Nu este pentru prima dată când pe suprafaţa Lunii au fost descoperite ,,dovezi” ale existenţei extratereştrilor. Un specialist din Finlanda susţine că a descoperit un obiect neobişnuit, de formă ascuţită, într-o fotografie realizată de NASA. Mark Sawalha spune că structura identificată ar putea fi însă altceva.
Tag: fotografie
-
Cum arăta prima sticlă de Coca-Cola din lume
Portalul bani.md publică o fotografie cu prima sticlă de Coca-Cola din lume, din 1886. Recipientul, care seamănă mai degrabă cu un butoiaş, conţine de fapt sirop de Coca-Cola.

-
Cum arăta prima sticlă de Coca-Cola din lume
Portalul bani.md publică o fotografie cu prima sticlă de Coca-Cola din lume, din 1886. Recipientul, care seamănă mai degrabă cu un butoiaş, conţine de fapt sirop de Coca-Cola.

-
Gadget Review: DSLR-ul începătorilor – VIDEOREVIEW
Canon 1300D este un DSLR (aparat foto cu lentile interschimbabile) entry-level ce se adresează celor care doresc să înceapă fotografia cu un DSLR şi celor care vor să treacă de la smartphone la ceva mai serios. Aparatul de fotografiat este construit în jurul unui senzor APS-C de 18 MP, are posibilitatea filmării Full HD şi dispune de Wi-Fi şi NFC (near field communication) pentru distribuirea uşoară a fotografiilor.
Noul aparat în acest segment păstrează liniile trasate de modelele vechi (a şasea generaţie în prezent), fiind aproape asemănător cu camera de fotografiat personală, 550D (generaţia a doua), cu câteva mici deosebiri. Construcţia este una solidă, dar să nu te aştepţi la prea multe la acest departament, plasticul fiind cel mai întâlnit element. Ergonomia aparatului este una bună: uşor şi plăcut de ţinut în mână, intuitiv de utilizat.
1300D are un vizor optic (viewfinder), care este destul de bun, luminos şi clar, însă cu acesta poţi vedea doar 95% din cadru, de aceea trebuie să ţii cont de acest lucru atunci când încadrezi o imagine. Acest neajuns este destul de întâlnit la DSLR-urile entry-level.
Faţă de modelul precedent, 1200D, noua cameră Canon nu este cu mult diferită: acelaşi senzor, acelaşi obiectiv standard, dar rezoluţie mai bună ecranului, procesor mai bun şi beneficiază de Wi-Fi şi NFC. Camera are un senzor de 18 MP APS-C şi un procesor Digic 4+, un sistem de focus bazat pe nouă puncte, cu un ISO (sensibilitatea imaginii) capabil să urce până la 6.400 şi poate fotografia în rafală cu doar trei cadre pe secundă.
Wi-Fi şi NFC reprezintă o îmbunătăţire importantă a DSLR-ului entry-level al Canon deoarece face distribuirea fotografiilor un proces mai simplu. Pentru a utiliza această funcţie, tot ceea ce trebuie să faci este să descarci aplicaţia Canon (iOS sau Android), apoi procesul de conectare e foarte simplu; cu câteva gesturi poţi trimite fotografia făcută.
După cum spuneam, camera are nouă puncte de focus care acţionează destul de repede atunci când afară este lumină bună, însă în interior sau seara camera poate întâmpina dificultăţi în a găsi punctul de focus pe care-l vrei.
Imaginea produsă de camera foto este una de calitate, JPG-urile au culori frumoase, naturale, dar la interior aparatul de fotografiat tinde să încălzească imaginea atunci când balansul de alb este lăsat în modul automat. Obiectivul cu care vine camera are stabilizator optic, ceea ce face ca imaginile să fie clare în majoritatea timpului şi în general am fost destul de mulţumit de imaginile produse de aparat.Odată cu apusul soarelui lucrurile devin mai dificile fără un trepied, imaginile fiind bune până la o sensibilitate de 1.600 ISO. La ISO 3.200 sau 6.400 pot fi în continuare bune, dar să nu vă aşteptaţi la miracole.
Pe partea de video, camera scoate imagini plăcute la o calitate de 1.080 p la 30 de cadre pe secundă, dar fără focalizare continuă şi fără control manual asupra setărilor video. Aşadar filmarea este complementară fotografiei, 1300D nefiind recomandat celor interesaţi în principal de video, mai ales din cauza faptului că nu-i poţi ataşa un microfon extern (posibil pe alte DSLR-uri similare ca preţ şi performanţă).
Poate tehnologia nu este chiar cea mai bună, dar când stai să te gândeşti că la un preţ rezonabil primeşti un aparat capabil să filmeze HD, cu o autonomie sănătoasă a bateriei (peste 500 de fotografii) şi cu Wi-Fi, atunci ai de-a face cu un DSLR entry- level numai bun pentru amatorii de fotografie.
CASETA TEHNICĂ
SENZOR: 18 MP APS-C
FORMAT FIŞIERE: RAW, JPEG
REZOLUŢII ÎNREGISTRATE: 5.184 X 3.456 / 3.456 X 2.304 / 2.592 X 1.728
|NREGISTRARE VIDEO: 1920 X 1080 (30, 25, 24 FPS), 1.280 X 720 (60, 50 FPS)
TIP FOCALIZARE: AF CU 9 PUNCTE
SENSIBILITATE IMAGINE: 100-6.400 (12.800-EXPANDAT)
MODURI EXPUNERE: AUTO, PORTRAIT, LANDSCAPE, CLOSE-UP, SPORTS, NIGHT PORTRAIT, NO FLASH, MOVIE, PROGRAM AE , SHUTTER PRIORITY AE, APERTURE PRIORITY AE, MANUAL, A-DEP
CAPACITATE RAFALĂ: 3 FPS
DIMENSIUNI: 130 X 100 X 78 MM
GREUTATE: 434 G
CARDURI MEMORIE COMPATIBILE: SD, SDHC, SDXC, EYEFI
ALIMENTARE: ACUMULATOR LI-ION LP-E10
CONECTIVITATE: WI-FI CU NFC -
A renunţat la şcoală la 18 ani în căutarea aventurii. Până la 27 de ani a vizitat aproape 100 de ţări şi se întreţine lucrând pentru localnici
Norvegianul Christian Lindgren a renunţat la scoală la 18 ani şi a plecat în lume în căutarea de aventuri şi pentru a-şi explora pasiunea pentru fotografie, scrie Daily Mail
Lindgren, 27 ani ani, a vizitat de-a lungul timpului nu mai puţin de 97 de ţări. “Mi-a plăcut să călătoresc de mic. Şi părinţii şi bunicii mei au călătorit mult când au fost tineri, iar eu am crescut în jurul a tot felul de obiecte adunate de peste tot din lume”, a declarat el pentru Daily Mail.
Tânărul a cumpărat primul bilet de avion din banii economisiţi, apoi şi-a finanţat călătoriile practicând tot felul de joburi neobişnuite. A predat, a lucrat la o fermă şi la hosteluri. “Toţi banii pe care i-am cheluit până acum au fost câştigaţi de mine. Pentru a economisi bani am dormit la prieteni, la hosteluri, iar în zone izolate am dormit în cort”, a spus Christian Lindgren.
Nu totul a mers perfect de-a lungul călătoriilor, de două ori i s-a furat camera foto şi a întâmpinat dificultăţi la trecerea graniţei dintre Burkina Faso şi Ghana. Aceste lucruri nu l-au determinat să renunţe, iar când vine vorba de fotografie Lindgren susţine că nu ai nevoie de echipament scump pentru a face fotografii bune.
Scopul lui este să viziteze fiecare ţară de pe glob, dar nu se grăbeşte să realizeze această performanţă. “Am fost în Asia centrală de două ori, în Nepal de şase ori, am văzut fiecare ţară din Asia de sud-est de cel puţin trei ori şi în China de peste 10 ori. Îmi place să mă reîntorc în ţările care mi-au lăsat o impresie plăcută şi pe care vreau să le explorez mai în detaliu”, a spus tânărul.
“Toată lumea ar trebui să călătorească. Aşa înveţi mult mai multe despre tine, despre lume şi culturile din jurul globlui decât ai face-o privind la televizor sau citind”, a încheiat el.
-
Tânărul care a trăit pe străzile din Mozambic, iar acum este un fotograf de top cu fotografii expuse în Londra sau în Lisabona
A învâţat singur secretele fotografiei, iar 12 ani mai târziu a ţinut prima expoziţie în Lisabona. Mario Macilau a explicat într-un articol BBC cum a reuşit această performanţă.
Pentru a ajuta familia să se întreţină, Mario făcea tot felul de slujbe pentru oamenii din piaţă: spăla maşini, căra bagajele oamenilor etc. Acesta a recunoscut că a intrat intr-o sferă influenţă negativă, şi a fost implicat în cazuri de criminalitate minoră, după cum spune el.
“La 14 ani am împrumutat camera foto a unui prieten şi am început să fac fotografii, să documenteze mediul înconjurător. Mi-am developat pozele într-o cameră obscură pe care am construit-o singur. Practicam fotografia de fiecare dată când puteam, dar era dificil pentru mine deoarece nu aveam bani pentru film şi pentru chimicale”, a spus Mario.

Nu avea de gând să-şi facă o carieră din fotografie, dar într-o zi, în 2007, când un prieten s-a oferit să-i vândă o cameră, Mario nu a ezitat şi i-a oferit la schimb telefonul mobil pe care-l primise de la mama sa.
“Mi-a fost greu să-i spun mamei ce am făcut, aşa că am minţit-o şi i-am spus că cineva mi-a furat telefonul”, a spus Macilau.
Pentru a-şi face munca mai vizibilă, Mario s-a dus la bibliotecă pentru a folosi internetul. Şi-a creat un blog, apoi feedback-ul pozitiv a început să apară şi a fost invitat să-şi expună operele în cadrul unor expoziţii.În 2009 a fost invitat de o parohie din Lisabona pentru a ţine o expoziţie. Înainte de asta, el a luat parte la mai multe expoziţii de grup la Berardo Collection Museum şi la Saatchi Gallery din Londra.
Familiei i-a luat foarte mult să înţeleagă că poate face bani din fotografie. “Chiar şi acum mama mea nu înţelege exact, dar e ok, îmi acceptă decizia”, a mai spus el.
“Am încercat să mă revanşez faţă de mama mea pentru că i-am vândut telefonul, iar acum, de fiecare dată când călătoresc îi aduc un telefon nou”, a încheiat Mario Macilau.
-
Viitorul fotografiei legat mai mult de software şi mai puţin de optică
Smartphone-urile au revoluţionat multe obiceiuri, iar fotografiile nu fac excepţie: accentul se mută din ce în ce mai mult dinspre optică spre software. De aceea, deşi două telefoane au obiective cu o performanţă asemănătoare, imaginile sunt diferite. Totul ţine de procesarea imaginilor de către software-ul telefonului.
De aceea se vorbeşte tot mai mult de aşa numită fotografie computaţională, procedeu prin care se colectează date din imagini sau de la senzori de imagini apoi se aplică anumiţi algoritmi pentru a produce o fotografie care altfel ar fi fost imposibil de realizat în mod tradiţional. Cu datele adunate din imagini se pot produce fotografii HDR (high-dynamic range) impresionante. Acest procedeu este din ce în ce mai prezent în smartphone-uri, majoritatea telefoanelor având posibilitatea de a realiza fotografii HDR. Recent, anumite telefoane Android şi iPhone 7 Plus, utilizează două camere pentru a surprinde o imagine astfel, combinând datele obţinute pentru a realiza imaginea.
Acum smartphone-urile reprezintă cea mai mare platformă pentru fotografie, în condiţiile în care 40 de milioane de fotografii sunt încărcate pe Instagram în fiecare zi. Drept consecinţă, piaţa camerelor de fotografiat compacte scade vertiginos. Asociaţia Camerelor şi Produselor de Fotografiat (CIPA) a realizat despre ce s-a întâmplat pe piaţa de profil în 2016 şi este evident că apetitul pentru smartphone-uri explodează, în timp ce vânzările de camere compacte scad tot mai mult.

Practic, potrivit raportului CIPA, 98,4% dintre camerele de fotografiat destinate consumatorilor vândute în 2016 au fost încorporate în smartphone‑uri, doar 0,8% au fost în camere compacte, 0,5% în DSLR-uri şi 0,2% în camere mirrorless. „Camerele din smartphone-uri se vor îmbunătăţi, iar vânzările de camere compacte se vor apropia de zero. Dar tot timpul va fi nevoie de aparatură mai bună şi mai scumpă pentru oamenii interesaţi de fotografie”, spune într-un articol publicat de petapixel.com fotograful Sven Skafisk.
Primul HDR a apărut pe iPhone în 2010 şi folosea un truc pe care fotografii serioşi îl puneau în practică de ani de zile: capturarea unei imagini cu mai multe expuneri, apoi combinarea acestora pentru o fotografie unde atât zonele întunecate cât şi cele luminoase se văd bine.
După Apple, a urmat şi Android. Încorporarea acestei tehnici într-un smartphone a pus trucul în mâinile mulţimii. Tehnica de creare a HDR‑urilor s-a schimbat de-a lungul anilor, iar rezultatele s-au îmbunătăţit.
Ideea adăugării mai multor camere pe partea din spate a smartphone‑urilor se învârtea de mai mult timp în industrie; prima iteraţie concretă a apărut în 2014 prin HTC One (M8). Potenţialul a fost văzut şi de Huawei, care a implementat sistemul la P9 (aprilie 2016), combinând doi senzori – unul color şi altul alb-negru, apoi Apple a făcut asta pentru iPhone 7 plus (octombrie 2016) având o cameră cu un unghi larg de deschidere şi altă cameră zoom.
Sistemul format din cele două camere combinate cu software-ul este capabil să recunoască obiecte în spaţiu şi astfel se poate detecta profunzimea de câmp dintr-un cadru. iPhone 7 plus are aşa ceva în modul portret; astfel se creează un background înceţoşat frumos, un efect până acum obţinut doar de un aparat DSLR cu un obiectiv cu o profunzime de câmp mică.
Dacă un sistem cu două camere este bun, unul cu cu mai multe camere ar trebui să fie şi mai bun, nu? Acesta este şi planul lui Rajiv Laroia, care a realizat un aparat foto ce are încorporate nu mai puţin de 16 obiective, punând în aplicare principiile fotografiei computaţionale: realizarea unei imagini digitale uriaşe prin compunerea mai multor imagini mai mici obţinute din mai multe surse. Produsul gândit de Laroia se numeşte L16 şi este realizat de compania numită Light.
În funcţie de lumină şi zoom, L16 se foloseşte de o combinaţie de obiective pentru a crea o imagine de 52 megapixeli. Totul într-un pachet nu mai mare de un smartphone sau o cameră compactă. Totuşi, preţul nu este unul tocmai mic: 1.600 de dolari, adică de aproape trei ori mai mult decât preţul DSLR-urilor entry level.

Lui Laroia i-a venit ideea după ce a început să practice fotografia şi se vedea nevoit să care echipamentul de fotografiat: un rucsac plin cu obiective, bliţ şi un trepied. El era frustrat că avea nevoie de un echipament atât de greoi. Nu se pricepea la optică, dar a zis să încerce să creeze ceva ce ar putea înlocui tot acel echipament. A reuşit să strângă finanţare de 35 de milioane de dolari de la finanţatori ca Google Ventures sau Charles River Ventures şi în toamna lui 2015 a început sesiunea de vânzări. Ţinta de vânzări stabilită pentru prima lună a fost realizată în doar 30 de ore. Compania a refuzat să specifice exact cât a vândut de atunci, dar reprezentanţii Light au declarat pentru Bloomberg că acea sumă s-ar învârti în jurul sumei de 10 milioane de dolari.
Totuşi, dacă vânzările au demarat spectaculos, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu producţia. De fapt, reprezentanţii companiei Light au spus că nu au reuşit să găsească un producător capabil. Într-un final au reuşit şi este de aşteptat ca primele produse să fie livrate începând cu aprilie 2017.
În viitorul fotografiei are un cuvânt de spus şi Google prin proiectul Tango, ce a început ca un program în departamentul de Tehnologii şi Proiecte Avansate din companie. Tango a fost creat pentru a integra o serie de senzori şi camere într‑un dispozitiv mobil, astfel încât acesta să-şi înţeleagă propria poziţie în raport cu împrejurimile. Maparea 3D a platformei Google Tango poate să ghideze utilizatorul printr-un muzeu, să-l ajute să lucreze la proiecte de casă sau poate să creeze un univers animat.
Primul telefon dedicat noii platforme a fost Lenovo Phab2 Pro, dotat cu trei camere pe spate (una RGB de 16 megapixeli, alta cu un unghi foarte larg (fisheye) şi a treia un emiţător de infraroşii). Combinate cu un accelerometru (un senzor hardware ce permite detectarea poziţiei, mişcării, înclinaţiei, şocurilor, vibraţiilor, măsurarea acceleraţiei), un giroscop şi un modul intern care conţine un senzor de percepţie a adâncimii, telefonul poate utiliza tehnologia Google Tango. Un al doilea telefon care foloseşte această tehnologie este Asus Zenfone AR, ceea ce le permite utilizatorilor să experimenteze domeniul realităţii virtuale. Dacă sunteţi familiar cu Pokemon Go, ştiţi cam la ce să vă aşteptaţi. Totuşi Tango este o tehnologie mai avansată care ar putea schimba felul în care oamenii interacţionează cu mediul real prin intermediul telefoanelor. Practic, acum ai putea să vezi cum arată lampadarul de la IKEA în dormitor prin intermediul telefonului, fără să fii nevoit să-ţi imaginezi cum arată în cameră.
Aşadar, beneficiul imediat ar fi pentru realitatea agumentată; suprapunerea informaţiilor peste imagini necesită mult mai puţină putere de calcul decât generarea unui mediu grafic de realitate virtuală cu care oamenii pot interacţiona.
Nici românii nu sunt departe de acest fenomen. Un clujean, Radu Rusu, a realizat o aplicaţie care le permite utilizatorilor să facă fotografii 3D. Fyuse este creat pentru dispozitive mobile şi foloseşte un proces numit „sensor fusion” în care combină algoritmii de procesare de imagine în timp real cu alţi senzori de pe telefon pentru a calcula poziţia camerei în spaţiu. Utilizatorul mişcă camera într-o anumită direcţie şi Fyuse construieşte un graf vizual cu noduri şi tranziţii între ele, astfel încât să acopere spaţiul parcurs de utilizator, într-un mod cât mai compact. Astfel rezultă o imagine 3D ce oferă o altă experienţă de consum.
Fotografia computaţională face mai mult decât să captureze pixeli şi poate surprinde lumina, permiţând astfel extragerea geometriei unei scene. „Dacă ştii unde este un obiect şi pe ce suprafaţă se află, atunci poţi realiza mai multe lucruri”, spune Irfan Essa, profesor al Institutului de Tehnologie din Georgia, într-un articol publicat pe fastcompany.com. Una dintre problemele întâlnite cel mai des în prezent este numărul uriaş de imagini pe care utilizatorii le fac. Astfel, cu ajutorul software-ului care analizează conţinutul unei imagini, s-ar putea identifica cele mai bune poze, eliminându-se astfel surplusul de fotografii, este de părere Essa.

