Astfel, Ungureanu, care anterior a ocupat functia de director general al Terapia Distributie, se va ocupa de activitatile diviziilor de promovare medicala, de OTC-uri (de produse fara prescriptie medicala) si de key accounts.
“Aceasta decizie este in concordanta cu politica companiei de concentrare si focalizare pe strategia de promovare egala a tuturor produselor si brandurilor Terapia Ranbaxy”, a declarat Mahendra Bharadwaj, CEO-ul Terapia Ranbaxy.
Divizia de produse generice cu promovare medicala va fi condusa de catre Claudia Firez, iar cea de OTC-uri de catre Florin Neagu.
Terapia Ranbaxy a inregistrat, in cel de-al doilea trimestru al anului curent, vanzari de 31 de milioane de dolari (circa 13 milioane de lei), in crestere cu 5% fata de perioada similara a anului trecut, si cu 17% fata de primul trimestru, ca urmare a impactului pozitiv al prescriptiei pe brand introduse la inceputul lunii aprilie, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.
Piata farmaceutica a raportat, in perioada aprilie-iunie, o crestere de 21,3% fata de perioada similara a lui 2007, pana la 1,8 miliarde de lei. Primii trei mari jucatori (GlaxoSmithKline, Roche si Novartis) si-au aliniat, in intervalul iulie 2007-iunie 2008, cotele de piata, la 6,9%, iar ultimii doi au realizat vanzari egale, de 443,1 milioane de lei, potrivit datelor Cegedim.
“O treime dintre clientii nostri nu intra in farmacie pentru urgente sau pentru a cumpara medicamente prescrise in reteta, ci cauta cosmetice sau sfaturile farmacistului”, sustine Claudiu Opran, COO al retelei Sensiblu, remarcand ca pe unii clienti pare sa-i preocupe mai curand ingrijirea corporala decat tratarea unor afectiuni. Opran explica si prin aceasta tendinta decizia de a “remodela” fiecare unitate in parte, in functie de nevoile zonei specifice pe care o acopera – zona rezidentiala, centrul orasului sau mall.
Procesul de schimbare a look-ului farmaciilor se va intinde pe o perioada de cinci ani, din care in primii doi ani ar urma sa fie vizate mai mult de jumatate din cele 216 farmacii ale retelei. E vorba de modificari in expunerea produselor, in structura portofoliului, a serviciilor si a interactiunii cu clientii, urmand sa fie create minimarketuri cu rafturi printre care acestia se pot plimba ca sa studieze produsele, beneficiind de consiliere din partea farmacistilor.
“Vom organiza zona de comert in functie de nevoile clientului, si nu in functie de branduri”, explica Opran modul in care se schimba aranjarea produselor pe rafturi. Directorul de operatiuni al Sensiblu a evitat sa dezvaluie care este bugetul alocat pentru proiect, rezumandu-se sa aprecieze ca acesta costa cu 15% mai mult decat planurile initiale de intretinere a farmaciilor. Acolo unde reorganizarea a avut loc, farmaciile respective s-au bucurat deja de o dublare sau de o crestere cu cel putin 25% a afacerilor in trei-patru luni.
“Dupa remodelarea farmaciilor, valoarea medie a cosului de cumparaturi s-a dublat”, estimeaza seful Sensiblu. In primul semestru, farmaciile Sensiblu au contorizat un numar total de tranzactii de 7,4 milioane, in crestere cu 14,3% fata de primele sase luni din 2007. Pentru A&D Pharma, grupul farmaceutic de care apartine Sensiblu, o directie de dezvoltare importanta este redresarea profitului, care in prima jumatate a anului a scazut cu 92%, prin extinderea portofoliului de produse, mai ales OTC (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), cosmetice si dermatocosmetice.
Asa ar urma sa fi e contrabalansate marjele mici din zona medicamentelor, potrivit reprezentantilor companiei. Segmentul dermatocosmeticelor este evaluat la circa 17 milioane de euro si inregistreaza cresteri anuale de 30-40%, potrivit estimarilor principalelor lanturi farmaceutice. In primul semestru, cresterea acestui segment in cadrul Sensiblu a fost de circa 68% comparativ cu 2007, produsele de gen acoperind 5% din vanzarile totale.
Dermatocosmeticele au insemnat un sfert din cifra de afaceri a lantului Centrofarm de anul trecut, care s-a ridicat la 18,7 milioane de euro. Farmaciile Remedio, la randul lor, au avut in primele sase luni ale anului o crestere de 50% a vanzarilor de astfel de produse fata de aceeasi perioada a lui 2007. Totusi, baza afacerilor farmaciilor raman produsele farmaceutice, unde toate retelele au avut de suferit in ultima perioada, conform reprezentantilor lor, din pricina practicarii unor adaosuri comerciale limitate (intre 12 si 24%) si a faptului ca Ministerul Sanatatii n-a aprobat corelarea preturilor medicamentelor cu evolutia cursului leu/euro.
Ca atare, marjele de profit ale distribuitorilor de medicamente au scazut de la 5% in 2006 la mai putin de 2% anul trecut. Orientarea tot mai multor farmacii catre parafarmaceutice (suplimente nutritive si dietetice, cosmetice, dermatocosmetice, produse pentru copii si tehnico-medicale) se explica deci prin nevoia de a face profit si prin incercarea de a face fata unei cereri mai complexe. Dar daca farmaciile au inceput sa semene tot mai mult cu magazinele, este atunci si reciproca valabila? Se pare ca da, avand in vedere ca in hipermarketuri sunt tot mai prezente parafarmaceuticele.
Miscarea este logica, pentru ca, asa cum spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, “o caracteristica importanta a hipermarketului este – am introdus parafarmaceuticele tocmai pentru a le oferi oamenilor posibilitatea de a gasi majoritatea celor necesare in acelasi loc”. Seful Sensiblu spune insa ca oamenii prefera sa achizitioneze astfel de produse din farmacii, pentru ca pot beneficia acolo de sfatul farmacistului, dar si de ceea ce numeste el “un pret corect”.
Deocamdata, gama de produse a farmaciilor si cea a hipermarketurilor este destul de diferita in ceea ce priveste dermatocosmeticele; exista branduri cunoscute doar unui public de nisa, care se gasesc exclusiv prin intermediul unei singure retele de farmacii, precum cazul brandurilor L’Occitane, Boots sau Oxyance din Sensiblu. In privinta cosmeticelor insa, ofertele tind sa se intrepatrunda tot mai mult; in farmacii au ajuns sa se gaseasca nu numai deodorante sau lotiuni, ci si rujuri, pudre si chiar rimeluri.
Plecarea din functia de CEO (director executiv) a lui Dinu vine pe fondul rezultatelor financiare inregistrate de companie in ultimul timp, potrivit speculatiilor ZF. In ultima luna, s-a inregistrat o scadere puternica a titlurilor A&D Pharma tranzactionate sub forma de GDR-uri la Bursa de la Londra, de la 15,5 euro la inceputul anului, la 3,5 euro.
Mai mult decat atat, pentru prima jumatate a anului acesta, grupul a inregistrat o scadere de 92% a profitului fata de perioada similara din 2007, pana la mai putin de un milion de euro, si o pierdere de 8 milioane de euro ca urmare a necorelarii cursului valutar leu/euro cu preturile la medicamente, in ciuda unei majorari a vanzarilor cu 28%.
“Credem ca a sosit timpul ca A&D Pharma sa ia noi masuri pentru accelerarea dezvoltarii sale si pentru a livra obiectivele strategice pe care si le-a stabilit. Compania intra intr-o noua etapa de dezvoltare, cu o noua concentrare asupra cresterii profitabile, imbunatatindu-si flexibilitatea si rapiditatea de a construi pe oportunitatile pe care le ofera o piata competitiva si care se schimba rapid”, a declarat David Ebsworth, presedintele non-executiv al grupului, in numele Consiliului Director.
Compania a mai anuntat numirea cu efect imediat a lui Dimitris Sophocleous in pozitia de CFO (director financiar), in locul lui Roger de Bazelaire, care a ocupat aceasta pozitie doar un an. Sophocleous a ocupat, in perioada 2004-2007, functia de director financiar la Romtelecom, iar anterior, intre 2001 si 2004, a avut aceeasi pozitie in cadrul Cosmorom.
Consiliul Director al companiei va analiza, in perioada urmatoare, potentialii candidati pentru inlocuirea lui Dinu, iar Vivian Diaconescu si Claudiu Opran, actualii COO (directori operationali) ai liniilor de sales&marketing, respectiv de retail, vor continua sa se afle la conducerea acestor divizii, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.
In 2006, compania s-a listat pe piata principala reglementata a Bursei de la Londra. Actionarii A&D Pharma sunt compania Sograno, inregistrata in Olanda, cu 59% din actiuni, directorii executivi ai grupului, cu 7%, iar restul de 34% din titluri sunt tranzactionate pe bursa.
Daca din 2003 si pana in 2006 producatorii de medicamente generice (produse farmaceutice originale ale caror patente au expirat – n. red.) au cunoscut rate medii de crestere a pietei de profil de 19%, acum acestia vor trebui sa se adapteze noilor reglementari legislative care vizeaza reducerea costurilor si transferarea responsabilitati de prescriptie de la medic la farmacist, potrivit cercetarii mentionate.
Miza pusa in joc este exploatarea potentialul pietei de generice din ECE, in conditiile in care cheltuielile pe cap de locuitor din regiune s-au cifrat la 400 de dolari in 2006, ceea ce echivaleaza cu o zecime din nivelul inregistrat in tari ca Germania, Marea Britanie sau Spania. Pe de alta parte, remarca analistii McKinsey, si veniturile in ECE sunt mult mai mici, astfel incat daca un medic din Polonia castiga in jur de 500 de dolari pe luna, omologul sau din Germania este remunerat cu 5.000 de dolari.
In regiune, sectorul medicamentelor generice reprezinta 40% din totalul de 23 de miliarde de dolari si inregistreaza un ritm de majorare de 9%, peste majorarea PIB-ului. In aceste conditii, consultantii McKinsey afirma ca piata din ECE le va depasi pe cele americana si vest europeana in urmatorii cinci ani cel putin, unul dintre cele mai importante motoare de crestere fiind Rusia.
Potentialul de dezvoltare a pietei de generice din ECE a atras atentia investitorilor din afara regiunii, in ciuda dificultatilor generate de mediului legislativ. Un exemplu pentru a ilustra increderea investitorilor in potentialul regiunii il reprezinta investitiile straine de pe piata romaneasca care in 2006, inainte de intrarea in Uniunea Europeana, s-au ridicat la 11,6 miliarde de dolari, echivalentul a 10% din PIB, un nivel apreciat ca fiind ridicat pentru Europa.
“Prezenta unor companii ca Sandoz si Teva demonstreaza fezabilitatea stabilirii unei pozitii puternice in pietele din regiune”, se precizeaza in raport, remarcandu-se totodata ca o serie de povesti de succes din domeniu au presupus si achizitii la un moment dat. In acest sens, unele companii precum Zentiva, Krka si Gedeon Richter (prezente si pe piata romaneasca – n. red.) au devenit jucatori regionali de succes, iar altii, ca Polpharma , Lek sau Pliva au facut obiectul unor preluari.
Pe viitor insa, investitorii vor trebui sa-si construiasca cu mare grija strategiile de dezvoltare pe piata genericelor din ECE pentru ca in multe dintre tarile din regiune au loc schimbari care vizeaza atribuirea responsabilitatii prescriptiei, reglementarile protectioniste si sistemul de rambursare. McKinsey sfatuieste companiile din domeniu sa-si construiasca marci de medicamente puternice si sa inoveze operatiunile de marketing si vanzari, aplicand strategii adaptate fiecarei piete in parte.
In cel de-al treilea trimestru al anului fiscal mentionat, incasarile producatorului s-au majorat cu 16% fata de perioada similara a anului fiscal 2006/2007, acestea cifrandu-se la 4,2 milioane de dolari (2,7 milioane de euro), potrivit raportului financiar emis de companie.
In tarile din Europei de Est in care Egis este prezent, afacerile s-au ridicat la 96,9 milioane de dolari (62,1 milioane de euro), in crestere cu 32% fata de octombrie 2006 – iunie 2007. Dintre acestea, cel mai mare avans al vanzarilor l-a raportat Slovacia, in care producatorul a vandut, in perioada analizata, de 13,8 milioane de dolari (8,9 milioane de euro), iar cele mai mari incasari le-a avut Polonia, cu 39,1 milioane de dolari (25,2 milioane de dolari).
La nivel de grup, Egis a obtinut in primele noua luni o cifra de afaceri de 470 milioane de dolari (303 milioane de euro), ceea ce inseamna o majorare de 3% fata de anul trecut. Profitul operatinal a crescut cu 9%, pana la 45,2 milioane de dolari (29,1 milioane de euro).
Rezultatele companiei au fost influentate de evolutiile negative ale cursurilor valutare, dar si de slabirea dolarului in raport cu intarirea monedei nationale ungare. Acesta este si motivul pentru care vanzarile grupului farmaceutic din afara Ungariei s-au depreciat cu 4% in moneda locala, dar au crescut cu 11% in dolari.
La nivel local, compania este prezenta cu Egis Rompharma S.R.L., care are un capital de 10.000 de euro. In Romania, rezultatele Egis sunt incluse in cele ale companiei farmaceutice Servier, care in perioada aprilie 2007 – martie 2008 a inregistrat vanzari de 373 milioane de euro (107,2 milioane de euro) si o cota de piata de 6,1%, clasandu-se pe cel de-al cincilea loc in topul 20 al marilor jucatori farma conform Cegedim.
Compania tinteste un ritm anual de crestere de 40%, peste media pietei suplimentelor nutritive care, evaluata la 75 milioane de euro, inregistreaza o cadenta de majorare de 20%, potrivit estimarilor facute de Razvan Alexandru, directorul general al companiei, pentru BUSINESS Magazin. In prezent, compania detine o cota de piata de 2,2%, urmand ca pana in 2010 aceasta sa se ridice la 5%.
Nisa suplimentelor nutritive reprezinta 25% din piata OTC-urilor (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), respectiv 4% din piata totala a farmaceuticelor care, anul acesta, trece de 1,8 miliarde de euro.
Portoliul de produse al companiei cuprinde 45 de produse din plante, dintre care gamele destinate femeilor si barbatilor, precum si cele bazate pe minerale realizeaza aproape 40% din intreaga cifra de afaceri.
Pentru anul acesta, importatorul si distribuitorul si-a bugetat investitii de aproape 1 milion de euro, iar la nivelul lui 2009 acestea se vor dubla. Principalele investitii vor fi facute in imbogatirea gamelor de produse si in modernizarea site-ului companiei prin adaugarea de noi servicii virtuale, precum comenzi si consultanta online.
De asemenea, “cochetam cu ideea de a aduce pe piata din Romania o gama de produse probiotice, care vor fi de vanzare incepand cu 2009 pentru ca piata autohtona inca nu este pregatita sa asimileze acest gen de produse”, a mai spus Alexandru.
In prezent, produsele companie sunt grupate in patru game destinate potentarii frumusetii, energiei, uleiurilor esentiale si disfunctiilor sexuale. Directorul general al companiei precizeaza ca portretul-robot al consumatorilor este reprezentat de persoanele din mediul urban, cu varsta cuprinsa intre 20 si 70 de ani, cu accent insa pe segmentul 35-55, cu venituri medii-mari si un nivel al educatiei mediu-superior. “In Romania, consumul mediu de suplimente nutritive este de 3,5 euro pe cap de locuitor, un nivel destul de redus comparativ cu tari ca Polonia, care inregistreaza 10 euro sau SUA, cu 27 de euro”, a adaugat acesta.
Vitacare International, companie privata cu capital romanesc 100%, a fost infiintata in 1999, avand ca obiect de activitate acordarea de consultanta in domeniul medical si farmaceutic, ca mai apoi, in 2002, sa-si extinda domeniul, prin abordarea segmentului vitaminelor si al supliementelor nutritive. Cinci ani mai tarziu, compania a intrat pe profit, cifrat la 5%. Principalii competitori ai Vitacare International pe piata suplimentelor nutritive sunt Walmark, Ozone Laboratories, GlaxoSmithKline si Biofarm.
Situatia in industria farmaceutica a ramas, in linii mari, aceeasi: o piata emergenta, supusa unei legislatii schimbatoare, dar al carei ritm de crestere a inceput sa dea semne de oboseala. Daca inainte actionarii marilor companii cautau manageri care sa gestioneze cresteri anuale de 20-25%, acum preferati sunt cei care pot controla costurile din ce in ce mai mari si reducerea ritmului de dezvoltare a pietei. “In momentele de dezvoltare rapida, asa cum a fost cazul Romaniei pana acum, actionarii cautau manageri antreprenori, care sa fie inovatori, chiar cu pretul asumarii unor greseli. Acum, intr-o perioada de consolidare, este nevoie de un manager mai aplecat catre eficientizarea operatiunilor interne ale companiei”, crede Roberto Musneci, fostul sef al liderului producatorilor din Romania, GlaxoSmithKline (GSK), care anul trecut a renuntat la functie pentru a deveni partener la firma de lobby Serban & Musneci Associates. Multiplele schimbari la nivel de varf in industria de profil vin si pe fondul primilor pasi pe care ii face piata catre maturizare, in tarile occidentale “mandatul” unui manager de top din domeniu fiind de doi-trei ani.
Marius Savu, care a plecat in toamna trecuta din fruntea Eli Lilly Romania pentru a-si infiinta propria firma in domeniu, Resource Pharma, adauga ca “dupa pozitia de general manager intr-o subsidiara, oportunitatile de avansare sunt mai stratificate, iar cei care nu reusesc sa acceada la o functie globala intr-o multinationala ori pleaca pe functii similare in alte companii, ori imbratiseaza ideea antreprenoriatului”. Savu spune ca a plecat de la Eli Lilly pentru ca simtea ca nu mai poate avansa, iar ideea de a parasi tara din nou nu i-a suras. A intrat in companie in 1992, angajandu-se ca reprezentant medical, in urma unui anunt in ziar. Sfarsitul lui 1999 il prinde in plin razboi civil in Africa de Vest, in Coasta de Fildes, unde ca director regional se ocupa de vanzari, promovare, resurse umane si finante. “Experienta africana a fost o scoala pentru mine, pentru ca administram intreaga afacere cu resurse extrem de reduse. Cu o echipa de 16 oameni am reusit sa pun Nigeria pe harta Eli Lilly”, spune Savu. In 2000, se intoarce in tara pentru a coordona operatiunile romanesti si bulgare ale companiei, pentru ca dupa sapte ani sa-si lanseze propria afacere pe segmentul suplimentelor nutritive. Chiar daca dupa plecarea de la Eli Lilly i-au fost oferite functii similare in alte companii, Savu spune ca nu s-ar intoarce niciodata in industria farma “formala”, dar ca ar fi interesat sa lucreze intr-o companie de promovare pentru mai multe marci farmaceutice. Pentru moment, el isi propune sa continue activitatea de consultanta in domeniu, sa imbogateasca portofoliul de produse al Resource Pharma si, in paralel, sa incerce si un proiect in zona de media, in forma unei colaborari pentru o emisiune despre politica sanitara. Pe vremea cand Marius Savu urca in ierarhia Eli Lilly, Nicolae Voiculescu era la carma filialei locale a Eli Lilly, un business aflat inca la inceput, cu trei-patru angajati.
Intre 1991 si 1998, Voiculescu a reusit sa aduca producatorul in topul companiilor de profil din tara si a atras atentia conducerii centrale, care i-a oferit un post de director de resurse umane in sediul corporatiei, de la Indianapolis. Dupa cei doi ani petrecuti in Statele Unite ale Americii, in 2000, Voiculescu se intoarce in Romania din motive personale, cocheteaza pentru scurt timp cu ideea antreprenoriatului si accepta propunerea grupului Novartis de a construi afacerea aproape de la zero, cu o echipa de 12 oameni care, in momentul acela, realiza vanzari modeste. La inceputul anului in curs, Voiculescu renunta la functie si incepe o afacere proprie de consultanta in domeniul sanatatii, alaturi de firma de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
“Dupa 18 ani de experienta in domeniul farma si la 44 de ani, am ajuns la concluzia ca am contribuit suficient pe pozitii executive in multinationale si m-am decis sa trec intr-o noua etapa, aceea a antreprenoriatului, in care sa dezvolt un domeniu foarte putin explorat in Romania pana acum, cel al serviciilor de consultanta si executie in domeniul medical si farmaceutic”, precizeaza Voiculescu. Ideea afacerii s-a cristalizat la sfarsitul lui 2006, in urma unor discutii cu Ion Nestor, unul dintre partenerii coordonatori ai NNDKP, cu care se cunoaste inca de la inceputul anilor ’90. “Cred ca orice investitie de timp intr-o noua functie de GM nu mi-ar mai aduce satisfactii, pentru ca am ajuns la o masa critica de experienta”, explica fondatorul Link Resource.
La doar cativa ani de la iuresul marilor tranzactii prin care principalii producatori locali au fost preluati de catre multinationale, schimbarile la nivel de top management erau previzibile. “Factorii care determina o companie sa faca o modificare la nivel de top management tin atat de schimbarea proprietarului, de fuziuni sau achizitii, dar si de reorientarea afacerii sau a strategiei de business”, explica Ruxandra Stoian, director al departamentului de consultanta in resurse umane din cadrul PricewaterhouseCoopers.
Acesta este si cazul britanicului Stephen Stead, actualul CEO al companiei farmaceutice LaborMed Pharma, preluata la sfarsitul anului trecut de fondul american de investitii Advent International, intr-o tranzactie evaluata la circa 123 de milioane de euro. In perioada 2002-2004, cat a fost la carma producatorului clujean Terapia, Stead a inzecit investitiile Advent International si i-a pregatit exit-ul, pentru a lasa loc liber investitorilor de la grupul farmaceutic Ranbaxy, actualii proprietari. Dupa un scurt mandat la sefia Polpharma, cel mai mare producator polonez de medicamente, Stead se intoarce in Romania sa coordoneze operatiunile LaborMed Pharma. Ce anume l-a determinat sa paraseasca o companie de 20 de ori mai mare decat LaborMed si sa lucreze intr-o piata emergenta, susceptibila fluctuatiilor cursului leu/euro si schimbarilor legislative? “Ceea ce m-a facut sa revin in Romania a fost sa-mi regasesc cativa colaboratori cu care am mai lucrat in cadrul Terapia si care cunosc piata, beneficiind totodata de sprijinul Advent International. Nu marimea companiei conteaza, ci oportunitatea de a face o schimbare pe piata”, declara Stead.
Dar nu Advent International l-a adus pe britanic in Romania, ci GSK, Stead fiind cel care a pus pe picioare, la sfarsitul anilor ’80, primul birou de aici al marelui producator, situat intr-un hotel din Capitala. Dupa mai bine de un deceniu in cadrul GSK, se muta pe un post similar in cadrul companiei farmaceutice Roche, ca mai apoi sa ajunga la Terapia si, intr-un final, CEO al LaborMed. Desi experienta din cadrul Terapia a fost cel putin fructuoasa din punct de vedere financiar, englezul spune ca nu s-ar intoarce niciodata in compania clujeana, deoarece “mi-am terminat misiunea acolo, compania a fost vanduta, iar Terapia face parte acum dintr-un grup multinational”. Pentru moment, Stead are planuri mari pentru LaborMed, unde detine un pachet de actiuni, dorind sa aduca firma in topul primilor zece jucatori de pe piata de profil si sa se concentreze pe portofoliul OTC (produse farmaceutice eliberate fara reteta).
Diviziile de distributie si retail ale producatorului au inregistrat cel mai mare avans, de 84,7% fata de perioada similara din 2007, pana la 67,8 milioane de euro. Divizia de produse farmaceutice a raportat o majorare a veniturilor de 8,6%, pana la 12,6 milioane de euro, principalele motoare de crestere fiind medicamente ca Postinor, Zeplan, Quamatel, Mydocalmin si Novynette, conform informatiilor raportului emis de companie.
La nivel de grup, vanzarile s-au cifrat la 453,2 milioane de euro, in crestere cu 1,9% comparativ cu perioada corespondenta a anului precedent. Compania detine activitati in Uniunea Europeana, in tarile ex-sovietice, in Statele Unite ale Americii si in Asia.
In Romania, grupul ungar are activitati de productie, distributie si retail prin companiile Gedeon Richter Romania, Dita Import Export, Pharmafarm (preluata anul trecut) si Gedeon Richter Farmacie, care numara, in prezent, 165 de unitati.
Anul trecut, veniturile diviziei de distributie s-au cifrat la 133 de milioane de euro, pe cand cele ale lantului de farmacii, la 109 milioane de euro, potrivit analizelor A. T. Kearney. Piata romaneasca farmaceutica se ridica, anul acesta, la peste 1,8 miliarde de euro si inregistreaza, pana in prezent, un ritm de crestere de pana la 10%, in scadere fata de anii precedenti.
Pentru primul semestru al anului acesta, producatorul ceh a raportat in Romania vanzari in scadere cu 33%, pana la 38,7 milioane de euro, comparativ cu aceeasi perioada din 2007. La nivel de grup, Zentiva a raportat vanzari de 3,8 miliarde de euro, in crestere cu 32% fata de primele sase luni ale anului precedent, majorare produsa pe fondul cresterilor afacerilor in Turcia.
In prima jumatate a anului acesta, compania a obtinut 11 autorizatii noi de punere pe piata, iar sase noi produse vor fi lansate in urmatoarele patru luni.
“Rezultatele Zentiva in Romania din aceasta perioada, mai ales cele inregistrate in trimestrul al doilea, reflecta in mod pozitiv schimbarile demarate in a doua jumatate a anului trecut si care au vizat atat aspecte organizationale strategice, dar mai ales o noua abordare a pietei […] Parametrii operationali si financiari sunt mult imbunatatiti, deja am inregistrat o reducere importanta a stocurilor si a creantelor comerciale, ca urmare a implementarii unui management eficient de colectare a creantelor”, a declarat Dragos Damian, directorul general al companiei.
Intr-un recent interviu acordat BUSINESS Magazin, Damian a explicat ca recuperarea creantelor reprezinta “o meteahna a sistemului sanitar romanesc”. Recuperarea banilor a durat, anul trecut, intre 240 si 300 de zile, ceea ce a provocat dificultati in planificarea anumitor activitati din cadrul Zentiva. “Cred ca inainte de a solutiona orice probleme legate de calculul pretului la medicamente si a listei de medicamente compensate ar trebui rezolvata problema recuperarii creantelor”, a mai precizat acesta.
Grupul Zentiva are peste 6.000 de angajati si detine unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania si Turcia. Compania este cotata la Bursele de Valori din Praga si Londra. Actionarii majoritari ai Zentiva sunt Sanofi-Aventis Group (24,9%), Generali PPF Holding B.V. (19,2%) si Fervent Holdings Limited (7,6%). Managementul si salariatii detin impreuna 5,9% din actiuni, iar alti investitori institutionali particulari au 42,4% din companie.
Lantul de farmacii Help Net, parte a grupului Farmexim, a raportat, in perioada mentionata, o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro, in crestere cu 40% fata de aceeasi perioada din 2007, pe fondul deschiderii de noi unitati si a majorarilor de vanzari la medicamentele eliberate cu prescriptie medicala.
“Am investit in primele sase luni ale anului circa un milion de euro in deschiderea si relocarea de farmacii si suntem interesati de sustinerea unei cresteri organice, profitabile si de oferirea unor standarde ridicate si nicidecum de cresteri care ar putea deveni nesustenabile”, a declarat Isabelle Iacob, director general al lantului de farmacii.
Rata de profit s-a situat la nivelul de 1%, iar pentru anul acesta oficialii Help Net se asteapta la un profit de 2,5%. Potrivit acestora, evolutia vanzarilor pe urmatoarele trei luni va fi in linie cu rezultatele obtinute pana acum, cifra de afaceri totala bugetata pentru anul in curs fiind de 68 de milioane de euro.
Rezultatele grupului au fost influentate de blocarea preturilor la medicamente care a afectat, in special, distribuitorii (grupul Farmaxim, controlat de Ovidiu Buluc, il include pe distribuitorul de medicamente cu acelasi nume si pe importatorul si distribuitorul de cosmetice Green Net – n. red.), dar si incetinirea ritmului de crestere a pietei farma, pana la sub 10%, conform principalilor jucatori.
De la mijlocul anului trecut si pana in luna mai, divizia de distributie a inregistrat pierderi de 5,5 de euro ca urmare a necorelarii preturilor la medicamente cu evolutia cursului leu/euro, potrivit Ziarului Financiar. Astfel, in contextul actual in care distribuitorii sunt puternic afectati de blocarea pretului la medicamente fara a a-l recalcula in functie de evolutia cursului valutar, Help Net si-a regandit planul de extindere a retelei de farmacii, ajustandu-si ritmul de crestere al numarului de farmacii de la 200 de unitati pana in 2010, la 160. In prezent, lantul de farmacii are 103 de unitati active la nivel national.
Principalii jucatori de pe piata de distributie din Romania sunt Mediplus, Relad, Fildas, Polisano, Farmexpert, Gedeon si Actavis. Competitorii pe segmentul de retail farmaceutic sunt Sensiblu, Catena, Gedeon Richter Farmacia, City Pharma si Farmaciile Dona. Piata farma din Romania este evaluata la circa 1,8 miliarde de euro, pentru anul acesta urmand sa inregistreze un ritm de crestere de circa 5-10%.