În cadrul unor declaraţii susţinute în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului Britanic, Johnson a fost de acord cu un parlamentar care a afirmat că Putin se va folosi de Campionatul Mondial pentru a îmbunătăţi imaginea Rusiei, în acelaşi mod în care Germania lui Hitler s-a folosit de Olimpiada din 1936, relatează site-ul agenţiei de presă Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.
Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.
Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.
O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.
Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.
Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.
”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.
Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.
Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu 2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.
Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.
Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.
În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.
Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.
”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.
Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.
În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.
Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.
Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.
Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.
O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.
Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.
Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.
”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.
Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.
Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu 2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.
Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.
Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.
În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.
Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.
”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.
Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.
În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.
Respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, în dosarul penal 82/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Craiova, privind pe numiţii Stănescu Paul, Briceag Belu Marian, Cotoşman Florin şi Manolache Remulus, se arată în decizia instanţei supreme.
Este vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era preşedinte al Consiliului Judeţean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanţare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituţia publică a susţinut financiar echipa de fotbal.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Campioana Franţei a realizat un profit de 286 de milioane de euro, în urma transferurilor de jucători. AS Monaco a încasat 416 milioane de euro, dintre care a investit 130 de milioane.
Gruparea franceză este urmată, în acest top, de Borussia Dortmund, Olympique Lyon, AS Roma, ACF Fiorentina şi Real Madrid. Chiar dacă este percepută în continuare ca o echipă care investeşte sume imense în transferuri, campioana en titre a Spaniei şi a Europei este pe plus cu 47 de milioane de euro, după ce a primit 139 de milioane de euro şi a cheltuit 92.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De la finalul anului trecut, ne-am trezit într-o isterie pe net, în cafenele, cel puţin din Bucureşti, că toată lumea vorbeşte despre bitcoin, ethereum, despre câştiguri fabuloase de 1.000%, 20.000%, de nu mai ştii unde pui punct şi unde virgulă, despre milioane de euro făcuţi peste noapte, despre conspiraţia finanţelor mondiale etc.
În caz că nu ştiţi, un bitcoin valorează mai mult de 10.000 de euro (cel puţin marţi seară). Iar lumea vorbeşte despre bitcoin, despre criptomonede, despre blockchain ca şi cum ar vorbi despre politică şi fotbal.
Toată lumea ştie ce este un bitcoin şi cum poţi să câştigi milioane de euro. Bineînţeles, bazându-se pe ce au auzit (de pildă, mi-a spus cineva că băiatul lui Ţiriac a făcut 20 de milioane de euro, dar ar fi putut să facă 200 de milioane de euro dacă nu vindea – după cum vorbeşte folclorul din cafenele. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu, mi-e şi frică să întreb, să nu râdă de mine), pe faptul că euro şi dolarul vor fi înlocuite cu aceste criptomonede, că aşa au decis unii, că băncile centrale vor dispărea, iar lumea va prelua puterea.
Ceea ce am aflat, după cum spune un specialist în fiscalitate – câştigurile din bitcoin nu sunt impozitate, pentru că reprezintă un activ financiar personal. Şi această informaţie trebuie verificată la ANAF, în caz că aţi făcut milioane pe bitcoin, ethereum, ripple, sau pe cine ştie ce criptomonedă.
Nu prea am înţeles ce este în spatele acestor criptomonede, în afară că sunt nişte formule, nişte algoritmi, putere de calcul, stocare de date etc. Dar probabil că voi aţi înţeles.
Am ratat bitcoinul şi am fost foarte aproape de ethereum. Acum trei ani, întâmplător, am vorbit cu un român care a fost printre primii angajaţi la ethereum, în Elveţia. Atunci am aflat prima dată despre Vitali, cel care a creat ethereum. Nu vă spun cât era un ethereum atunci şi cât este acum, ca să nu vă enervez, în primul rând pe voi.
Nu ştiu cum poţi să te lupţi logic cu creşteri de 10.000-20.000% în câteva luni, când pare atât de uşor să faci bani.
În mod cert, în viitor vom avea cel puţin o criptomonedă folosită la transferuri de bani, economisire sau plăţi curente. Gândiţi-vă că Facebook sau Google sau Apple lansează propria monedă, care poate fi folosită la schimb pentru a plăti produse şi servicii.
Oricum, mulţi dintre voi aveţi deja în buzunar, fără să ştiţi, criptomonede: milele de la Lufthansa (dacă s-ar transforma în bani, ar fi a treia monedă a lumii) sau punctele de loialitate acumulate într-un cont sau pe un card. Aceste puncte pot fi folosite în mod curent pentru plata unor bunuri şi servicii din aceeaşi reţea.
În lumea modernă, cu foarte puţine excepţii, monedele se bazează pe încredere, pe percepţii, şi mai puţin pe nişte active fizice – aur, petrol, argint, pământ etc.
O monedă facilitează schimburile dintre oameni pentru achiziţia unor bunuri şi servicii. Dacă eu produc/scriu un articol care este vândut prin publicitate, plata mea nu se face în reclame, ci în bani. La fel de bine aş putea să iau o reclamă drept plată, cu care să mă duc ulterior la magazin să cumpăr lapte.
Facebook are în spate atenţia şi minutele petrecute de voi pe paginile lor şi ale voastre, active, care pot fi monetizate.
Ce are în spate un bitcoin sau un ethereum, dincolo de celebrele formule matematice?
În mod cert există un răspuns, care acum trece de puterea noastră de înţelegere prin ceea ce ştim acum, prin ceea ce observăm despre cum funcţionează lumea.
O monedă capătă putere odată ce oamenii o folosesc, bazându-se pe încredere. |ţi vei primi salariul într-o criptomonedă pe care o vei putea folosi mai departe pentru plata facturilor, spre exemplu. Important este ca acela care îţi vinde acel serviciu să accepte această criptomonedă. Care este valoarea ei? Aşa ca şi acum, totul ţine de o putere economică, politică şi militară, într-un final.
Dolarul a revenit puternic, ca monedă globală de schimb, după acordul de la Bretton Woods, când s-a înfiinţat FMI, iar hârtia verde a căpătat putere comercială şi de schimburi financiare.
Euro a devenit mare după ce s-a creat moneda unică, având în spate puterea economică şi politică a zonei euro şi a întregii Europe. Marca germană, francul francez, guldenul olandez erau monede puternice, dar într-un teritoriu limitat. Aşa, euro a câştigat teren după ce a devenit euro.
Noi putem să cerem un salariu ca în Germania, pentru că poate facem aceeaşi muncă în 8 ore ca un neamţ (cel puţin aşa ne place să credem), dar nu ne plăteşte nimeni aşa, pentru că noi, la rândul nostru, nu putem să ne vindem munca la preţurile unui neamţ.
Până când vom vedea care criptomonedă va cuceri lumea şi cine o va controla, nu vreţi să cumpăraţi un Finicoin? Sună şi bine, că tot se vând criptomonede pe bandă rulantă. Cine mai ştie ce este în spate? Important este să crească criptomoneda şi să visezi cum câştigi milioane de lei (nu de euro).
Am înţeles că poţi să închiriezi operaţiuni de minare fără niciun fel de problemă.
Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918.
Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.
Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.
Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com
Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason
“Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.
Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.
Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.
“Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.
Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.
Anul trecut s-au prăbuşit 10 avioane comerciale şi de marfă, ucigând 44 de pasageri şi membri ai echipajului. Comparativ cu media ultimilor cinci ani, de 17 accidente şi 495 de morţi, anul trecut a fost însă unul cu puţine incidente.
În mod remarcabil, niciun avion comercial de mari dimensiuni nu s-a prăbuşit în 2017. Ziua de azi este cea de-a 401-a zi de la ultimul incident aviatic grav: în noiembrie 2016, un avion ce transporta 77 de pasageri, inclusiv echipa de fotbal Chapecoense din Brazilia, s-a prăbuşit înainte de aterizarea pe un aeroport din Columbia. 71 de persoane şi-au pierdut atunci viaţa.
Numărul accidentelor aviatice se află în scădere încă din 1992; ultimii 25 de ani au adus noi tehnologii, avioane şi motoare mult mai performante. Este însă de remarcat şi faptul că incidentele sunt tot mai puţine în vreme ce numărul pasagerilor creşte în mod considerabil – anul trecut, aproape 3,7 miliarde de oameni au folosit acest mijloc de transport.
Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) a stabilit, vineri, în urma tragerii la sorţi de la Moscova, componenţa grupelor Campionatului Mondial din 2018, care se va desfăşura în Rusia.
Grupa A: Rusia, Arabia Saudită, Egipt, Uruguay
Grupa B: Portugalia, Spania, Maroc, Iran
Grupa C: Franţa, Australia, Peru, Danemarca
Grupa D: Argentina, Islanda, Croaţia, Nigeria
Grupa E: Brazilia, Elveţia, Costa Rica, Serbia
Grupa F: Germania, Mexic, Suedia, Coreea de Sud
Grupa G: Belgia, Panama, Tunisia, Anglia
Grupa H: Polonia, Senegal, Columbia, Japonia
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro