BusinessMagazin

Tag: furnizare

  • O fabrică ce va furniza componente auto în Germania va fi deschisă în România

    Firma care va deschide fabrica de componente auto a fost recent înfiinţată în Calafat şi va avea parteneri din industria de profil din Germania. Pentru realizarea investiţiei, societatea a achiziţionat cinci hale ale unei foste fabrici de cupe de excavatoate, plătind pentru acestea circa 300.000 euro.
     
    „Estimăm că fabrica va fi deschisă în luna martie. În momentul dezvoltării afacerii vor fi angajaţi circa o sută de muncitori. Producţia va consta în producţia de piese interior pentru autoturisme, obiecte din plastic, componente de bord, feţe de uşi de interior”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihail Ţenescu, reprezentantul firmei.
     
    El a mai afirmat că o parte din utilajele necesare funcţionării fabricii au fost achiziţonate şi urmează să fie aduse la Calafat. Fabrica din oraşul de la Dunăre va produce piese pentru parteneri din industria auto din Germania. Ţenescu nu a precizat, deocamdată, despre ce companii auto este vorba.
     

  • Companiile străine fac afaceri de peste 70 de miliarde de euro în România

    Companiile din România care au investitori străini au înregistrat o cifră de afaceri totală de peste 250 miliarde de lei (55 miliarde de euro) în anul 2015. Pe primul loc sunt firmele olandeze, care au generat cifre de afaceri de aproximativ 35 de miliarde de euro (aproape 156 miliarde de lei), se arată într-un studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. 
     
    În topul investitorilor străini, în funcţie de cifrele de afaceri generate, urmează Germania, cu aproape 20 de miliarde de euro (peste 88 milioane de lei), urmată de Austria cu cifre de afaceri generate de aproape 13 miliarde de euro (peste 58 milioane de lei). Companiile cu capital francez din România generează cifre de afaceri de 12,6 miliarde de euro (peste 57 milioane de lei), Italia şi Cipru (peste 7 miliarde de euro fiecare), respectiv Elveţia, cu 6 miliarde de euro. 
     
    „Raportările lunare realizate de CreditInfo şi cele speciale, personificate pentru fiecare client al nostru, se bazează pe informaţii obţinute în timp real din surse oficiale – ANAF, Ministerul de Finanţe, Registrul Comerţului, Ministerul Justiţiei, pe care analiştii Creditinfo le introduc în baza noastră de date. Utilizăm un sistem folosit cu succes în numeroase ţări europene”, a declarat Aurimas Kacinskas, Director General Creditinfo România.
    Potrivit studiului Creditinfo, clasamentul profitabilităţii este deschis de firmele cu capital german şi olandez, care au realizat în anul 2015 profituri de aproximativ 880 milioane de euro (4 miliarde de lei fiecare). Urmează firmele cu capital francez, care au realizat un profit total de 620 milioane de euro (peste 2,7 miliarde de lei), urmată de cele din Austria cu 430 milioane de euro (peste 1,9 miliarde de lei), Italia – profit de 250 milioane de euro (1,1 miliarde de lei) şi Luxemburg – 160 milioane de euro (peste 700 milioane de lei). În total, companiile cu capital străin au înregistrat în anul 2015 un profit total de 2,7 miliarde de euro.
     
    Cele mai profitabile domenii de activitate ale firmelor cu capital străin din România sunt industria auto, comerţul cu ridicata al produselor din tutun, respectiv comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte.
    Studiul Creditinfo mai arată că firmele cu capital străin au creat la nivelul anului 2015 peste un milion de locuri de muncă. Cei mai mulţi angajaţi au companiile cu capital german şi olandez (peste 200.000 de angajaţi fiecare), italienesc – peste 130.000 de angajaţi, Franţa – peste 100.000 de angajaţi, Austria – peste 95.000, Cipru – peste 80.000 şi Luxemburg – peste 40.000 de angajaţi. 
     
    Creditinfo România este un lider recunoscut în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. Cu o experienţă de peste 13 ani în piaţa din România, Creditinfo sprijină companiile în luarea unor decizii de credit informate. 
     
     

  • În copilărie vindea chibrituri, peşte şi stilouri, iar acum este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Are o avere de peste 40 de miliarde de dolari

    Ingvar Kamprad este fondatorul retailerului suedez de mobilă IKEA şi unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, având o avere estimată la 42,6 miliarde de dolari.

    Kamprad a crescut la o fermă din satul suedez Agunnaryd. Încă din copilărie s-a arătat înzestrat cu un simţ dezvoltat al afacerilor, prima dintre acestea fiind vânzarea de chibrituri. A continuat apoi comerţul cu stilouri, felicitări de Crăciun şi peşte. A pus piatra de temelie pentru IKEA în 1943, când avea doar 17 ani, odată cu o sumă de bani primită de la tatăl lui pentru rezultatele bune de la şcoală. A fondat IKEA, prin intermediul căreia a început să vândă bunuri de consum: pixuri, portmonee, rame de tablou, feţe de masă, ceasuri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon. Acronimul IKEA vine de la numele lui (Ingvar Kamprad), numele fermei unde s-a născut, Elmtaryd, şi localitatea în care a crescut, Agunnaryd. Cinci ani mai târziu, afacerea s-a extins şi a început să includă şi vânzarea de mobilă.

    Până în 1950, toate celelalte produse au fost înlăturate din catalogul Ikea. Presat de competiţie, Kamprad a luat hotărârea deschiderii unui showroom în 1953, în Almhult. Ideea de asamblare a mobilei de către clienţi i-a venit pentru a reduce costurile de depozitare şi de transport. Primul depozit de retail a fost deschis în Stockholm în 1965, iar în mai puţin de două decenii magazinul s-a extins în 115 de locaţii din 25 de ţări. Potrivit săptămânalului suedez Veckans Affärer, Kamprad ar fi cel mai bogat om din lume, informaţie bazată pe presupunerea că ar fi deţinătorul întregii companii, o ipoteză pe care atât IKEA, cât şi familia Kamprad o resping. Ingvar Kamprad ar deţine o parte mică din afacere, restul revenind Fundaţiei INGKA Stichting şi INGKA Holding, ca parte a unei scheme favorabile de impozitare.

    În pofida faptului că este una dintre cele mai bogate persoane din lume, Kamprad este caracterizat drept foarte econom. Potrivit unui interviu acordat unei televiziuni olandeze, Kamprad conduce un Volvo din 1993, zboară doar la clasa economică şi îşi încurajează angajaţii să scrie pe ambele foi ale unei file de hârtie, reciclează plicuri de ceai şi colectează pacheţelele cu sare şi piper oferite la unele restaurante. Kamprad şi-a explicat principiile în cartea „Testamentul unui distribuitor de mobilă„, în care scria: „Nu avem nevoie de maşini opulente, titluri impresionante, uniforme sau alte simboluri care să exprime statutul. Ne bazăm pe propria putere şi voinţă„. Totuşi, el rămâne unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, clasat pe locul cinci în indexul milionarilor realizat de Bloomberg. Deţine o  vilă în Elveţia, o proprietate în Suedia şi o vie în Provence, Franţa. În plus, a condus un Porsche timp de mai mulţi ani. În iunie 2013, la 87 de ani, a demisionat din consiliul director al IKEA Holding SA.

    CEO-ul companiei este, de la 1 septembrie, Peter Agnefjäll, care a preluat şi funcţia de preşedinte al grupului. În prezent există 303 magazine ale IKEA Group în 26 de ţări. Compania are 139.000 angajaţi şi a avut 690 milioane de vizitatori în anul financiar 2012.

  • O cunoscută linie aeriană va părăsi România în februarie. Cât costă ultimele bilete de zbor din Bucureşti ale operatorului

    Operatorul aerian Alitalia pare să părăsească România de la 1 februarie, dacă ne ghidăm după rezervările ce se pot face pe site-ul companiei. Astfel, pentru cine va încerca să îşi rezerve un zbor spre Roma cu operatorul italian începând cu 1 februarie pe site-ul alitalia.com, îi va fi alocat un zbor operat de TAROM. Pe data de 31 ianuarie, rezervările făcute pe site-ul companiei afişează cele două zboruri zilnice ale companiei spre Roma, la 6 şi 20 şi la 19 şi 5, cu tarife de 54 de dolari pe acest segment de zbor.  

    În intervalul 25-31 ianuarie, preţul biletelor de avion spre Roma este de 40 de dolari, potrivit aceleiaşi surse. 

    În acelaşi timp, dacă veţi încerca să rezervaţi un zbor de întoarcere din Roma pe data de 4 februarie pe site-ul Alitalia, veţi primi ca variantă de zbor ruta Roma-Belgrad-Bucureşti; zborul din Belgrad  spre Bucureşti fiind operat de Air Serbia. 

    Contactaţi de Business Magazin, reprezentanţii Alitalia nu au furnizat niciun comentariu pe această temă până în  acest moment. De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti spun că nu au încă nicio informaţie oficială referitoare la plecarea operatorului italian din România.

    În prezent, Alitalia operează două zboruri pe zi din Bucureşti,  la 6 şi 20 şi la 19 şi 15; întoarcerile din Roma spre Bucureşti sunt la 15 şi 10 şi la 21 şi 50 de minute de pe aeroportul Fiumicino. În 2016, compania a renunţat şi la ruta Milano-Bucureşti. 

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Skyteam, alianţa aviatică din care face parte operatorul italian, Alitalia are o flotă de 120 de aeronave cu o medie a vârstei de şapte ani. Compania operează în prezent pe 83 de destinaţii din 41 de ţări şi transportă 23,2 milioane de pasageri anual. Compania are venituri operaţionale anuale de 3,1 miliarde de dolari. În 2014, operatorul aerian Etihad Airways din Abu Dhabi a preluat o participaţie de 49% la compania Alitalia, aflată atunci aproape de faliment.

    Un articol al publicaţiei Times of Malta dezvăluie planurile Etihad pentru perioada următoare: operatorul cu sediul central în Abu Dhabi îşi revizuieşte strategia de investiţii în operatorii aerieni cu tradiţie din Europa şi caută să facă un exit din aceste companii. Iniţial, Etihad văzuse o strategie în a investi în operatori precum Air Berlin, Alitalia şi Air Serbia cu scopul de a-şi extinde reţelele. Air Berlin şi Alitalia au eşuat însă în revenirea la profitabilitate, astfel că investiţiile în aceşti operatori nu mai sunt justificate.  

    Etihad a anunţat în decembrie că renunţă la o parte din angajaţi. Cotidianul german Handelsblatt a citat mai multe surse care spuneau că Etihad plănuieşte să renunţe la investiţiile din Europa începând cu luna ianuarie. 

    În decembrie, compania a finalizat o înţelegere în ce priveşte Air Berlin, deţinut de Etihad în proporţie de 29%, pentru a închiria 28 de aeronave şi echipajele acestora operatorului german Lufthansa. Unitatea low-cost Niki a Air Berlin va intra într-un joint venture cu tour operatorul TUI. Măsurile vor înjumătăţi flota Air Berlin, care va ajunge la 75 de aeronave folosite mai ales în zboruri de lung curier din Berlin şi Dusseldorf. 

    Motivul evident de renunţare a operatorului italian la rutele de pe Otopeni este ofensiva agresivă a operatorilor low-cost pe destinaţiile din Peninsulă. În Italia, traficul aerian este dominat de Ryanair – operatorul low-cost a speculat slăbiciuni ale Alitalia precum flota veche şi lipsa resurselor pentru dezvoltare. De pe aeroportul Henri Coandă, Ryanair operează două curse zilnice spre Roma. 

    Operatorul aerian low-cost irlandez plănuieşte ca în 2017 să crească traficul de pasageri cu 10% în Italia, până la 35 de milioane. Compania a anunţat că va investi 1 miliard de dolari în 10 noi aeronave şi va deschide 44 de rute noi de pe 23 de aeroporturi regionale.

    În întreaga Europa, Ryanair plănuieşte să crească traficul pasagerilor cu 10% până la 117 milioane, pe măsură ce îi va ademeni pe clienţi de la operatorii cu tradiţie. Ryanair a semnalat în presa internaţională la finalul anului trecut că va intensifica războiul preţurilor, cu preţuri la tarifele de zbor anul acesta ce vor scădea, în medie, cu 8% pe parcursul primei jumătăţi a acestui an fiscal.

     

     

  • O cunoscută linie aeriană va părăsi România în februarie. Cât costă ultimele bilete de zbor din Bucureşti ale operatorului

    Operatorul aerian Alitalia pare să părăsească România de la 1 februarie, dacă ne ghidăm după rezervările ce se pot face pe site-ul companiei. Astfel, pentru cine va încerca să îşi rezerve un zbor spre Roma cu operatorul italian începând cu 1 februarie pe site-ul alitalia.com, îi va fi alocat un zbor operat de TAROM. Pe data de 31 ianuarie, rezervările făcute pe site-ul companiei afişează cele două zboruri zilnice ale companiei spre Roma, la 6 şi 20 şi la 19 şi 5, cu tarife de 54 de dolari pe acest segment de zbor.  

    În intervalul 25-31 ianuarie, preţul biletelor de avion spre Roma este de 40 de dolari, potrivit aceleiaşi surse. 

    În acelaşi timp, dacă veţi încerca să rezervaţi un zbor de întoarcere din Roma pe data de 4 februarie pe site-ul Alitalia, veţi primi ca variantă de zbor ruta Roma-Belgrad-Bucureşti; zborul din Belgrad  spre Bucureşti fiind operat de Air Serbia. 

    Contactaţi de Business Magazin, reprezentanţii Alitalia nu au furnizat niciun comentariu pe această temă până în  acest moment. De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti spun că nu au încă nicio informaţie oficială referitoare la plecarea operatorului italian din România.

    În prezent, Alitalia operează două zboruri pe zi din Bucureşti,  la 6 şi 20 şi la 19 şi 15; întoarcerile din Roma spre Bucureşti sunt la 15 şi 10 şi la 21 şi 50 de minute de pe aeroportul Fiumicino. În 2016, compania a renunţat şi la ruta Milano-Bucureşti. 

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Skyteam, alianţa aviatică din care face parte operatorul italian, Alitalia are o flotă de 120 de aeronave cu o medie a vârstei de şapte ani. Compania operează în prezent pe 83 de destinaţii din 41 de ţări şi transportă 23,2 milioane de pasageri anual. Compania are venituri operaţionale anuale de 3,1 miliarde de dolari. În 2014, operatorul aerian Etihad Airways din Abu Dhabi a preluat o participaţie de 49% la compania Alitalia, aflată atunci aproape de faliment.

    Un articol al publicaţiei Times of Malta dezvăluie planurile Etihad pentru perioada următoare: operatorul cu sediul central în Abu Dhabi îşi revizuieşte strategia de investiţii în operatorii aerieni cu tradiţie din Europa şi caută să facă un exit din aceste companii. Iniţial, Etihad văzuse o strategie în a investi în operatori precum Air Berlin, Alitalia şi Air Serbia cu scopul de a-şi extinde reţelele. Air Berlin şi Alitalia au eşuat însă în revenirea la profitabilitate, astfel că investiţiile în aceşti operatori nu mai sunt justificate.  

    Etihad a anunţat în decembrie că renunţă la o parte din angajaţi. Cotidianul german Handelsblatt a citat mai multe surse care spuneau că Etihad plănuieşte să renunţe la investiţiile din Europa începând cu luna ianuarie. 

    În decembrie, compania a finalizat o înţelegere în ce priveşte Air Berlin, deţinut de Etihad în proporţie de 29%, pentru a închiria 28 de aeronave şi echipajele acestora operatorului german Lufthansa. Unitatea low-cost Niki a Air Berlin va intra într-un joint venture cu tour operatorul TUI. Măsurile vor înjumătăţi flota Air Berlin, care va ajunge la 75 de aeronave folosite mai ales în zboruri de lung curier din Berlin şi Dusseldorf. 

    Motivul evident de renunţare a operatorului italian la rutele de pe Otopeni este ofensiva agresivă a operatorilor low-cost pe destinaţiile din Peninsulă. În Italia, traficul aerian este dominat de Ryanair – operatorul low-cost a speculat slăbiciuni ale Alitalia precum flota veche şi lipsa resurselor pentru dezvoltare. De pe aeroportul Henri Coandă, Ryanair operează două curse zilnice spre Roma. 

    Operatorul aerian low-cost irlandez plănuieşte ca în 2017 să crească traficul de pasageri cu 10% în Italia, până la 35 de milioane. Compania a anunţat că va investi 1 miliard de dolari în 10 noi aeronave şi va deschide 44 de rute noi de pe 23 de aeroporturi regionale.

    În întreaga Europa, Ryanair plănuieşte să crească traficul pasagerilor cu 10% până la 117 milioane, pe măsură ce îi va ademeni pe clienţi de la operatorii cu tradiţie. Ryanair a semnalat în presa internaţională la finalul anului trecut că va intensifica războiul preţurilor, cu preţuri la tarifele de zbor anul acesta ce vor scădea, în medie, cu 8% pe parcursul primei jumătăţi a acestui an fiscal.

     

     

  • ALEGERI 2016: Prezenţa la vot la 17.00 este de 30,68% la nivel naţional. Teleorman şi Olt au în continuare cea mai ridicată prezenţă, Bucureşti rămâne peste media naţională

    Prezenţa la nivel naţional este de 30,68%, în Bucureşti fiind de 33,18%.  Cea mai slabă prezenţă în ţară se înregistrează în Maramureş (18,35%) şi Timiş (19,21%). Teleorman a trecut de 28%.
     
    În mediul rural au votat 2,5 milioane de români, iar în mediul urban au votat peste 3,1 milioane.

    În ceea ce priveşte împărţirea pe vârstă, cei mai numeroşi votanţi sunt cei între 45 şi 64 de ani.

    În Capitală, la ora 16.00, prezenţa la vot a fost de 24,65% (Sectorul 1 – 28,36%, Sectorul 2 – 25,54%, Sectorul 3 – 22,37%, Sectorul 4 – 24,82%, Sectorul 5 – 21,67% şi Sectorul 6 -26,55%). 
     
    Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman – 28,53%, Olt – 28,47%, Botoşani – 26,87% şi Hunedoara – 26,53%. 
     
    Cea mai slabă prezenţă: Maramureş -18,35%, Timiş- 19,21% şi Arad – 19,66%.
     
    Prezenţa la vot este similară, la ora 15.00, cu cea de la alegerile parlamentare din 2012, dar mult mai scăzută decât cea de la “prezidenţialele” din 2014.
     
    Votul în străinătate continuă duminică cu cu deschiderea a 219 secţii de votare în statele din zona centrală şide vest a Europei la ora 8.00, ora României (ora 7.00 ora locală), iar la 9.00 s-au deschis încă 33 de secţii de votare în Marea Britanie, Irlanda, Portugalia şi Senegal, a informat MAE.
     
    “Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliu ori reşedinţa. În cazul în care un alegător se află în altă localitate din judeţul unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, aceasta poate vota la orice secţie de votare, pe liste suplimentare.(…) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care se află în ţară, pot vota în baza unuia dintre următoarele acte: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul de serviciu şi carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare. Precizez că inclusiv astăzi, serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor au program cu publicul până la ora 21, respectiv ora 20, pentu a veni în sprijinul cetăţenilor care nu deţin documente de identitate valabile”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al MAI.

  • EXCLUSIV: Numărul contractelor publice atribuite fără licitaţii a crescut cu 73% între 2009 şi 2015

    Numărul anunţurilor de participare publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a scăzut cu aproximativ 37% din 2009 pînă în 2015. În schimb, a crescut numărul contractelor atribuite direct, fără licitaţii, cu circa 73%, conform statisticilor furnizate de SEAP.

    Numărul invitaţiilor de participare publicate în SEAP a scăzut dramatic în cei şapte ani, de la aproximativ 47.700 de apeluri în 2009, la circa 13.700 în urmă cu un an. Cele mai puţine invitaţii de participare au fost anunţate în 2014, numărul acestora atingând doar 11.200 de anunţuri. De asemenea, a scăzut constant şi numărul anunţurilor de atribuire fără publicarea unui anunţ de participare publicat, de la 9.900 în 2009 la 4.700 în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • A pornit afacerea cu banii primiţi de zilele de naştere. Acum face 5 milioane de dolari pe an

    La doar 24 de ani, Ian Purkayastha generează vânzări de peste cinci milioane de dolari anual prin intermediul companiei sale, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg. Firma are ca domeniu de activitate comerţul cu „ingrediente de lux”, cum ar fi trufe negre şi albe, caviar, ciuperci de elită şi diverse fructe de mare. Regalis Food lucrează cu peste 300 de chefi de top din întreaga ţară şi furnizează deliciile respective la un nivel pe care alţi distribuitori nu îl pot atinge.  

    Fondatorul Regalis Food este un tânăr brunet, liniştit, genul de persoană studioasă, care stă în spatele clasei şi nu iese în evidenţă decât atunci când are ceva de spus. Purkayastha a fost ademenit de lumea ciupercilor de lux încă de la 14 ani, când a mâncat pentru prima dată trufe negre cu sos de foie gras.

    Deoarece părinţii nu i-au susţinut ideea de a crea un business cu trufe, Purkayastha şi-a strâns banii primiţi la zilele de naştere şi Crăciun, iar la un moment dat a găsit pe eBay Franţa o companie mică din Provence care a fost dispusă să-i vândă un kilogram de trufe. Cu produsele obţinute, acesta a mers la cele mai bune trei restaurante din Fayetteville, Ark., unde a făcut 600 de dolari de la cei 100 de dolari investiţi. Avea doar 15 ani.

     De atunci, Purkayastha s-a făcut remarcat  nu doar ca  un agent de vânzări de top, ci şi unul foarte ingenios. Îi place foarte mult să negocieze, cel mai mare succes al său fiind tranzacţionarea unei cutii de trufe pentru un ceas de 20.000 de dolari în Caraibe. Tânărul este, de asemenea, co-autorul unui unui memoriu- Truffle Boy –  care va fi publicat în februarie.

    Poate cel mai interesant este faptul că Purkayastha are o nouă sursă de trufe negre de iarnă: propria sa fermă. În urmă cu şase ani, un vecin – susţinător al afacerii sale cu trufe- i-a dat 100 de metri pătraţi de teren în zona Fayetteville pentru a începe producerea de trufe. Purkayastha a plantat alune de pădure, copaci şi se pregăteşte să înceapă recoltarea de trufe.

    A cumpărat anticipativ un câine de trufe pe care îl formează. „Porcii nu nu mai sunt alegerea preferată de mult deoarece sunt dificil de controlat. Oamenii şi-au pierdut degetele încercând să tragă trufele din gura porcului”, a spus el. În cel mai bun an, livada sa a produs 113 kg de trufe negre, pe care le vindea cu circa 400 de dolari pe kilogram.

     

  • Cum vrea Uber să atragă clienţi într-un oraş unde vârsta medie a unui pasager este de cel puţin 70 de ani

    Uber Technologies a dezvoltat o strategie atipică într-un oraş mic aflat pe o coastă a Mării Japoniei. Potrivit Bloomberg, vârsta medie a unui pasager Uber din Tangocho, a cărui populaţie este de 5.914 persoane, este de cel puţin 70 de ani. Chiar mai ciudat decât atât este că majoritatea clienţilor mai în vârstă nu au un telefon inteligent, astfel că locuitorii acestui oraş sunt nevoiţi să sune pe cineva care are un astfel de dispozitiv pentru a putea fi luaţi cu o maşină a Uber.

    Aceasta nu este o piaţă tipică pentru compania americană – obişnuită să intre pe pieţe mari din toată lumea, pline cu mileniali cu gadgeturi.

    În aceste condiţii, succesul lui Uber în oraşul abandonat este modest – odinioară acesta furniza materialele pentru chimono-urile din vechea capital japoneză Kyoto, aflată la trei ore distanţă cu autobuzul. Decenii de depopulare au lăsat Tangocho cu o populaţie îmbătrânită. Există o singură linie de autobuz care duce spre acest oraş, care îşi face drum prin traseul stâncos o data pe oră, făcând din ce în ce mai greu pentru rezidenţi să îşi ducă la îndeplinire comisioanele zilnice.

    ”Uber devine din ce în ce mai important pentru mine”, spune Miyoshi Azuma, o locuitoare a oraşului care are 84 de ani. După ce soţul ei a murit, ea nu şi-a reînnoit permisul de conducere, astfel că fără Uber, izolarea ei ar fi iminentă. ”Fiii mei îmi spun să conduc atent – ar fi îngrozitor dacă aş cauza un accident la vârsta aceasta.”

    Tangocho este unul dintre cele două locuri din Japonia în care aplicaţia Uber poate fi folosită de un şofer în regim part time – un serviciu cunoscut drept UberX în Statele Unite ale Americii şi UberPop în Europa.

    Acest lucru se întâmplă fiindcă în Japonia serviciile de ride-sharing sunt permise doar în locuri prea mici pentru ca transportul public să fie susţinut.  În restul Japoniei, doar şoferii cu licenţe de taxiuri pot furniza astfel de servicii, lăsând astfel serviciile Uber din Tokyo în urmă spre comparaţie cu cele din San Francisco, Londra sau Mexic.

    Jurnaliştii Bloomberg remarcă faptul că Uber este plină de surprize zilele acestea – din anul în care a fost fondată, 2009, CEO-ul companiei, Travis Kalanick a capitulat rareori în faţa unor bătălii – fie că a fost vorba de francizele de taxi sau guvernele diferitelor ţări în care compania este prezentă.

    În august anul acesta, Uber a cedat compania din China lui Didi Chuxing, cel mai mare rival al companiei de pe respectiva piaţă, după ce a pierdut mai mult de două miliarde de dolari în doi ani.

    Până acum, Kalanick i-a permis lui Masami Takahashi, preşedintele din Japonia al Uber, libertatea de a creşte serviciile Uber în afara centrelor metropolitan importante. Dacă această strategie va avea succes, Tangocho ar putea deveni un model pentru cucerirea locurilor din provincie de către Uber, oferind astfel companiei prilejul de a asalta premiul cel mare al Japoniei: piaţa de servicii de taxi de 1, 73 de trilioane de yeni (cca. 17 miliarde de dolari).