şi se obţine o ofertă de finanţare. Apoi, cu actele primite de la bancă se merge la un dealer, unde se plasează o comandă pentru maşina dorită. Dar asta nu e tot, fiindcă dosarul de la bancă şi confirmarea dealerului vor merge la Fondul de garantare, iar abia după ce instituţia va garanta creditul, maşina va putea ieşi din curtea dealerului.

    Conform ministrului economiei, programul ar putea începe din toamna lui 2014.

    În prezent, dobânzile pentru credite auto şi leasing se încadrează în medie între 10% şi 15% pe an, însă ar urma să scadă pentru achiziţia de maşini noi prin acest program guvernamental.

  • Tragedia din Ucraina: Rebelii proruşi cer un ARMISTIŢIU în schimbul garantării securităţii la locul prăbuşirii avionului

     “Noi garantăm securitatea experţilor internaţionali dacă Administraţia de la Kiev acceptă încetarea focului”, a declarat Andrei Purghin, “vicepremierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”.

    “Invităm Kievul să accepte imediat un astfel de acord, cel puţin pe durata anchetei la locul prăbuşirii avionului”, a subliniat liderul separatist.

    Statele Unite au exprimat preocupare, sâmbătă, în legătură cu lipsa de securitate la locul prăbuşirii avionului malaysian, în timp ce premierul Olandei, Mark Rutte, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să asume “responsabilitatea pentru insurgenţii susţinuţi de Moscova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune Putin despre interceptările telefonice americane. Preşedintele rus vrea să lanseze un sistem care să garanteze securitatea informaţiei

     “În ceea ce priveşte spionajul electronic, nu este doar o ipocrizie evidentă între aliaţi şi parteneri, ci şi un atac direct la adresa suveranităţii şi o încălcare a drepturilor omului, o invadare a vieţii private”, a declarat Putin, care a răspuns astfel unei întrebări a agenţiei ruseşti Itar-Tass, referitor la interceptările telefonice americane.

    “Sunt pregătit să dezvolt în comun un sistem care să garanteze securitatea informaţiei internaţionale”, a continuat el, cu o zi înainte de a pleca într-un turneu diplomatic în America Latină, unde urmează să participe la summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citigroup ar putea plăti şapte miliarde de dolari pentru a scăpa de o investigaţie în SUA

     Banca şi autorităţile americane finalizează detaliile unei înţelegeri care ar ajuta instituţia de credit să evite un proces federal în privinţa ipotecilor, au spus sursele WSJ.

    Un acord ar putea fi anunţat începând de săptămâna următoare.

    Apropierea de o înţelegere amiabilă marchează o schimbare semnificativă faţă de mijlocul lunii iunie, când Departamentul Justiţiei a avertizat că intenţionează să deschidă un proces dacă Citigroup nu creşte substanţial suma oferită, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).

    Citigroup a propus iniţial statului 4 miliarde de dolari, în timp ce autorităţile au încercat să obţină 10 miliarde de dolari, au spus sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Electrica a atras 444 milioane de euro prin oferta publică, la preţul minim din prospect

    “Au fost îndeplinite condiţiile de închidere cu succes a Ofertei. Preţul Final de Ofertă pentru Tranşa Investitorilor Instituţionali este de 11 RON/acţiune. Preţul de Ofertă pentru Tranşa Investitorilor Mici este: 11 RON/acţiune pentru maximum 1.000 de acţiuni subscrise cumulativ de fiecare investitor pentru care primesc alocare garantată; 10,45 RON/acţiune pentru acţiunile subscrise de fiecare investitor în primele 5 zile lucrătoare ale Perioadei Ofertei şi pentru care nu primesc alocare garantată; 11 RON/acţiune pentru acţiunile subscrise de fiecare investitor în ultimele trei zile lucrătoare ale Perioadei Ofertei şi pentru care nu primesc alocare garantată. Preţul Ofertei pentru Tranşa Investitorilor Mari este de 11 RON/acţiune”, se arată într-un anunţ publicat vineri pe Bursă de către Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediari ai ofertei publice iniţiale a Electrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întrebările care îţi garantează succesul la un interviu de angajare

    Întrebările care vin una după cealaltă în cadrul unui interviu de angajare pot oferi deseori senzaţia unui interogatoriu. Puţini candidaţi ştiu însă că angajatorii nu sunt singurii care ar trebui să pună întrebări într-o astfel de discuţie. De la un moment dat, ar trebui să abordeze ei înşişi teme legate de aşteptările angajatorului sau de motivaţia şefului lor de a lucra în compania respectivă. Întrebările potrivite pot oferi atât informaţii relevante despre viitorul job, dar pot reprezenta şi un plus faţă de ceilalţi candidaţi.
    Iată câteva dintre cele mai bune întrebări pe care cineva le-ar putea folosi într-un interviu de angajare, potrivit Business Insider:

    1. Cum a evoluat acest post de când a fost creat?
    O descriere a jobului ar trebui să ofere informaţii despre modul în care acesta a evoluat sau daca s-a transformat într-un capăt de linie pentru angajaţi. Dacă intervievatorul spune că poziţia a evoluat şi în alte direcţii, în afară de scopul în care a fost creată, aceasta înseamnă că există oportunităţi de creştere în cadrul companiei.

    2. Ce au făcut alţi angajaţi pentru a reuşi în cadrul acestui post?
    Veţi afla astfel detalii despre modul în care organizaţia în care vreţi să lucraţi măsoară performanţa şi dacă aveţi abilităţile necesare pentru a atinge ţintele impuse de companie.
    Aţi putea auzi un răspuns care să sublinieze plusurile şi minusurile predecesorului – un indicator bun pentru cultura organizaţională a companiei. Lucrurile pe care o persoană le-a făcut pentru a avea succes tind să coincidă cu aspiraţiile organizaţiei.

    3. Ce vă place cel mai mult în munca din cadrul acestei companii?
    Viitorul şef ar putea dezvălui astfel care sunt valorile pe  care le apreciază cel mai mult şi care au fost paşii ce l-au condus spre succes în cadrul companiei.
    Intervievatorul ar putea să descrie aici orice, de la beneficii, la bonusuri de sfârşit de an. Dacă pare că angajatorul se străduieşte să găsească motivele pentru care îi place să lucreze în cadrul companiei, este cazul să o evitaţi.

    4. Care este prioritatea numărul unu pentru persoana care va ocupa această funcţie în următoarele trei luni?
    Fără aşteptări clare din partea companiei, nu veţi şti ce aveţi de făcut sau cum să construiţi o primă impresie potrivită în primele câteva zile după angajare. S-ar putea să vi se spună că aveţi de îndeplinit 15 task-uri şi nu trei sau două.

    5. Care sunt calităţile managerilor de succes din cadrul companiei?
    Dacă interviul are ca scop obţinerii unei poziţii manageriale, trebuie să aflaţi care sunt abilităţile şi competenţele căutate de companie pentru un lider. S-ar putea să primiţi un răspuns precum „Cei mai muli manageri din organizaţia noastră sunt gânditori independenţi, sunt profesori buni, complet aliniaţi cu direcţia în care merge compania.”, scriu experţii citaţi de Business Insider.

    6. Dacă mi-aţi oferi acest post, îmi puteţi spune câteva exemple legate de modul în care voi colabora cu managerul?
    Un angajat din entry-level ar trebui să fie interesat de modul în care va lucra cu managementul pentru a-şi putea demonstra astfel abilităţile şi de a avansa. Există o diferenţă între a prelua comenzi şi a lucra în mod activ cu un superior.
    Angajatorul ar putea oferi câteva exemple ca răspuns la această întrebare sau ar putea să nu vă explice deloc cum veţi interacţiona cu managementul companiei, situaţie
    care ar trebui să vă pună pe gânduri.

    7. Care sunt provocările cu care se va confrunta cel care va ocupa acest post?
    Vă datoraţi vouă înşivă să ştiţi cu ce vă confruntaţi. Provocările sunt evident diferite în cazul entry-levelului faţă de management.

    8. Aveţi ezitări legate de calificarea mea?
    O întrebare de acest tip lasă impresia angajatorului că sunteţi suficient de siguri pe abilităţile voastre pentru a putea discuta şi vulnerabilităţi. Oferă de asemenea senzaţia de încredere şi abilitatea de a fi antrenat, spune John Kador, autorul cărţii „301 Best Questions to Ask on Your Interview”.