Tag: flota

  • Conducerea defensivă reduce accidentele cu 25%

    În urma evaluării daunelor produse înainte şi după ce conducătorii auto au participat la program,rezultatele au arătat că 40% dintre şoferi au redus numărul de accidente, ceea ce indică unprogres în stilul lor de condus. Pentru mai multă acurateţe, analiza a luat în considerare dauneledeclarate ca fiind cauzate din vina şoferilor. Valoarea totală a acestor daune a fost diminuată cu 9% după participarea la cursuri.

    Pe parcursul programului participanţii sunt învăţaţi cum să-şi îmbunătăţească abilităţile de condus prin însuşirea de tehnici de condus preventiv şi de control a maşinii în situaţii imprevizibile din trafic, prin testarea unor simulatoare auto speciale.
    Prin intermediul parteneriatului semnat cu Titi Aur, ALD Automotive oferă un program de condusdefensiv complet şi puternic specializat pentru cei 255 de clienţi ai companiei.
    Operaţională în România din 2005, ALD Automotive este filiala BRD – Groupé Société Générale şi a grupului ALD Automotive. Compania oferă leasing operaţional full service asigurând finanţarea şi o gamă de servicii de administrare pentru flotele de autovehicule.

  • Cel mai bogat om din România îşi deschide service şi spălătorie auto

    Serviceul şi spălătoria sunt amplasate în oraşul Zimnicea, lângă una dintre benzinăriile Bif Bio Fuel Energy. Omul de afaceri va deschide peste 70 de noi staţii de alimentare în perioada următoare. Investiţia de 80 de milioane de euro este integrarea într-o re­ţea de retail a pro­ducţiei de 80.000 de tone de bioe­tanol furnizată de rafinăria gru­pului.

    Oficialii InterAgro susţin că investiţia în service şi spălătorie are rolul de a reduce costurile de întreţinere a flotei, care numără peste o sută de autoturisme şi camioane. Zeci de mii de euro ar urma să fie economisite ca urmare a internalizării serviciilor.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  • Lufthansa investeşte 2,5 miliarde de dolari în cel mai mare motor de avion din lume

    Modelul GE9X este rezultatul a peste două decenii de cercetare şi dezvoltare GE în care s-au implicat sute de ingineri şi oameni de ştiinţă care au explorat limitele ştiinţei materialelor, termodinamicii şi proiectării motoarelor cu reacţie. Acesta va introduce o nouă generaţie a seriei de motoare GE90, lansat în 1990. GE90 a fost cel mai mare şi mai puternic motor cu reacţie din lume pentru aeronava Boeing 777. Până atunci, companiile aeriene nu puteau efectua zboruri transatlantice şi transcontinentale cu aeronave de pasageri cu fuzelaj lat prevăzute cu doar două motoare. „Practic, modelul 777 cu motorul GE90 a deschis întregii lumi calea spre avioane bimotor de pasageri cu fuzelaj lat incredibil de eficiente,” a declarat David Joyce, preşedinte şi CEO al GE Aviation.

  • Două persoane, date dispărute în accidentul de elicopter US Navy în Marea Roşie

     Trei dintre cei cinci membri ai echipajului au fost salvaţi, iar starea lor era stabilă, în timp ce alţi doi erau căutaţi în continuare, a precizat Comandamentul Flotei a V-a americane cu baza în Bahrain.

    Cinci nave, elicoptere şi avioane din cadrul grupului aeronaval al USS Nimitz participau la căutări, dar şi ambarcaţiuni uşoare.

    Circumstanţele accidentului nu au fost precizate, US Navy oferind totodată asigurări că “nu a fost cauzat de vreo activitate ostilă”.

    Elicopterul MH-60 de tip Knighthawk, versiunea maritimă a celebrului Blackhawk, a decolat de la bordul distrugătorului USS William-Lawrence, una dintre cele patru nave care fac parte din escorta portavionului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mercedes-Benz România a livrat 25 de camioane companiei de transport Luxorcomp

    În acest moment, mărimea flotei Luxorcomp este de 25 de autovehicule comerciale Mercedes-Benz, dintre care 20 de capete tractor cu înălţime de cuplare coborâtă şi 5 modele şasiu cu suprastructură şi remorcă, la care se adaugă încă 5 camioane de 7,5 tone şi 2 van-uri frigorifice.

    Luxorcomp este o companie de transport internaţional care şi-a început activitatea în 1997, cu un prim camion de 7,5 tone. În anul 2000, compania a ajuns la 5 camioane de 7,5 tone, iar în 2001 a apărut necesitatea achiziţiei unor camioane de tonaj mare, odată cu extinderea afacerii. În 2012, când flota Luxorcomp număra 18 camioane, s-a hotărât înlocuirea modelelor existente cu unele noi.

    “Eu sunt o persoană foarte receptivă la nou şi, deja de mai mulţi ani, am început să cumpăr diferite sisteme de monitorizare, GPS, debitmetre. În acel moment, nu mă mulţumeau consumurile şi eram sigur că se poate mai bine, dar nu puteam demonstra lucrul acesta. Drept urmare, anul trecut, în septembrie, Mercedes-Benz România ne-a livrat primul lot de 5 camioane. Nu am avut nevoie de mai mult de 2-3 luni să mă conving că ceea ce mi s-a promis este adevărat şi atunci am făcut deja demersurile pentru următoarele două loturi. Iar acum, după un an, camioanele noastre se comportă foarte bine”, spune Florin Popa, directorul companiei Luxorcomp, despre decizia alegerii camioanelor Mercedes-Benz, înlocuind astfel o flotă aparţinând integral unui alt brand.

  • Fantomele de pe nava scufundată a lui Henric al VIII-lea (GALERIE FOTO)

    Indisponibilă publicului din anul 2009, Mary Rose poate fi din nou admirată până în luna octombrie, de data aceasta în propriul ei muzeu din Portsmouth, aproape de nava HMS Victory a amiralului Nelson.

    Noul muzeu Mary Rose (GALERIE FOTO)

    Pe lângă vechimea navei, o atracţie importantă o reprezintă multitudinea de obiecte care au aparţinut ocupanţilor ei şi care s-au păstrat: niciunul din exponatele de pe corabile nu este vreo copie modernă menită să compună artificial atmosfera de epocă.

  • Cât trebuie să muncească un român ca să-şi permită o vacanţă în spaţiu

    Cum cea mai ieftină excursie până la limita oficială a spaţiului costă 110.000 de euro, un român cu salariu mediu ar trebui să muncească 23 de ani fără să cheltuiască nimic pentru a putea să şi-o permită.

    Agenţia aerospaţială americană plănuieşte să-şi înlocuiască flota cu navete proiectate şi construite de companii private. În acest scop, SUA subvenţionează dezvoltarea de navete spaţiale. În aprilie 2011, NASA a acordat peste 269 milioane de dolari unui număr de patru companii private pentru dezvoltarea de capacităţi de transport de încărcături şi personal, format din până la şapte astronauţi, către Staţia Spaţială Internaţională. Pentru granturi au concurat 22 de companii.

    •  SPACE EXPLORATION TECHNOLOGIES CORP. (SPACEX).
    Printre cei patru câştigători se află şi SpaceX, condusă de Elon Musk, cofondator al Tesla Motors şi PayPal. Prima misiune a unei companii private pentru andocarea la staţia spaţială a fost derulată anul trecut de SpaceX.
    Compania a lansat capsula Dragon, fără oameni la bord, folosind propria rachetă, Falcon 9. În octombrie, SpaceX a realizat transportul primei încărcături către staţia spaţială, constând din provizii şi materiale pentru experimente ştiinţifice cu o greutate totală de aproape 500 de kilograme. La întoarcere, încărcătura a fost de circa 1 tonă.
    SpaceX va derula 12 astfel de misiuni în baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari cu NASA. A doua lansare a companiei către staţia spaţială, în martie anul acesta, a întâmpinat unele probleme tehnice, care au fost remediate, însă, în decurs de câteva ore.

    •  ORBITAL SCIENCES. Compania vrea să se alăture programului de misiuni către staţia spaţială şi a încheiat un contract cu NASA pentru opt transporturi între 2013 şi 2015, folosind naveta Cygnus şi racheta de lansare Antares. După un zbor de verificare al rachetei în aprilie, compania a programat pentru luna august o misiune demonstrativă cu încărcătură către staţia spaţială.

    •  BIGELOW AEROSPACE. Statul american a început să privească spre sectorul privat inclusiv pentru lucrări la staţia spaţială. În decembrie, Bigelow Aerospace a semnat un contract de aproape 18 milioane de dolari cu NASA pentru a construi un habitat spaţial gonflabil, care va fi ataşat la Staţia Spaţială Internaţională. Modulul aerospaţial Bigelow ar putea fi folosit ca spaţiu suplimentar de stocare şi va fi transportat de către SpaceX sau Orbital Sciences.

    Sectorul privat face progrese şi către misiuni de transport de persoane către staţia spaţială. NASA va selecta companii pentru o serie de contracte, care oferă fonduri iniţiale de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor şi a planificat să primească din acest an oferte pentru astfel de zboruri. SpaceX reproiectează capsula Dragon pentru a transporta un echipaj de şapte persoane, în timp ce printre concurenţi se află şi o companie mixtă a Boeing cu Lockheed Martin, precum şi avionul spaţial Dream Chaser al companiei Sierra Nevada.Programul privat promite reduceri semnificative de costuri faţă de cel derulat de NASA sau de zborurile care folosesc navete ruseşti, potrivit unui raport Reason Foundation. Zborurile au un cost estimat la 1,5 miliarde de dolari pe misiune, dar SpaceX afirmă că poate coborî lansarea la 50-100 de milioane de dolari.

    SATELIŢI. Pe lângă intrarea pe transportul spaţial de mărfuri şi persoane, sectorul privat a continuat să dezvolte o înfloritoare industrie a lansării de sateliţi. În prezent, există pe orbită sute de sateliţi operaţionali, dar şi câteva mii nefolosiţi. Sateliţii asigură comunicaţii, navigaţie, informaţii despre vreme şi date pentru diverse proiecte de cercetare.

    •  UNITED LAUNCH ALLIANCE. Armata SUA foloseşte de mai mulţi ani serviciile United Launch Alliance, companie mixtă Boeing –  Lockheed Martin, pentru a-şi lansa sateliţii. Compania, înfiinţată în 2006 prin fuziunea unor divizii ale Boeing şi Lockheed Martin, asigură şi lansări de sateliţi negurvernamentali.

    •  SPACEX. În decembrie, US Air Force a semnat două acorduri cu SpaceX pentru lansări de sateliţi în următorii ani. Compania va primi 97 milioane de dolari pentru lansarea unui telescop spaţial al NASA în 2014 şi 165 de milioane de dolari pentru plasarea pe orbită a unor echipamente militare în 2015.

  • Manevre NAVALE de amploare în GOLFUL PERSIC. Iranul avertizează împotriva unor acte provocatoare

     “Stabilitatea şi securitatea în Golful Persic sunt foarte importante pentru noi (..) Noi supraveghem toate acţiunile şi cerem tuturor ţărilor prezente în regiune să evite acte provocatoare”, a declarat Ramin Mehmanparast, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, în timpul unei conferinţe de presă săptămânale.

    Exerciţiile, care se vor desfăşura până la 30 mai, “sunt cele mai largi manevre de acest tip în regiune”, a subliniat Flota a 5-a luni, într-un comunicat.

    Aceste manevre (IMCMEX) includ operaţiuni defensive vizând să “protejeze comerţul internaţional”, exerciţii antimine şi operaţiuni de securitate maritimă, potrivit comunicatului. Manevre asemănătoare au fost efectuate şi anul trecut, tot sub egida Flotei a 5-a.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • ALD Automotive estimează că va administra o flotă de 8.000 de maşini, în creştere cu 13%

    ALD Automotive estimează că va administra în acest an o flotă de 8.000 de maşini, în creştere cu 13% faţă de 2012, când a avut o cotă de piaţă de 17% şi afaceri de aproape 30 de milioane de euro, a anunţat marţi compania de leasing operaţional. Portofoliul de clienţi a crescut anul trecut cu 7%, la peste 250 de companii din domenii diverse, precum bănci, IT&C, telecom, FMCG, farmaceutic şi energie. “ALD Automotive a administrat 84% din flota sa totală de autovehicule în leasing operaţional full service, în creştere de la 79% în 2011, în timp ce 16% din flotă au fost gestionate în sistem de administrare a flotei.” ALD Automotive este un joint venture al grupului ALD Automotive şi BRD – Groupé Société Générale. Compania asigură leasing operaţional full service, inclusiv finanţarea şi o gamă completă de servicii de administrare pentru flotele de autovehicule.

    Toate stirile sunt pe zf.ro