BusinessMagazin

Tag: folosire

  • ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească accelerat şi încheie săptămâna la 4,95%, plus 1,4% faţă de ziua anterioară

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri, 29 aprilie, la 4,95%, valoare în creştere cu 1,4%  faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 4,88%.

    În ultima săptămână indicele s-a majorat cu 4,65%.

    De la începutul lunii, când a fost cotat la 4,6%, indicele s-a majorat cu 7,6%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de aproape 64%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,04% de la 5% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,11% în creştere de la 5,07% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    La cel mai recent sondaj realizat de CFA România, analiştii financiari apreciau că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

     

  • Companiile din UE vor folosi „portiţe” pentru a plăti gazele în ruble, relatează FT

    Companiile din domeniul energetic europene ar putea folosi „portiţe” pentru a satisface cererea Rusiei de a plăti gazul în ruble, pe fondul temerilor că aprovizionarea ar putea fi întreruptă pentru mai multe ţări.

    Miercuri, Gazprom a oprit exporturile de gaze către Polonia şi Bulgaria din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

    Joi, Financial Times relatează că doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc în Europa – Uniper din Germania şi OMV din Austria – se pregătesc să folosească un nou sistem care le permite să se conformeze cererii Rusiei.

    Pentru a nu încălca sancţiunile UE, Rusia a stabilit la sfârşitul lunii martie un mecanism prin care companiile europene vor continua să plătească Gazprombank – braţul financiar al Gazprom cu sediul în Elveţia – pentru importurile lor în euro.

    Banca rusă, care nu se află sub incidenţa sancţiunilor UE, ar urma să convertească apoi depozitele în euro în ruble într-un al doilea cont deschis pe numele firmelor, pentru a le plăti mai departe în Rusia, relatează FT.

    Tiina Tuomela, directorul financiar al Uniper, a declarat pentru ziar că societatea consideră că acest proces de plată modificat respectă sancţiunile.

     

  • Ce sunt rachetele ruseşti Kalibr? Conform Pravda, Rusia a ameninţat că le va folosi împotriva Poloniei şi României

    Rachetele Kalibr sunt supersonice, astfel, sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare. 3M-54 Kalibr este o rachetă rusească de croazieră dezvoltată de Biroul de proiectate Novator.

    O asemenea rachetă poate fi lansată de pe navă sau de submarin. Rachetele Kalibr pot fi folosite ca proiectile anti-navă , anti-submarine şi pentru ţinte terestre. Unele versiuni sunt supersonice la care sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare.

    O rachetă Kalibr are o greutate de la 1.300 kg la 2.300 kg, lungime de 6,2 –  8,9 metri, diametru 0,533 metri, transmite Military History. Racheta poate transporta un focos cu o greutate de până la 500 kg de exploziv, dar şi material termonuclear.
    Este în funcţiune din 1994 şi a fost utilizată în Războiul Civil Sirian în 2015 şi în Invadarea Ucrainei din 2022.

    Pe 7 octombrie 2015, fregata rusă Gepard  Dagestan şi trei corvete mici din clasa Buyan care navigau în Marea Caspică au lansat 26 de rachete de croazieră Kalibr. Rachetele de croazieră lungi de 9 metri au zburat la 900 de mile deasupra teritoriului iranian şi irakian înainte de a lovi 11 ţinte în Siria –  baze de luptători ISIS şi rebeli din Armata Siriană Liberă.
    Rachetele Kalibr sunt în prezent desfăşurate pe submarinele marinei ruse din clasa Kilo şi pe tipuri mai moderne, inclusiv de clasele Akula, Lada şi Yasen.

    În acest film, realizat în contextul războiului ruso-ucrainean,  se poate vedea impactul nimicitor al rachetelor ruseşti de croazieră.

    Recent, un  articol de pe Pravda vorbeşte de posibile ţinte ale rachetelor Kalibr-  România, care e acuzată în mod fals că intenţionează să invadeze Transnistria pentru a apăra Moldova, şi Polonia, care serveşte drept punct de tranzit pentru toate transporturile de armament din ţările vestice către Ucraina.

  • Toate telefoanele mobile, tabletele sau alte echipamente vor folosi un singur tip de încărcător

    Parlamentul European a votat miercuri ca toate telefoanele mobile, tabletele, camerele sau alte echipamente electronice să folosească un singur tip de încărcător, respectiv USB-C, anunţă eurodeputatul Alin Mituţă.

    „<Are cineva un încărcător de Iphone/Samsung/Sony..?>. Întrebarea asta va fi istorie”, scrie pe Facebook europarlamentarul Alin Mituţa.

    El afirmă că Parlamentul European a votat miercuri ca toate telefoanele mobile, tabletele, camerele sau alte echipamente electronice să folosească un singur tip de încărcător, respectiv USB-C.

    „Asta ne va scuti de bătăile de cap şi va elimina aproximativ 10 000 de tone de deşeuri electronice pe an. Ce urmează? După ce comisia IMCO din Parlamentul European a adoptat această măsură, ca modificare la directiva privind echipamentele radio, urmează să aprobăm şi în plen textul, ca mai apoi să fie negociat cu Consiliul şi să ajungă la o formă finală a legislaţiei”, conchide eurodeputatul USR.

  • Analiştii financiari anticipează că BNR va majora rata de dobândă la cel putin 4,25% în următoarele 12 luni, cursul valutar va ajunge la 5,08 lei/euro şi rata medie a inflaţiei la 8,03%. Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va atinge 5,28%

    Analiştii financiari din cadrul Asociaţiei CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,082 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 8,03%, un nou maxim istoric consecutiv înregistrat de la iniţierea sondajului, realizat lunar de CFA de peste zece ani.

    Datele colectate de CFA în luna martie arată că, pentru orizontul de 6 luni, toţi analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0402 lei/euro.

    “Toţi participantii anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrata nicio alta opinie. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0402 lei pentru un euro in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,082 lei pentru un euro”, spun analiştii CFA.  

    (Sursa: sondaj CFA)

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta şi-a continuat scăderea în luna martie până la valoarea de 40,9 puncte, situaţie care s-a datorat evolutiei componentei de anticipatii a indicatorului, potrivit analiştilor.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,7%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

    Totodată, pentru 2022, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 3%.

    “Pe fondul aversiunii la risc declansata de invazia Rusiei in Ucraina, indicatorul de incredere macroeconomica al Asociatiei CFA Romania si-a continuat scaderea si in luna martie. O consecinta a acestei aversiuni crescute la risc este si reducerea anticipatiilor de crestere economica care s-au redus cu inca o jumate de punct procentual fata de exercitiul anterior. Totodata si anticipatiile inflationiste au continuat sa creasca”, spune Adrian Codirlasu, Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    El precizează că în ceea ce priveste evolutia ratelor de dobanda, participantii la sondaj anticipeaza o majorare a ratei de dobanda de catre Banca Nationala la cel putin 4,25%, in urmatoarele 12 luni.

    Recent, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50%  pe an, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie.

    Este de remarcat în cadrul sondajului reducerea ponderii respondentilor care cred ca preturile proprietatilor imobiliare rezidentiale din marile orase vor creste in urmatoarele 12 luni (13,6%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participantilor care considera ca pretul va scadea (40,9%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020).

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

     


     

     

  • Rapoarte privind un atac chimic în Mariupol, oficialii occidentali monitorizează

    Oficialii occidentali au reacţionat la informaţiile privind un posibil atac chimic în oraşul ucrainean Mariupol, arată Sky News.  

    Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat: “Suntem conştienţi de rapoartele din mass-media sociale care susţin că forţele ruse au desfăşurat o potenţială muniţie chimică în Mariupol, Ucraina. Nu putem confirma în acest moment şi vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia”.

    El a adăugat că aceste rapoarte, dacă sunt adevărate, „sunt profund îngrijorătoare şi reflectă îngrijorările pe care le-am avut cu privire la potenţialul Rusiei de a folosi o varietate de agenţi de control al revoltei, inclusiv gaze lacrimogene amestecate cu agenţi chimici, în Ucraina”.

    Ministrul britanic de externe Liz Truss a adăugat pe Twitter: “Rapoarte potrivit cărora forţele ruseşti ar fi putut folosi agenţi chimici într-un atac asupra populaţiei din Mariupol. Lucrăm de urgenţă cu partenerii pentru a verifica detaliile. Orice utilizare a unor astfel de arme ar fi o escaladare în acest conflict şi îi vom cere socoteală lui Putin şi regimului său.”

    Ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a scris pe Twitter: “Rapoarte foarte îngrijorătoare din mai multe surse despre posibila utilizare a armelor chimice în Mariupol. Este nevoie de o verificare urgentă a faptelor de către partenerii internaţionali.”

    În discursul său de luni seara, preşedintele Volodimir Zelenski a spus că forţele ruse ar putea folosi arme chimice în Ucraina, dar nu a spus că armele chimice au fost deja folosite.

    La începutul zilei au existat rapoarte neconfirmate care sugerau că ar fi fost folosite arme chimice într-un atac asupra oraşului Mariupol. Preşedinta Comisiei parlamentare pentru integrarea Ucrainei în UE, Ivanna Klympush, a declarat că Rusia a folosit o “substanţă necunoscută” asupra oraşului. Sky News nu a reuşit să verifice în mod independent niciuna dintre aceste afirmaţii.

    Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, a scris pe canalul său Telegram că rapoartele privind atacul nu au fost confirmate şi că se aşteaptă să ofere detalii şi clarificări mai târziu.

  • ASF vrea să folosească blockchain pentru îmbunătăţirea colectării şi raportării datelor şi informaţiilor şi a lansat un portal de autorizări online

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a derulat un proiect pilot de testare a tehnologiei blockchain şi a constatat că procesele de raportare şi colectare de date, existente la nivelul instituţiei, pot fi îmbunătăţite, digitalizate şi securizate folosind blockchain.

    Soluţia informatică dezvoltată are drept scop reformarea modului de lucru în cadrul ASF, reinventarea strategică a proceselor interne ale instituţiei, precum şi eficientizarea semnificativă a colaborării şi a comunicării inter-instituţionale, se arată într-un comunicat.

    ”Accelerarea procesului de digitalizare la nivelul activităţii Autorităţii de Supraveghere Financiară reprezintă unul dintre obiectivele majore ale instituţiei. În secolul XXI nu mai putem fi eficienţi şi nu mai putem răspunde prompt nevoilor pieţei şi ale cetăţeanului dacă nu utilizăm tehnologia în tot ceea ce facem zi de zi. Digitalizarea îmbunătăţeşte substanţial procesele de lucru şi aduce beneficii cuantificabile pentru entităţile din piaţa financiară non-bancară şi pentru consumatori”, a declarat Nicu Marcu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    În paralel, ASF a a implementat portalul de autorizări, un instrument online care facilitează procesul de autorizare pe piaţa financiară non-bancară.

    Astfel, persoanele şi entităţile care vor să depună un dosar în vederea autorizării nu mai sunt nevoite să se deplaseze la sediul Autorităţii, iar volumul de documentaţie letrică este diminuat.

    Beneficiile potenţiale ale blockchain-ului se referă la îmbunătăţirea transparenţei şi trasabilităţii tranzacţiilor, creşterea nivelului de încredere a participanţilor într-o anumită piaţă, întărirea conformităţii cu reglementările, dar şi reducerea costurilor de tranzacţie între părţi, prin eliminarea necesităţii de a deţine documente pe suport de hârtie. Totodată, această tehnologie consolidează imuabilitatea şi securitatea datelor şi funcţionează ca un instrument de prevenţie. Datorită acestor caracteristici, tehnologia blockchain ar putea promova un comportament responsabil în afaceri.


     

     

  • Putin va folosi armele nucleare doar dacă va fi provocat – diplomat

    Rusia îşi păstrează dreptul de a folosi arme nucleare dacă ţara este „provocată” de NATO, spune adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski.

    Dmitri Polianski, unul dintre cei mai importanţi diplomaţi ai Rusiei în Statele Unite, a vorbit cu Sky News după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că şeful său ar putea apăsa butonul nuclear dacă ţara simte că se confruntă cu o ameninţare „existenţială”.

    „Dacă Rusia este provocată de NATO, dacă Rusia este atacată de NATO, de ce nu? Suntem o putere nucleară. Nu cred că este un lucru corect să spun asta, dar nu este un lucru corect să ameninţaţi Rusia şi să încercaţi să interveniţi. Deci, atunci când aveţi de-a face cu o putere nucleară, desigur, trebuie să calculezi toate rezultatele posibile ale comportamentului tău”, a afirmat Dmitri Polianski la Sky News.

    Acesta a respins declaraţia americanilor potrivit cărora membrii forţelor armate ruseşti se fac vinovaţi de crime de război în Ucraina.

    „Nu cred că noi comitem crime de război în Ucraina. Bineînţeles, nu depinde de mine să evaluez. Eu nu sunt acolo. Dumneavoastră nu sunteţi acolo. Vă uitaţi la videoclipuri, vă uitaţi la multe dintre videoclipurile care sunt considerate ştiri false. Voi credeţi un lucru, eu cred altceva”, a declarat Dmitri Polianski.

     

  • Ce sunt armele termobarice, pe care Rusia le foloseşte în Ucraina şi care sunt interzise împotriva civililor

    Potrivit Ministerului Britanic al Apărării, Moscova a recunoscut că a folosit bombe termobarice în Ucraina, pe care experţii le consideră inferioare doar bombelor atomice.
    Ministerul britanic al Apărării a anunţat în seara zilei de 9 martie că guvernul rus „a confirmat folosirea lansatorului de rachete TOS-1A” în timpul războiului din Ucraina, sistem care „foloseşte rachete termobarice”.

    Ce sunt bombele termobarice? Şi este permisă utilizarea lor? Dispozitivul este alcătuită din gaz inflamabil şi particule de metal. Atunci când explodează, prima substanţă foloseşte oxigenul prezent în aer pentru a crea un fel de „nor” sau bule, la temperaturi foarte ridicate. Imediat după, are loc o nouă explozie.
    Au fost folosite în Siria, Afganistan şi Cecenia

    Consecinţele sunt, pe lângă temperaturile foarte ridicate, declanşarea unei unde de şoc mai lungă decât cea a armelor convenţionale. Impactul este devastator: lovitura nu poate fi reţinută de un perete, amestecul este capabil să se strecoare în spaţii, în orice mediu.

    Armata este folosită pentru a lovi ţinte baricadate într-o clădire, dar şi ascunzători, în interiorul buncărelor sau peşterilor. Corpurile umane sunt anihilate complet. Impactul este şi psihologic. De obicei, rachetele sunt lansate de pe şenile – Tos 1, de fapt – care pot trage zeci de „bucăţi”.
    Efectele lor au fost observate în timpul operaţiunilor conduse de ruşi în Siria, Afganistan şi Cecenia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coinbase, una dintre cele mai mari platforme de exchange pentru criptomonede, nu va interzice accesul pentru toţi utilizatorii din Rusia. „Unii ruşi de rând folosesc crypto ca un colac de salvare acum că moneda lor s-a prăbuşit”.

    Coinbase Global, compania care operează una dintre cele mai mari platforme de exchange pentru criptomonede din lume, a anunţat că nu va interzce accesul pentru toţi utilizatorii din Rusia, dar se va supune voinţei autorităţilor în cazul în care guvernul american decide să impună astfel de restricţii, a explicat Brian Armstrong, CEO al Coinbase, citat de Bloomberg.

    Platforma de exchange va bloca toate tranzacţiile de la adrese IP care ar putea să aparţină indivizilor şi companiilor sancţionate deja, la fel ca orice alt business de servicii financiare reglementat. Totuşi, nu va impune la acest moment o interdicţie pentru toţi utilizatorii din Rusia, a scris Armstrong într-o postare pe Twitter.

    „Unii ruşi de rând folosesc crypto ca un colac de salvare acum că moneda lor s-a prăbuşit. Mulţi dintre ei cel mai probabil se opun acţiunilor ţării lor, iar o interdicţia i-ar afecta şi pe aceştia. Acestea fiind zise, dacă guvernul american decide să impună o interdicţie, bineînţeles că ne vom conforma acelor prevederi”.

    Industria criptomonedelor a primit o atenţie sporită pe fondul invaziei derulate de Vladimir Putin în Ucraina, întrucât mai mulţi oficiali guvernamentali din SUA se întreabă dacă Rusia sau bogaţii ţării vor putea să evite sancţiunile impuse de Occident utilizând criptomonede. Totodată, Ucraina caută activ donaţii prin intermediul crypto.

    Mykhailo Fedorov, vicepremier şi ministru pentru Transformare Digitală în Ucraina, le-a cerut recent tuturor platformelor de exchange importante să blocheze adresele utilizatorilor ruşi.

    Datele recente de pe blockchain sugerează că rezidenţii din Rusia nu s-au grăbit să tranzacţioneze pe marile platforme de exchange. Activitatea crypto denominată în ruble ruseşti s-a situat la volume de doar 34,1 milioane de dolari în data de 3 martie, potrivit Chainalysis. Asta reprezintă o scădere de la un vârf recent de 70,7 milioane de dolari în data de 24 debruarie, respectiv un nivel record de 158 milioane de dolari înregistrat în data de 20 mai 2021.

    Armstrong a explicat că nu consideră că există un risc ridicat ca oligarhii ruşi să utilizeze crypto pentru a evita sancţiunile pentru că modul cum este structurată tehnologia blockchain permite urmărirea unor transferuri mult mai facilă decât în cazul banilor sau al aurului.

    Comentariile CEO-ului Coinbase vin după cele ale lui Changpeng Zhao, CEO al Binance Holdings, care a subliniat că nu ar fi „etic” ca exchange-ul pe care îl conduce să restricţioneze accesul pentru toţi cetăţenii ruşi.