BusinessMagazin

Tag: firme

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al patrulea trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2020 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2020.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Insolvenţă de răsunet în România: Compania cu afaceri de sute de milioane de lei care a cedat

    O explicaţie este faptul că mediul de business a fost ţinut pe linia de plutire de banii statului.

    Distribuitorul de bunuri de larg con­sum Bere Băuturi Bucu­reşti (ce avea clienţi precum Heine­ken şi Coca-Cola), comercian­tul auto Midocar (pri­mul im­portator al mărcilor Volkswagen şi Audi în România) şi producătorul de sârmă Dan Steel Beclean sunt cele mai mari insolvenţe din 2020, un an marcat de pandemia de COVID-19 care a lovit cele mai multe sectoare din economie.

    Cele trei sunt singurele companii din top cu afaceri de peste 100 de milioane de lei, conform datelor obţinute de la Registrul Comerţului.

    Sunt luate în calcul însă doar firmele care şi-au depus rezultatele pe 2019, cel mai recent an pentru care există date. Sunt multe com­panii însă care nu au făcut asta.

    Anul trecut au intrat în insolvenţă 5.632 de com­panii. Dintre acestea, doar jumătate (2.832) şi-au depus bilanţul pe anul 2019, bilanţ ce indică o cifră de afaceri totală de 5 mld. lei. Multe din­tre aceste afaceri sunt de mici dimensiuni dat fiind că cele mai mari 20 de companii care au in­trat în incapacitate de plată în 2020 adună afa­ceri de 1,3 mld. lei, adică mai bine de un sfert din total.

    Domeniile din care provin firmele intrate în insolvenţă sunt extrem de variate, de la turism la retail farma şi de la comerţ (auto, agricol, nespecificat) la producţie de componente auto.

    Deşi la nivelul lui 2020 pandemia a lovit întreaga economie, mediul de business a fost ţinut pe perfuzii de banii statului. Astfel, la nivelul întregului an au intrat în incapacitate de plată doar 5.600 de firme, cel mai redus număr din ultimul deceniu.

    Spre comparaţie, în 2019, un an de creştere economică, au fost 6.500, iar în anii de „glorie“ 2012-2013, numărul firmelor care intrau în insolvenţă sărea de 25.000, ba chiar se apropia de următorul prag.

    Rămâne de văzut cum va evolua 2021 în funcţie de o serie de factori precum evoluţia pandemiei, măsurile pe care le va lua guvernul şi contextul internaţional.

  • China îşi avertizează firmele ineficiente să se pună pe picioare pentru că în caz contrar riscă falimentul

    China pune presiune crescândă pe companiile sale în con­di­ţiile în care autorităţile ţării încearcă să profite de pe urma pan­demiei pentru a-şi întări puterea industrială, scrie Bloomberg.

    După ce a permis supravieţuirea firmelor ineficiente ani la rând, Beijingul permite de-acum intrarea acestora în faliment. De­faulturile pe obligaţiuni au urcat la un nivel record de 30 mi-liarde de dolari în 2020, printre companii numărându-se şi unele care au contat anterior pe garanţii implicite din partea statului.

    Supervizarea şi penalizarea agenţiilor de rating de credit se intensifică, în timp ce bursele locale au delistat cel puţin 16 ac­ţiuni anul trecut, cel mai ridicat număr din 1999.

    Tendinţa se va accelera în noul an în condiţiile în care banca centrală chineză va înăspri condiţiile financiare, făcând mai dificilă supravieţuirea firmelor de stat sau private cu un cash flow inadecvat.

    Redresarea economică şi moneda locală puternică conferă strategilor un spaţiu sporit pentru a se concentra pe reducerea datoriilor din sistemul financiar, datorii situate la un nivel record de 277% din PIB.

    Beijingul a lansat în ultimele luni mai multe măsuri me­nite să crească eficienţa pieţelor de capital ale ţării, cât şi ca­litatea companiilor sale. Pe măsură ce China îşi înăspreşte atitudinea faţă de industrie, relaxarea controlului său asupra pie­ţelor financiare le va permite investitorilor, mai degrabă de­cât statului, să penalizeze companiile cu un management de­ficitar şi să răsplătească creşterea.

    Temerile privitoare la dependenţa companiilor chineze de pie­ţele americane pentru finanţare au determinat probabil în parte astfel de acţiuni, dar şi strategia economică a Partidului Co­munist ce pune accent pe întărirea cererii in­terne joacă un rol.

    Deşi banca centrală chineză nu va majora probabil dobânzile în lunile următoare, aceasta a semnalat în mod repetat că-şi va modera oferta de credit ieftin. Însă consecinţele pentru cele mai vulnerabile companii pot fi brutale, iar o înăsprire excesivă a politicii monetare ar putea afecta recuperarea economiei mondiale, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.

    Finanţarea viitoarelor motoare de creştere ale Chinei fără o destabilizare a sistemului său financiar cu un nivel ridicat de îndatorare necesită o reechilibrare atentă a celei de-a doua mari economii a lumii.

    Pentru China şi companiile sale, o mişcare de o astfel de amploare poate avea success dacă firmele ineficiente sunt lăsate să se prăbuşească, potrivit lui Carlos Casanova, economist pentru Union Bancaire Privee.

     

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna decembrie 2020: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au firmele în ultima lună a acestui an

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pe luna decembrie 2020, care în această lună, unele dintre ele – cele care trebuiesc depuse de obicei până pe data de 25 a lunii, se vor depunde până în data de 21 decembrie 2020, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
     
    Această decalare a programului de depunere se datorează faptului că 25 şi 26 decembrie sunt zile nelucrătoare.
     
    Data de 21 decembrie este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este ziua pentru depunerea formularelor 100/112/224/300/301/307/311.
     
    În această lună, formularul 097 (Norificarea pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare) şi formularul 390 VIES ( Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă) se depun în data de 28 decembrie.
     

    Agenda fiscală a lunii decembrie 2020, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei.

  • Banca Transilvania face primele plăţi din programul de microgranturi până la finalul săptămânii. 60% din peste 51.000 de firme înscrise au ales banca din Cluj

    Banca Transilvania va face primele plăţi pentru microîntreprinderile, PFA-urile şi ONG-urile din programul de microgranturi pentru capital de lucru, până la finalul acestei săptămâni, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Un număr de 31.250 de firme din cele 51.500 înscrise în programul de microgranturi, Măsura 1 şi 2, reprezentând circa 60%, au ales Banca Transilvania pentru acest program. Banca a alocat resurse pentru a asigura derularea rapidă a programului, iar banii vor ajunge cât mai repede la antreprenorii eligibili. În perioada următoare, banca va lua legătura cu firmele beneficiare pentru deschidere de cont şi activarea produselor şi serviciilor Băncii Transilvania. Antreprenorii eligibili vor primi banii de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri în maximum 7 zile, iar toate tranzacţiile din subcontul de grant BT sunt gratuite. Pentru firmele care ales să beneficieze de granturi pe Măsura 3, de până la 200.000 de euro pentru investiţii, Banca Transilvania este pregătită să ofere credite-punte şi, după caz, credite pentru cofinanţare. Programul este iniţiat de Ministerul Economiei şi este destinat susţinerii firmelor şi economiei. Antreprenorii cu afaceri afectate de contextul generat de pandemie pot beneficia de finanţări între 2.000 şi 200.000 de euro prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020. Programul are trei scheme de finanţare: microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi granturi pentru investiţii pentru IMM-uri. 

  • BestJobs: Angajaţii români cred că firmele sunt mai bine pregătite acum decât erau în criza din 2018

    Mai bine de 60% dintre angajaţii români care au răspuns unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs cred că angajatorul lor este mai bine pregătit să facă faţă unei eventuale crize economice decât a fost în 2008. 

    Gradul de îngrijorare privind pierderea locului de muncă a înregistrat o uşoară scădere de la debutul crizei epidemiologice şi până în prezent astfel, doar 30,9% dintre respondenţi s-au declarat îngrijoraţi în privinţa pierderii locului de muncă în următoare perioadă, versus 34,5% în perioada martie-aprilie 2020. Alţi 21% dintre angajaţi sunt îngrijoraţi de o eventuală reducere a salariului, în timp ce 14% menţionează şomajul tehnic. La polul opus, 23% dintre respondenţi nu se aşteaptă la un impact negativ asupra jobului lor.

    Criza epidemiologică actuală a avut un impact major şi în ceea ce priveşte migraţia angajaţilor, astfel că, la acest moment, doar puţin peste 12% ar lua în calcul să plece din ţară pe termen scurt şi mediu, comparativ cu peste 35% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cei mai mulţi angajaţi (73%) spun că au reuşit să strângă între timp nişte bani pentru zile negre. Cei mai mulţi au economii care le-ar asigura un trai decent pentru până la 3 luni (54%), iar aproximativ 13% dintre cei care au pus bani deoparte spun că economiile le-ar ajunge până la 6 luni. Doar 9% dintre respondenţi au afirmat că dacă îşi vor pierde locul de muncă au bani în cont cât să trăiască liniştiţi până la un an. Comparativ, la un sondaj similar realizat în luna martie a acestui an, doar 21,1% dintre angajaţi aveau economii cât să-şi asigure traiul pentru 3 luni.

    Sondajul a fost efectuat în această toamnă, pe un eşantion de 1.174 de utilizatori de internet din România.

  • Studiu: 80% dintre companiile din România folosesc sisteme învechite de planificare a resurselor

    Peste 80% dintre companiile din România folosesc sisteme de planificare a resurselor organizaţiei învechite şi insuficient digitalizate, conform analizelor Horváth & Partners. Platformele moderne ar asigura o creştere a profitabilităţii, în medie, cu 20%.

    „Peste 80% dintre companiile din România folosesc sisteme de planificare a resurselor organizaţiei (ERP –Enterprise Resource Planning) învechite şi insuficient digitalizate, conform analizelor Horváth & Partners şi statisticilor anuale furnizate de Comisia Europeană, prin Digital Economy and Society Index – DESI din 2020”, se arată într-un comunicat al Horváth & Partners.

    Conform acestuia, pentru a fi competitive, companiile au nevoie de platforme ERP moderne, care odată implementate reduc cheltuielile de funcţionare şi timpul mediu alocat diferitelor activităţi cu până
    la 30%, iar profitabilitatea creşte, în medie, cu 20%.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, este necesar ca România să acorde o importanţă sporită digitalizării managementului proceselor din companii, în primul rând din cauza contextului actual influenţat de pandemie, dar şi pentru că avem un decalaj semnificativ de recuperat faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană. Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), care măsoară anual evoluţia ţărilor membre ale UE din punct de vedere al competenţelor digitale, a plasat România pe locul 26 din 28, în 2020.

    „Necesitatea unor iniţiative de digitalizare, automatizare, simplificare şi eficientizare a proceselor de business este în prezent din ce în ce mai acută. Procesele de business optimizate reprezintă fundaţia oricărei organizaţii de succes, iar o gestionare corectă a acestora se face printr-o platformă de planificare a resurselor întreprinderii sau, pe scurt, ERP. Un sistem ERP are rolul de a integra toate informaţiile care ţin de funcţionarea unei companii într-o platformă digitală unică. De aceea, o platformă ERP învechită aduce cu sine şi probleme de profitabilitate a afacerii, este dificil de utilizat şi pune o presiune majoră pe angajaţii din departamentele de operaţiuni, financiar şi IT. Contextul economic actual, plin de provocări, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate companiile care nu şi-au modernizat sau schimbat sistemele ERP învechite şi care acum ar putea avea şi mai mult de suferit”, a explicat Maria Boldor, responsabil pentru proiecte de transformare de business în cadrul Horváth & Partners România.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, reorganizarea platformelor a devenit vitală, mai ales în contextul crizei Covid.

    „Acum este momentul optim în care companiile din România trebuie să se concentreze pe optimizarea proceselor de business. Amânarea acestei iniţiative strategice poate conduce la perturbări operaţionale majore şi dificultăţi de redresare economică. Reconfigurarea şi modernizarea platformelor prin care organizaţiile îşi administrează activitatea a devenit vitală, mai ales în contextul crizei COVID-19, care a influenţat în special domenii ca FMCG, automotive, energie, imobiliare, bancar sau telecomunicaţii. Flexibilitatea şi reacţia rapidă la schimbările din piaţă vor face diferenţa între jucători, atunci când vine vorba despre navigarea în noul climat, marcat de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Adaptarea şi dezvoltarea sunt, împreună, cheia succesului. Trendul de digitalizare, care a demarat mai puternic în România în ultimii ani, trebuie să continue într-un ritm mai alert”, a încheiat Maria Boldor.

    Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. Compania a fost înfiinţată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania şi are peste 1.000 de angajaţi. Horváth & Partners are birouri în Germania, Austria, România, Elveţia, Ungaria, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii, dar consultanţii companiei stau la dispoziţia clienţilor la nivel global.

  • Cum va schimba noua criză modul în care firmele îşi vor plăti angajaţii

    Sorin Faur, de la Academia de HR, un director cu experienţă de peste 20 de ani pe piaţa de resurse umane din România, cât şi din regiune, spune că noua generaţie preferă să nu fie legată de o singură sursă de venit şi de o singură companie, unde să fie pe statul de plată. El crede că vom asista la o reinterpretare a rolului de salariat, care se va transforma într-unul de colaborator. Munca de acasă şi munca de oriunde eliberează oamenii de necesitatea de a fi într-un anumit loc pentru a-şi câştiga existenţa, spune el.

    „Una peste alta, nu vom mai depinde de o singură sursă de venit – salariu, ceea ce pe ansamblu este un lucru bun. Noile generaţii vor fi primele care să adopte acest model care vine cu numeroase beneficii. Tot mai puţin vom negocia timpul
    într-un contract de muncă de 8 ore şi tot mai mult vom negocia rezultatul, prin livrabile concrete.”

    Lucrând de acasă, acolo unde nu te vede angajatorul şi nu poate să te monitorizeze fără acceptul tău, poţi colabora în cele 8 ore de muncă cu angajatorul oficial şi cu alte companii pe baza unor contracte speciale, în care este definit ceea ce trebuie să livrezi. Companiile îşi dau seama de acest lucru şi de aceea în viitor vor încerca să schimbe cele 8 ore scrise în contractul de muncă cu 8 ore clar definite şi cu ţinte care trebuie îndeplinite.

    Când normarea muncii va fi precisă, companiile vor scoate task-urile şi proiectele către piaţă şi atunci va urma o bătălie cumplită pentru câştigarea proiectelor.

    Şi poate chiar scăderea preţului, adică a salariilor plătite.

    Cu toţii ne bucurăm de Uber, dar foarte puţini se uită la modelul din spate, unde dacă vrei să câştigi mai mult decât media trebuie să munceşti continuu, trebuie să iei curse chiar şi de 10 lei, trebuie să ai note mari de la clienţi. În momentul în care îţi arăţi disponibilitatea de a munci mai mult, algoritmul Uber îţi dă curse mai bune şi te recompensează.

    Nu toate companiile pot adopta acest model acum, dar viitorul spre asta se îndreaptă.

    Într-o lume din ce în ce mai digitală, unde roboţii, co-boţii şi aplicaţiile preiau din ce în ce mai mult joburile repetitive, munca va fi normată altfel, total diferit faţă de ceea ce vedem acum.

    Angajaţii se vor bucura la început de acest model, dar pe măsură ce concurenţa va deveni din ce în ce mai acerbă iar preţul muncii va scădea, s-ar putea ca multora să nu le convină.

    Această criză pune companiile cu spatele la zid şi trebuie să găsească soluţii pentru a reduce costurile.

    America, Germania şi ţările occidentale şi-au ţinut în frâu costurile salariale pentru că au deschis pieţele către emigranţi, ceea ce a pus o presiune pe angajaţii nativi şi pe salarii, în sensul că nu mai puteau să crească atât de mult.

    Această presiune va fi adusă şi în companii, care îşi vor deschide proiectele, task-urile şi către alţi colaboratori, poate mai ieftini.

    Sorin Faur spune: Dintr-o dată, oamenii vor deveni mai eficienţi, va fi treaba fiecăruia ce face şi cum se organizează pentru a realiza ceea ce a promis. Companiile vor scăpa de problema motivării angajaţilor demotivaţi sau indolenţi, care vin la muncă, dar nu livrează 100%, dar care evident, la final de lună îşi aşteaptă salariul întreg.

    Contractarea rezultatului şi nu a timpului va redefini complet piaţa muncii.

    Când acest model va câştiga teren, nu toată lumea va fi fericită.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al treilea trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T3 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2020 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2020.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI