Tag: fermieri

  • Capitalistul care a transformat un business dintr-un orăşel de provincie într-un retailer internaţional

    Pornind de la un mic business cu comenzi prin poştă, deschis într-un orăşel de provincie suedez, Johan Petter Åhlén a reuşit să se adapteze vremurilor actuale şi să construiască un lanţ puternic de retail, pe care l-a transformat într-unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din Suedia.

    Johan Petter Åhlén s-a născut pe 13 aprilie 1879 în Suedia, în familia fermierilor Marits Anders Andersson şi​ Brittas Karin Christoffersdotter. La naştere, el s-a numit Johan Petter Andersson, însă, pentru a nu fi confundat cu alte persoane, a ales să îşi schimbe numele după locul natal, Åhl, în Åhlén. 
    În 1899 antreprenorul a fondat compania de comenzi prin poştă Åhlén & Holm în oraşul natal, avându-l drept partener de business pe unchiul său, Erik Holm. Primul catalog al companiei număra 277 de produse iar primul articol vândut a fost un portret tipărit al familiei regale. Produsul a avut un mare succes, fiind vândut în peste 100.000 de exemplare.În 1902, el a preluat integral acţiunile businessului iar patru ani mai târziu a lansat o altă afacere, editura Åhlén & Åkerlunds, alături de Erik Åkerlund.
    Åhlén a fost căsătorit cu Elin Maria Charlotta Brolin, cu care a avut doi fii, Gösta Mauritz şi Anders Ragnar, amândoi devenind managing directori ai companiei tatălui lor. În 1915, antreprenorul a decis să mute afacerea în Stockholm, într-o clădire cu şapte etaje, de peste 100.000 de metri pătraţi. Astăzi, sediul central al companiei se află în continuare la aceeaşi adresă.
    În paralel cu lumea businessului, Åhlén s-a remarcat şi în cea a sportului. El a fost un pionier al curlingului suedez, primind medalia de argint la Olimpiada de iarnă din 1924, de trei ori campion al Suediei şi vicepreşedinte al Asociaţiei Suedeze de Curling, între 1935-1938.
    Antreprenorul a murit in 1939 în timp ce traversa oceanul Atlantic, călătorind dinspre New York spre ţara natală. 
    În 1988, compania sa a fost preluată de Axel Johnson AB, iar în anii ’90 s-a transformat într-un lanţ modern de retail cu reputaţie internaţională. Afacerea se axează pe trei domenii de activitate: modă, frumuseţe şi articole pentru casă. Businessul este astăzi unul dintre cele mai puternice branduri din Suedia, cu circa 57 de unităţi în toată ţara. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al companiei, afacerea cu 3.000 de angajaţi  înregistrează, anual, o cifră de afaceri de 4,8 miliarde de SEK (peste 46 de milioane de euro) şi un număr de peste 80 de milioane de clienţi.

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

     

  • Fermierii români se pot înscrie la primul program de Executive MBA pe domeniul agricol, susţinut de Raiffeisen Bank

    Primul program de tip Executive MBA destinat fermierilor, susţinut de Raiffeisen Bank, a început înscrierile, urmând să debuteze cu o grupă de 30 de fermieri selectaţi din sudul si sud-estul României.

    Aceştia vor participa gratuit la cursuri timp de 6 luni.

    Programul va incepe in luna septembrie la Slobozia, iar obiectivul sau este sa transforme fermele din Romania in afaceri profitabile si sustenabile.

    Inscrierile in program au loc in perioada 6 iulie – 2 august. Fermierii care doresc sa se inscrie o pot face direct pe site-ul programului (www.mbag.ro), unde pot consulta calendarul de desfasurare si criteriile de eligibilitate.

    “Avem toata increderea ca prin intermediul MBAg fermierii nostri vor avea ocazia sa isi completeze cunostintele tehnice, sa isi dezvolte noi abilitati si sa obtina raspunsuri pentru multe din problemele cu care se confrunta. Ne bucuram sa fim alaturi de partenerii nostri in acest proiect educational si asteptam cu nerabdare sa ne cunoastem studentii si sa le impartasim din  cunostintele pe care fiecare dintre noi le-a pregatit special pentru sedintele de curs, sa trecem impreuma prin studii de caz ancorate in realitate si sa vizitam ferme care au facut trecerea la revolutia digitala”, a declarat Raluca Nicolescu, director aria IMM la Raiffeisen Bank.

    Curricula academica a programului de tip master-class va adresa patru nevoi specifice de business – agricultura, management si financiar, vanzari si trading si tehnologie, informatii care vor fi completate de sesiuni de networking, schimburi de experienta in ferme performante, vizite in cadrul centrelor de cercetare si reuniuni cu asociatiile din industrie.

    “Ferma de astazi inseamna mult mai mult decat exploatarea unor culturi agricole. Credem ca prin accesul fermierilor romani la informatie de business de calitate contribuim atat la cresterea performantei sectorului agricol, cat si la cresterea calitatii hranei noastre, produsa sustenabil de fermieri profitabili”, a declarat Laurentiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

    Programul MBAg este realizat la initiativa companiilor Syngenta Romania, Raiffeisen Bank Romania, Cargill Agricultura, Agrii Romania, we agri si AMAZAG, in parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti.

    AMAZAG este o platforma despre agricultura, cu ajutorul careia toti cei care produc sau pun in valoare mancarea, de la ferma la farfurie, pot performa mai bine si prin care consumatorii pot afla cu adevarat de unde provine mancarea. 

     

  • Cum văd fermierii interzicerea exportului de cereale: Este o măsură subiectivă. Nu ştim care e starea actuală a suprafeţelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri avem

    La ceas de seară, în 9 aprilie, autorităţile române au anunţat că interzic exportul de cereale către destinaţiile din afara Uniunii Europene în timpul stării de urgenţă, până la jumătatea lunii mai, printr-o ordonanţă militară, intrată de astăzi în vigoare.

    Grâul, orzul, ovăzul, porumbul, orezul, făina de grâu, seminţele oleaginoase şi zahărul vor rămâne în România, însă fermierii spun că i-a surprins această măsură, mai ales că unii dintre ei aveau deja semnate şi achitate contracte pentru exportul cerealelor, ce vor fi reziliate şi nu se ştie cine va achita nota de plată.

    „E o măsură surprinzătoare, luată dintr-un motiv subiectiv. Nu ştim care e starea actuală a suprafeţelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri au fermierii. Nu ne aşteptam să trebuiască să reziliem contractele aflate în derulare. Cine plăteşte clauzele? Dacă cerealele se întorc de la trader la producător, cine plăteşte transportul? E o situaţie care nu a fost gândită până la capăt”, consideră Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). El exploatează 3.500 de hectare cu cereale în judeţul Argeş.

    Fermierul crede că decizia a fost luată rapid, fără ca autorităţile să se consulte cu mediul de business şi fără să ştie care e situaţia exacta în teren. În teren, e secetă prelungită în majoritatea regiunilor din ţară, iar producţia de grâu, orz şi secare e afectată în proporţie de 40-45%, dar autorităţile în loc să găsească soluţii să satisfacă nevoia de apă, au considerat că este mai bine să interzică exporturile de cereale şi să ne bazăm pe stocurile de anul trecut.

    El crede că unui dintre argumentele pentru care s-a luat această decizie ar fi seceta prelungită, „dar sigur sunt mai multe argumente, pe care noi încă nu le cunoaştem, dar poate autorităţile le ştiu. Efectele acestei stopări se vor simţi de la producători la procesatori şi exportatori”.

    Dintr-o producţie de 30 de milioane de tone de cereale, numai în primele nouă luni din 2019 au fost exportate 10 milioane de tone de cereale, adică o treime din producţia locală, potrivit INS. Ieri, 9 aprilie, reprezentanţii statului au spus că în România mai există doar de 700.000 de grâu. „În est, grâul deja se întoarce.”

    „Decizia a fost luată din motive emoţionale, iar piaţa cerealelelor va fi în mod certat afectată. Bursele au început să se dea peste cap, preţurile probabil o să scadă, iar România care era printre principalii exportatori de cereale, acum face stocuri. O să încercăm să facem contracte cu procesatorii interni”, apreciază Băluţă.

     

     
  • Agricover Credit, IFN-ul care finanţează fermierii, şi-a majorat profitul cu 21% în 2019, la 40 mil. lei

    Agricover Credit IFN, divizia de finanţare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani şi BERD, a încheiat 2019 cu un profit net de 40,1 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, în timp ce numărul clienţilor activi a ajuns la 3.434, plus 23% faţă de 2018.

    “În 2019, am continuat creşterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienţi, fermieri mici şi medii, şi împreună cu Agricover S.A. am dezvoltat produse noi, de sinergie,” spune Robert Rekkers, Director General, Agricover Credit IFN.

    Instituţia financiară a acordat anul trecut credite în valoare de 1,88 mld. lei, expunerea din credite crescând cu 19%, la 1,55 mld. lei.

    Potrivit rezultatelor raportate de companie, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,3%, în creştere uşoară faţă de anul precedent, în timp ce nivelul capitalurilor proprii a avansat cu 35%, la valoarea de 297 mil. lei.

    Pentru anul în curs instituţia de creditare îşi propune să continue strategia de creştere axată pe optimizarea portofoliului de produse cu o atenţie specială pentru agricultura sustenabilă şi dezvoltarea de noi parteneriate strategice.

     

  • Fermierii primesc 400 de milioane de lei ajutor pentru combustibil

    Peste 17.000 de fermieri primesc ajutor de la stat pentru combustibilul folosit în 2019, a anunţat, vineri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Suma totală care urmează a fi plătită este de circa 400 de milioane de lei, restanţele pentru trimestrul doi şi trimestrul trei. 

    APIA a început plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru combustibilul utilizat de fermieri în perioada aprilie-septembrie 2019, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    „Suma totală care urmează a fi plătită pentru diferenţa trimestrului II ( 47,33%) este de 92.168.149,00 lei pentru un număr de 17.703 beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 48.614.259,504 litri”, se arată în comunicatul de presă.

    Pentru combustibilul folosit în trimestrul al treilea va fi de peste 317 milioane de lei pentru 167.2 milioane de litri de motorină.

    Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru, arată APIA.

    Fermierii care au depus cerere pentru decontare au folosit în doar şase luni 215 milioane de litri de motorină.

  • Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York

    În 2019 la bursa de la New York lua naştere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari şi un eveniment la care au fost martori şi Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. Cum se vede acum această listare? „Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al companiei.  „A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut câţiva ani la dispoziţie pentru a ne pregăti pentru acest proces şi cred că totul a mers ca la carte”, îşi aminteşte Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al Corteva.

    Între timp, acţiunile companiei înregistrează o scădere uşoară, de doar 1%, dar încep să apară şi raportările aferente structurii acţionariatului, iar printre investitori sunt şi fonduri mutuale din România, precum unul administrat de OTP. „Investind în Corteva, investeşti în agricultură”, spune Tim Glenn într-un interviu pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. „Investeşti într-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ţări la nivel mondial. Alt aspect este că fundamentele sunt foarte puternice în această industrie, cea a agriculturii”, spune el.

    Printre ţările în care activează Corteva se numără şi România, o economie care în funcţie de anumiţi indicatori din agricultură stă la aceeaşi masă cu economii mult mai dezvoltate, precum Franţa şi Germania. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat. Cu toate că producţia României aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, nu a ajuns din urmă campioana Franţa, care realizează o producţie dublă de cereale. Cu toate acestea, România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată şi la cea de floarea-soarelui, iar la grâu pe locul patru.
    „Operaţiunile Corteva în România sunt excepţionale. Avem o echipă foarte puternică aici, iar pe lângă acest lucru, România este importantă pentru că este un hub important de producţie pentru noi şi astfel suntem capabili să producem seminţe de calitate ridicată atât pentru porumb cât şi pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii şi bine poziţionate pentru export”, spune Tim Glenn.
    Tim Glenn spune că investiţiile Corteva în unitatea de procesare a seminţelor de la staţia de la Afumaţi vor continua în anii următori. „În ultimii doi ani, am colaborat strâns cu fermierii care au produs seminţe pentru noi. Aş spune că pentru a avea succes astăzi, marea oportunitate, pe măsură ce continuăm să dezvoltăm afacerile din Europa Centrală şi de Est, este să extindem producţia şi capacităţile noastre pentru a servi creşterea pe care o avem aici, în România.”

  • Avocadoul discordiei

    „În apropiere de vulcanii din statul mexican Michoacán, carteluri violente se luptă pentru dominaţie într-o piaţă gri şi lucrativă. Una dintre bande, denumită La Familia Michoacana, şi-a anunţat prezenţa în urmă cu un deceniu aruncând cinci capete ale unor rivali pe o scenă de dans din oraşul Uruapan. Knights Templar, o altă bandă, a taxat, şantajat şi răpit fermieri, folosindu-le apoi terenurile. Forţele de securitate mexicane şi proprietarii de terenuri încearcă să protesteze, dar cartelurile aflate în război continuă violenţele”, scriu jurnaliştii de la The New York Times, în deschiderea unui articol despre comerţul global cu acest fruct.

    În 2017, un grup armat denumit Los Vagras (nume inspirat, în mod aparent, de modul în care liderii bandei îşi poartă părul în sus) au creat haos arzând zeci de maşini şi oprind circulaţia pe principala autostradă a statului. O conflagraţie a avut loc aproape de locul în care un om de afaceri american, pe nume Steve Barnard, deţinea o fabrică de ambalare de avocado, în Uruapan. „Este prea periculos să conduci pe drumurile de aici”, spune Barnard în articolul din The New York Times. Proprietarii de ferme „trebuie să aibă grijă să nu fie răpiţi”.

    Se pare că marfa preţioasă care este motorul economiei Michoacánului şi care hrăneşte o obsesie americană nu este marijuana sau metamfetaminele, ci fructul de avocado, pe care localnicii îl denumesc „aurul verde”. Mexicul produce mai mult avocado decât orice altă ţară din lume – aproximativ o treime din totalul producţiei globale – iar cea mai mare parte a recoltei creşte în solul vulcanic bogat din Michoacán, în apropiere de plajele din Acapulco. Acest fruct a devenit astfel unul dintre miracolele comerţului modern, în contextul în care în 2017, unul dintre anii cei mai violenţi ai Mexicului, acest stat condus de carteluri, a exportat mai mult de 1,6 miliarde de tone de avocado Haas, depăşind astfel producţia de banane, care era anterior cel mai valoros fruct de export. Nouă din 10 fructe de avocado de import din Statele Unite vin din Michoacán. Anual, în lume se consumă peste 5 miliarde de tone de avocado, iar fructul este un motor economic care generează o industrie mexicană performantă, care valorează 2,5 miliarde de dolari pe an, potrivit documentarului Rotten, difuzat de Netflix, în care este analizată evoluţia acestei industrii.

    Patru carteluri de droguri îi şantajează pe producătorii de avocado din Michoacán, dovadă că acest fruct a devenit o sursă majoră de profituri ilicite, scrie şi Business Insider. Cartel Jalisco Nueva Generacion (cartelul Jalisco Noua Generaţie), Nueva Familia Michoacana (Noua Familie Michoacana), cartelul Tepalcatepec şi cartelul Zicuiran sunt implicate în activităţi criminale împotriva producătorilor de avocado, potrivit procurorului general al Michoacán, citat de Business Insider.

    Cartelurile cer o taxă de protecţie producătorilor de avocado, calculată pe hectarul cultivat sau pe cantitatea exportată. Cei care eşuează în a face plata sunt răpiţi sau chiar ucişi. În plus, furtul de avocado este o altă problemă a industriei. Exploatarea producătorilor de avocado din Michoacán nu este o noutate, dar acum a devenit din nou la ordinea zilei, pe măsură ce alte economii negre ale statului au pălit. Michoacán şi statul vecin Guerrero au fost recunoscute o perioadă îndelungată ca fiind centre ale producţiei de heroină a Mexicului. Totuşi, creşterea producţiei de opioide sintetice a cauzat o scădere a preţului opiului la sub o treime din valoarea din 2017, lăsând cartelurile de droguri să caute surse alternative de venituri.

    Industria de avocado este din ce în ce mai atrăgătoare pentru ei. Valoarea acesteia a crescut de patru ori în ultimul deceniu datorită creşterii popularităţii produsului în Statele Unite şi Europa, iar exporturile de avocado ale ţării au crescut cu 16% între 2018 şi 2019. Fascinaţia faţă de această industrie nu este corelată neapărat cu mărimea ei, cât mai degrabă cu viteza creşterii subite a acesteia. Fructele de avocado sunt cultivate în Mexic de aproape 9.000 de ani, iar potrivit gastropod.com, copacul de avocado propriu-zis este chiar mai vechi de atât.

    În ciuda acestei istorii îndelungate, Mexicul a exportat puţin din aceste fructe la început şi chiar deloc către Statele Unite – până în anii 1980, când o companie cu sediul central în California, Mission Produce, a deschis prima fabrică de împachetare de avocado, în Uruapan, potrivit The New York Times. Statele Unite au interzis avocadoul mexican din 1914 din cauza temerilor legate de o infestare cu insecte şi a unei competiţii mai ieftine. În 1994 însă, Canada, Mexic şi Statele Unite au lansat Înţelegerea Liberului Schimb Nord-American (North American Free Trade Agreement – NAFTA) şi, la scurt timp după, Statele Unite au renunţat la această interdicţie.

    Donald Trump a descris deseori NAFTA ca fiind „cea mai proastă afacere legată de comerţ dintotdeauna”. Dar concentrarea lui pe pierderile de locuri de muncă din Statele Unite din cauza acestui pact se leagă mai ales de industria texilă şi auto – prin urmare el a ratat unul dintre beneficiile imense ale NAFTA, referitoare la comerţul cu produse din agricultură şi satisfacţia consumatorilor din toate cele trei ţări: sub NAFTA, fructele de avocado au condus la un influx pe tot parcursul anului al unui produs mexican care să umple golurile sezoniere din magazinele aflate în Statele Unite şi au schimbat modul în care americanii mănâncă.

    „Fructele de avocado reprezintă steaua strălucitoare a NAFTA”, a declarat pentru New York Times Monica Ganley, un expert în schimburile comerciale din America Latină şi fondatorul Quarterra, o firmă de consultanţă cu baza în Buenos Aires. „Dar este important să ne amintim că beneficiile vin din ambele direcţii.” Sub NAFTA, exporturile agricole din Statele Unite înspre Mexic au crescut de aproape cinci ori, până la 18 miliarde de dolari, fiind formate, în predilecţie, din porumb american, boabe de soia şi produse din iaurt. În contextul discuţiilor lansate de Trump, producătorii de avocado din Mexic şi California se îngrijorează că noi practici anti-dumping propuse de Statele Unite ar putea duce la represalii de tipul „dinte pentru dinte” care ar putea să genereze pierderi pentru ambele părţi. „Odată ce începe”, se întreabă Barnard, „unde se va sfârşi?”

    A urmat o explozie a producţiei: în 1995, americanii consumau aproximativ jumătate de kilogram de avocado pe persoană anual, iar mare parte din această cantitate venea de la producători californieni, care cultivă fructul doar vara, doar atunci climatul fiind prietenos cu creşterea acestui fruct. În prezent, cantitatea de avocado consumată anual de o persoană din Statele Unite depăşeşte 3 kg. Creşterea este alimentată şi de staruri hollywoodiene şi de influenceri care promovează beneficiile pentru sănătate aduse de acest fruct (Miley Cyrus de pildă are tatuat un avocado pe braţul ei), astfel că obsesia americanilor pentru avocado a crescut de la an la an.

    Boomul industriei avocadoului a cauzat şi daune legate de mediu – câteva dintre pădurile de pin din Michoacán au suferit tăieri pentru a face loc unor livezi de avocado.

    Industria a creat însă şi alte efecte pozitive: potrivit unui studiu din 2016 contractat de un grup de cumpărători şi producători de avocado, lanţul de aprovizionare pentru industria avocadoului a creat aproape 19.000 de locuri de muncă în Statele Unite şi a adăugat mai mult de 2,2 miliarde de dolari PIB-ului ţării. Chiar şi crescătorii din California, care erau cândva oponenţi vocali ai importurilor mexicane, se autodeclară fericiţi de creşterea industriei la nivel global. Pământul şi apa sunt prea puţine pentru ca ei să îşi extinde recoltele sezoniere – care reprezintă circa 10% din producţia anuală a Mexicului – dar creşterea cererii şi, prin urmare, a preţurilor a adus beneficii şi pentru businessurile lor.

    Pe măsură ce cererea globală este în creştere, industria avocadoului pare să fie neatinsă de conflictele create – atât în Statele Unite, cât şi în Mexic, concluzionează jurnaliştii de la The New York Times. Violenţa din Michoacán, de pildă, nu a redus din obiectivele de creştere cu două cifre ale industriei de la an la an. Statele Unite nu pot satisface apetitul pe care îl au pentru avocado nicăieri în lume, în contextul în care producţia niciunei alte ţări nu este suficient de mare – iar mexicanii nu au o altă piaţă de desfacere atât de mare şi atât de apropiată precum a Statelor Unite. Un efect mai puternic ar putea fi ca producătorii de avocado să îşi mărească eforturile în alte pieţe aflate în dezvoltare – în special una cu un mare potenţial – China. 

  • Paul Kmen, APIA: Încercăm să plătim banii la termen pentru ca fermierii să nu fie nevoiţi să apeleze la bănci pentru a-şi desfăşura activitatea

    Paul Kmen, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), afirmă că instituţia este în proces de avans pentru plăţile directe către fermieri,  până la sfârşitul lunii noiembrie.

    ”Pentru anul 2019 suntem în plin proces de avans al plăţilor directe. Până la sfârşitul lunii noiembrie suntem în această fază. Încercăm să plătim banii la termenul la care fermierii au nevoie pentru a nu fi nevoiţi să apeleze la bănci, să nu aibă nevoie de credite pentru a îşi desfăşura activitatea”, a declarat Paul Kmen în cadrul conferinţei ZF Agribusiness 2019.

    Alte declaraţii:

    • Pentru perioada de finanţare europeană 2021- 2027, discuţiile sunt în toi. Se pune problema plafonării subvenţiilor.
    • România refuză cu tărie plafonarea subvenţiilor agricole.
    • APIA a plătit  fermierilor 23 de miliarde de euro din 2017 şi până acum.
    • Lucrăm cu peste 800.000 de fermieri anual care lucrează o suprafaţă de 9 milioane de hectare.

     

  • Peste 389.000 de fermieri au primit plăţi în avans de 439,4 milioane euro

    Până la data de 20 octombrie au fost plătiţi 389.546 fermieri, în cadrul campaniei de plăţi în avans pentru anul 2019, suma autorizată la plată fiind în valoare de 439.581.738 euro, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

    APIA precizează că între 16 octombrie şi 30 noiembrie se pot efectua plăţi în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

    Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).