BusinessMagazin

Tag: explozie

  • Explozia din Liban. Cine este rusul care deţinea vasul a cărui încărcătură de nitrat de amoniu a provocat explozia din Beirut

    Au apărut primele imagini cu omul de afaceri rus care deţinea vasul Rhosus, aflat sub pavilion moldovenesc. În 2013, nava deţinută de Igor Grechushkin transporta 2750 de tone de nitrat de amoniu spre Mozambic, dar încărcătura a fost sechestrată în portul din Beirut

    Atunci, omul de afaceri rus şi-a abandonat nava şi echipajul acesteia. Afaceristul a fost reţinut pentru aproape un an. Igor Grechushkin s-ar afla, potrivit mai multor surse, în oraşul Limassol din Cipru

    Nava Rhosus, aflată sub pavilion moldovenesc şi reţinută în 2014 în portul Beirut, alături de încărcătura de 2.750 de tone de nitrat de amoniu, care ar sta la baza exploziilor din urmă cu două zile, a aparţinut lui Igor Grechushkin, un om de afaceri rus, relatează Siberian Times.
     
    Căsătorit şi tatăl unui băiat de 20 de ani, Igor Grechushkin s-ar afla, în prezent, în Limassol, Cipru. 
     
    În 2013, omul de afaceri rus a fost acuzat de membrii echipajului vasului moldovenesc, care transporta nitrat de amoniu din Georgia în Mozambic, că i-a abandonat, atunci când nava a fost reţinută în portul Beirut din cauza lipsei documentaţiei.
     
    Echipajul era format din 8 ucrainieni şi 2 ruşi, care au fost forţaţi de autorităţile libaneze să rămână la bord, în timp ce Grechushkin a spus că este falit şi şi-a abandonat nava. După aproape un an, echipajul a fost eliberat.
     
    “Nu ne-a oferit bani, nu vrea să comunice. Ne-a spus că este falit, dar nu-l cred. Cel mai grav lucru este că şi-a abandonat echipajul şi vasul”, a scris, la acea vreme, căpitanul Boris Prokoshev, într-o încercare disperată de a obţine ajutor din partea diplomaţilor ucrainieini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză: Explozia din Beirut poate provoca prăbuşirea totală a ţării

    Explozia din Beirut a venit într-un moment de dublă criză, economică şi sanitară. Libanul are nevoie de sprijinul comunităţii internaţionale pentru a renaşte. Sute de mii de oameni riscă să se confrunte cu foametea.

    Prim-ministrul Hassan Diab a cerut tuturor ţărilor şi prietenilor ajutorul, amintind că ţara traversează „o catastrofă reală”.

    Comunitatea internaţională ar putea fi mişcată de catastrofă şi ar putea oferi o cale de salvare pentru poporul libanez: ajutor imediat sanitar şi alimentar, dar şi un pachet financiar pe termen lung, urmat de reformele necesare pentru redresarea ţării.

    Sunt deja ţări care s-au mobilizat în ajutorul de strictă necesitate, printre care Franţa, Cipru şi Israel.

    Nasser Yassin, profesor la Universitatea Americană din Beirut, are dubii că guvernul libanez poate face faţă singur acestei situaţii. “Am vazut că guvernul libanez nu a luat decizii corecte din punct de vedere economic, financiar sau social, aşa că îmi vine greu să cred că această catastrofă poate fi rezolvată doar de poporul libanez,” a explicat Yassin pentru Al Jazeera. “Avem nevoie de lideri mai responsabili şi de intervenţia comunităţii internaţionale pentru a trece peste acest dezastru,” a mai spus Nasser Yassin.

    Explozia s-a produs pe fondul unei crize profunde a ţării, care era pe marginea unei prăpăstii. „Libanul nu este traversat de o criză ci de o tornadă care se măreşte în ritm alert prin prăbuşirea puterii de cumpărare, prin concedieri şi lipsă de repere”, a titrat Le Monde luna trecută.

    Peste 80 la sută din grânele ţării erau depozitate în silozurile din port şi au fost distruse sau contaminate de explozie. Sute de mii de oameni sunt acum în risc de înfometare.

    Spitalele libaneze sunt deja aproape pline cu bolnavi de COVID-19, iar miile de răniţi vor face ca infecţia să se răspândească şi mai repede.

    În Liban sunt şi aproape un milion de refugiaţi, mulţi din Siria, lucru care nu ajută deloc rezolvarea crizei. Ţara traversa, înainte de catastrofă, cea mai gravă criză de la războiul civil, încheiat în 1990, cu o devalorizare a monedei naţionale de peste 80 la sută faţă de dolar.

    Numeroşi libanezi îşi părăsesc ţara, preţurile au crescut excesiv, clasele mijlocii au sărăcit, comunităţile libaneze riscă să fie antrenate în războaiele civile din regiune.

    „Trebuie să rezistăm, trebuie să fim curajoşi. Asta s-a întâmplat unui popor”, a spus guvernatorul Beirutului.

    „Fac apel la toate ţările înfrăţite şi prietene să fie alături de noi, să ne ajute să ne vindecăm rănile”, a transmis premierul Libanului.

    „Portul este principala cale de comerţ pentru Liban. Pe acolo ne obţinem grâul, benzina, medicamentele, iar această infrastructură este distrusă total. În acest moment avem mare nevoie chiar şi de un singur dolar să intre în Liban”, a explicar directorul Institutului Levant, Sami Nader.

  • Libanul este grav afectat. Explozia din Beirut reaprinde tensiunile într-o ţară în care problemele economice au început cu mult înainte de criza provocată de coronavirus

    Peste 100 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma exploziilor din Beirut de marţi, 4 august. A doua explozie a lovit cu puterea unui cutremur cu o magnitudine de 3,5 şi a fost simţită până în Cipru, la 240 de kilometri de-a lungul Mediteranei. Până acum, au fost raportaţi peste 4.000 de răniţi, potrivit Euronews.

    Cauza nu a fost confirmată, însă atenţia s-a îndreptat asupra unui depozit cu materiale explozive confiscate în ultimii ani. Guvernul libanez a declarat că 2.750 de tone de nitrat de amoniu au provocat deflagraţia.

    În ultimele luni, valoarea monedei naţionale, lira libaneză, s-a prăbuşit cu peste 70% în contextul unei penurii de lichidităţi valutare. Astfel, inflaţia şi şomajul au crescut într-un ritm alarmant, Libanul intrând în faliment de stat la începutul lunii martie. De altfel, criza provocată de coronavirus nu a făcut decât să agraveze situaţia deja tensionată, iar băncile au restricţionat retragerile de bani.

    Mii de oameni au ieşit lunile trecute în stăzile principalelor oraşe din Liban pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de starea actuală a economiei, care nu a mai arătat atât de rău de pe vremea războiului civil din 1975-1990.

    Astfel, un salariu de 600.000 de lire pe lună pe care o persoană îl obţinea reprezenta echivalentul a 400 de dolari înainte de criză, însă a scăzut până la 60 de dolari la sfârşitul lunii iulie. În Liban, peste 45% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei şi aproximativ 33% sunt şomeri, notează Mediafax, citând agenţia de presă Reuters.

    În plus, guvernatorul băncii centrale din Liban a umflat asset-urile instituţiei cu peste 6 miliarde de dolari în 2018, fapt ce subliniază amploarea măsurilor financiare folosite pentru a stimula economia ţării, scrie Reuters.

    Între timp, guvernul a aprobat un plan de recuperare care ar pune capăt crizei economice şi ar câştiga susţinerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru un pachet de bailout în valoare de 10 miliarde de dolari.

    Anul trecut, Libanul s-a clasat pe locul 137 din 180 de ţări în Indexul Percepţiei Corupţiei realizat de Transparency International, potrivit BBC.

     

  • Odată cu explozia înregistrată de procesele de transformare digitală pe fondul crizei de COVID-19, o nouă resursă devine mai rară decât aurul pe piaţa muncii IT

    Odată cu explozia înregistrată de procesele de transformare digitală pe fondul crizei COVID-19 o nouă resursă devine mai rară decât aurul pe piaţa muncii IT: experţii în securitate cibernetică. Cum toate companiile se mută spre online, riscurile devin atât de mari încât nu există suficienţi oameni specializaţi pentru a rezolva această problemă. Un start-up local a găsit însă soluţia printr-o platformă ce automatizează munca specialiştilor în securitate cibernetică. 

    Produsul a fost validat deja de clienţi şi de către investitori, care au finanţat până acum proiectul cu un milion de dolari, ţinta următoare a start-up-ului fiind atragerea unei finanţări de minimum
    3 milioane dolari.

    „Dezvoltăm un produs ce îşi propune să automatizeze şi să simplifice foarte mult tot ce înseamnă zona de vulnerability management. Am văzut foarte mulţi clienţi care au nevoie de astfel de servicii, dar nu şi le permit pentru că sunt foarte scumpe, iar companiile mici şi mijlocii nu au suficiente resurse. În mod clasic ele sunt livrate de o echipă de specialişti certificaţi în ethical hacking care încearcă să spargă sistemele şi să descopere breşe şi vulnerabilităţi pe care un atacator le-ar folosi în mod obişnuit.

    Prin produsul Footprint noi am automatizat însă munca lor. Folosim servicii de cloud, algoritmi de machine learning, platforme de big data şi automatizăm ceea ce făceam până acum în businessul de consultanţă sau de servicii prin intermediul oamenilor. Nu mai este nevoie de cunoştinţe extrem de specifice pentru test penetration şi ethical hacking”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Săndescu, CTO şi cofondator al CODA Intelligence.

    Platforma Footprint dezvoltată de CODA Intelligence se adresează companiilor din piaţa de IT – furnizori de servicii IT externalizate care îşi doresc să adauge în portofoliul lor o competenţă de securitate cibernetică, dar care nu au acces la resursele umane specializate. Cu ajutorul Footprint companiile pot însă să adauge în portofoliu un nou serviciu bazându-se pe echipele tehnice pe care le au deja.

    „Platforma poate fi instalată în cloudul propriu al CODA sau poate fi pusă în cloudul folosit de furnizorul de servicii IT (managed services providers)”, a precizat el.Produsul Foootprint a primit validare în piaţă atât de la clienţi, cât şi de la investitori.

    „Am ridicat recent o rundă de finanţare de tip seed de 800.000 euro la care au participat ROCA X, Early Game Ventures şi Marius Alexe ca angel investor. La aceasta s-a adăugat şi un proiect de finanţare europeană pe care l-am semnat tot în această perioadă şi care se ridică la 200.000 euro. Astfel, suntem într-o poziţie bună pentru a intra pe piaţa din SUA cu toate pânzele sus”, a afirmat cofondatorul CODA Intelligence.

    În prezent, CODA Inteligence are cinci clienţi activi din Europa cu care are încheiate contracte pe termen lung pentru utilizarea platformei Footprint.

    „Urmează să începem să accesăm câţiva clienţi pe care îi avem în pipeline în SUA. Pentru sfârşitul acestui an ne propunem să avem 8 clienţi. Numărul nu este foarte mare, însă având în vedere că ei sunt furnizori de servicii, fiecare poate la rândul lui să atingă un număr între 20 şi 200 de clienţi finali. Reach-ul nostru către clientul final creşte destul de mult în funcţie de mărimea furnizorului cu care noi lucrăm, iar până la finalul anului ţintim să avem 200 de clienţi finali”, a precizat Cristian Săndescu. CODA Intelligence le oferă platforma Footprint în regim SaaS (Software as a Service) clienţilor, aceştia plătind o subscripţie lunară sau anuală.

    „În momentul de faţă refacem planurile de tarife pentru piaţa din SUA, iar pentru piaţa din România licenţa costă 50 euro/dispozitiv/an”, a punctat cofondatorul CODA Intelligence. Start-up-ul a început să vândă către clienţi din 2016, când a venituri de 65.000 dolari.

    „Apoi treptat, am crescut şi ne-am dublat cifra de afaceri an de an, mai puţin în 2019 când am crescut mai puţin pentru că atunci am decis să investim şi să încercăm să intrăm pe piaţa din SUA, lucru care a fost dificil de făcut cu forţe proprii şi atunci s-a produs şi declicul şi am zis să căutăm o investiţie pentru a accelera creşterea pe care o aveam noi în mod organic prin bootstrapping”, a menţionat el.

    Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri de 300.000 dolari, în creştere cu circa 10-15% faţă de 2018, iar pentru finalul lui 2020 echipa CODA Intelligence şi-a propus să ajungă la o cifră de afaceri de 500.000 dolari bazându-se pe intrarea pe piaţa din SUA.

    Odată pornit businessul peste ocean, start-up-ul are planuri mari pe termen mediu şi lung: încă două runde de finanţare de câteva milioane dolari şi listarea la bursă.

    „Vrem ca după ce intrăm pe piaţa din SUA să mai luăm o rundă de scalare de serie A în geografia respectivă. Cred că vom mai lua 1-2 runde de finanţare în următorii 2-3 ani şi sperăm că în cinci ani vom avea mai multe produse şi ne vom putea gândi poate chiar la un IPO (listare la bursă – n. red.).  Următoarea rundă de finanţare ar trebui să fie de minimum 3 milioane de dolari. Ne propunem să o ridicăm în decurs de un an din SUA pentru scalare şi pentru a accelera creşterea pe piaţa americană“, a menţionat Cristian Săndescu. El a adăugat că în prezent piaţa de securitate cibernetică este foarte provocatoare pentru că tipul şi al atacurilor şi modul în care hackerii gândesc se schimbă de la un moment la altul. „Inclusiv pandemia schimbă mentalitatea lor, dar şi modul de lucru al clienţilor.”

    TapoHub
    Ce face? Dezvoltă un generator electric hibrid care va folosi şi energia eoliană, şi cea solară
    Necesar de finanţare: 300.000 euro
    Invitat: Adrian Pop, fondator TapoHub

    StockBinder
    Ce face? Dezvoltă o soluţie care facilitează integrarea rapidă între magazine online, furnizori şi producători
    Finanţări atrase până acum: 100.000 euro
    Invitat: Ionuţ Farcaş, fondator şi CEO StockBinder

    Empathy
    Ce face? Reţea socială bazată pe mesaje audio
    Invitat: Andrei Covaciu, fondator şi CEO Empathy

    Avocado.red
    Ce face? Platformă online pentru accesarea de servicii specializate
    Finanţare atrasă până acum: 500.000 euro
    Invitat: Annemarie Fabian, business manager Avocado.red

    Talk.rs
    Ce face? Dezvoltă o platformă ce îşi propune să rezolve problemele de securitate şi actualizare a datelor în reţelele de dispozitive inteligente
    Invitat: Alex Vochescu, cofondator Talk.rs

    Notifier
    Ce face? Aplicaţie care trimite alerte când găseşte anunţuri online după criteriile utilizatorilor
    Necesar de finanţare: 90.000 euro
    Invitat: Răzvan Bretoiu, cofondator şi CTO Notifier

    CODA Intelligence
    Ce face? Platformă pentru managementul securităţii cibernetice
    Finanţări atrase până acum: 1 milion euro
    Necesar de finanţare: 3 milioane euro
    Venituri 2019: 300.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Cristian Săndescu, CTO şi cofondator CODA Intelligence 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Veşti tot mai proaste despre răspândirea coronavirusului în ţara noastră. România a depăşit 30.000 de cazuri de COVID-19. Iar în ultimele 24 de ore a explodat numărul de îmbolnăviri noi

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, miercuri, că în România a fost depăşit pragul de 30.000 de îmbolnăviri, după ce în ultimele 24 de ore au fost diagnosticate 555 de noi cazuri de COVID-19.

    Potrivit GCS, până miercuri în România au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienţi vindecaţi şi 1.485 de pacienţi asimptomatici, externaţi la 10 zile după depistare.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire.

    La ATI, în acest moment, sunt internaţi 237 de pacienţi.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 796.484 de teste.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 5.095 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franţa, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia şi Suedia.

    De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 122 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA şi unul în Brazilia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 72 au fost declaraţi vindecaţi.

  • Un prototip SpaceX a explodat în timpul unui test

    Un prototip dezvoltat de compania SpaceX a explodat vineri în timpul unui test la baza din Boca Chica, Texas. Prototipul navetei spaţiale SN4 a fost înghiţit de flăcări în timpul unui test pentru motoare. 

    Nu este clar ce a provocat explozia motorului Raptor care urma să propulseze racheta.

    Modelul SN4 este cel mai recent prototip construit în cadrul programului SpaceX în vederea lansărilor în spaţiu. Vehiculul ar trebui să poată transporta până la 100 de persoane în spaţiu.

    Probele nu au nicio legătură cu misiunea DM-2 şi racheta Falcon 9 a aparatului Crew Dragon. Testul face parte dintr-un program aflat în faza de dezvoltare a prototipurilor în care exploziile de acest fel nu sunt excluse

     

  • Bugetul statului, ca francii elveţieni: România este mult mai pregătită pentru această criză decât acum zece ani, cu trei excepţii – datoriile comerciale private s-au triplat şi dacă cineva nu plăteşte se infectează tot lanţul, explozia deficitului bugetar, care va aduce o creştere majoră a datoriei publice, ceea ce va pune România cu spatele la zid în faţa creditorilor

    Dacă ne uităm pe datele statistice macro ale României din perioada 2008-2009, când a venit criza precedentă, şi le comparăm cu datele de astăzi, vom constata că România este mult mai bine pregătită pentru noua criză atât la nivelul populaţiei, cât şi al companiilor.

    Dar statul este total nepregătit şi ca să supravieţuiască trebuie să facă împrumuturi majore, care se vor vedea peste trei ani într-o creştere accelerată a datoriei publice, ceea ce va trimite România cu spatele la zid şi la mâna creditorilor.

    Faţă de criza de acum zece ani, România stă mult mai bine la dobânzile la lei şi în euro, la stabilitatea cursului, la nivelul salarial, la raportul dintre credite şi depozite, chiar şi la contul curent, care a fost cea mai mare vulnerabilitate în criza anterioară.

    Dacă ne uităm la deficitul bugetar, ne trezim în faţa unei explozii.

     

    Analiza indicatorilor:

     

    1. PIB-ul s-a dublat în zece ani: În 2008, PIB-ul a fost de 514 miliarde de lei (142 miliarde de euro), pentru ca în 2009 să scadă la 498 miliarde de lei (118 miliarde de euro), după o cădere economică de 7%.

    În 2019 PIB-ul a fost de 1.059 miliarde de lei (220 de miliarde de euro), iar prognoza pentru 2020 indică o scădere economică cuprinsă între 1,9% şi 8%.

    Economia s-ar putea să fie mult mai rezilientă pe parcursul anului decât arată datele datele de acum.

    Interesant este că această dublare PIB în zece ani a venit pe fondul creşterii numărului de salariaţi cu numai 20%, de la 4,8 milioane în 2008, 4,5 milioane în 2009 şi până la 5,2 milioane în 2019.

     

    2. Creşterea salariilor: În 2009, salariul minim net a fost de 469 de lei (112 euro) şi un salariu mediu net de 1.361 de lei, adică 325 de uro.

    În 2008 salariul minim net a fost de 442 de lei, adică 122 de euro, cu un salariu mediu net de 1.309 lei, adică 348 euro.

    În 2020, salariul minim net este de 1.346 de lei, adică 280 de euro, cu un salariu mediu net de 3.300 de lei, adică 680 de euro.

     

    3. Cursul leu/euro este mult mai stabil faţă de acum 10 ani: În 2008 cursul mediu a fost de 3,68 lei/euro, pentru ca în 2009 să crească la 4,23 lei/euro, adică un plus de 15%.

    În 2020 cursul este de 4,84 lei/euro, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR promite că vom vedea o stabilitate a cursului, o flucutaţie de doar câteva procente fiind acceptabilă.

    Din 2009 până acum, cursul a crescut cu numai 20%, în timp ce economia şi salariile s-au dublat.

     

    4. Inflaţia a scăzut substanţial faţă de criza precendetă: În 2008 inflaţia a fost de 7,85%, în 2009 a fost de 5,59%, iar acum inflaţia este de 2,6%, iar BNR face eforturi să nu scadă prea mult.

     

    5. Dobânda BNR: În 2008 BNR avea o dobândă de 10,25% (decembrie 2008), care a scăzut la 8% în decembrie 2009, pentru ca în mai 2020 să fie de 2%, iar Isărescu spune că trendul de scădere va continua.

     

    6. Dobânzile la nivelul băncilor: În 2008 dobânda medie la creditele în lei era de 17,3%, iar la depozite era de 11,89%, pentru ca în martie 2020 dobânda medie la creditele în lei să fie de 6,86%, iar la depozitele în lei de 2,03%.

     

    7. Depozitele rezidenţilor neguvernamentali în bănci (lei şi valută), care arată câţi bani au populaţia şi companiile la bănci: În 2008 soldul era de 151 de miliarde de lei, în 2009 a crescut la 167 de miliarde de lei, pentru ca în martie 2020 să fie de 375 de miliarde de lei.

    Economisirea populaţiei (lei şi valută) a crescut de la 82 miliarde de lei în 2008 la 97 de miliarde de lei în 2009, până la 230 de miliarde de lei în martie 2020, adică de aproape trei ori.

    Depozitele companiilor la bănci au fost de 59 de miliarde de lei în 2008, au scăzut la 56 de miliarde de lei în 2009, pentru a ajunge în martie 2020 la 127 de miliarde de lei.

     

    8. Creditul intern acordat sectorului privat (populaţie plus companii, în lei şi valută) a fost în martie 2020 de 272 de miliarde de lei, dintr-un total al creditului intern de 398 de miliarde de lei, de unde rezultă un sold al creditului guvernamental de 126 de miliarde lei.

    În decembrie 2008 soldul creditului intern a fost de 215 miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de 198 de miliarde de lei.

    În decembrie 2009 creditul intern a fost de 246 de miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de numai 199 de miliarde de lei.

    Între decembrie 2008 şi decembrie 2009 creditul guvernamental a explodat de la 17 miliarde de lei la 46 de miliarde de lei.

     

    9. Rezerva valutară (aur plus valută): În 2008 rezerva internaţională a fost de 28 de miliarde de euro, pentru a creşte la 30 miliarde de euro în 2009 (au intrat primii bani de la FMI). În aprilie 2020 rezerva internaţională a fost de 38,4 miliarde de euro, fără nicio datorie la FMI.

     

    10. Balanţa comercială: În 2008 exporturile României au fost de 33 de miliarde de euro, în 2009 au scăzut la 29 de miliarde de euro, pentru ca în 2019 să se dubleze, ajungând la 63 de miliarde de euro.

    În 2008, importurile au fost de 52 de miliarde de euro, au scăzut la 35 de miliarde de euro în 2009, pentru a creşte la 80 de miliarde de euro în 2019.

    La nivelul soldului comercial, în 2008 am avut un deficit de 19 miliarde de euro la un PIB de 144 de miliarde de euro, care a scăzut la 6 miliarde de euro în 2009 la un PIB de 118 miliarde de euro, pentru a ajunge la 17 miliarde de euro în 2019, dar la un PIB de 220 de miliarde de euro.

     

    11. Contul curent, care exprimă relaţia României cu exteriorul: În 2008 am avut un deficit de 16 miliarde de euro, cea mai mare vulnerabilitate a României în criza precedentă, care a scăzut apoi la 5 miliarde de euro în 2009, pentru a ajunge la 10 miliarde de euro în 2019, dar la un PIB dublu.

     

    12. Pilonul II de pensii: În 2009 nu cred că s-au strâns 1 miliard de euro, întrucât de-abia se înfiinţase, dar în martie 2020 a ajuns la 13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un amortizor destul de bun pentru piaţa titlurilor de stat, adică finanţarea bugetului şi piaţa bursieră, unde fondurile de pensii Pilon II au ajuns să fie cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

     

    13. Cifra de afaceri a tututor companiilor: În 2008 cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost de 1.082 miliarde de lei, adică 300 de miliarde de euro, pentru ca în 2018 să ajungă la 330 de miliarde de euro, iar pentru 2019 va depăşi 360 de miliarde de euro.

     

     

    La polul opus, vulnerabilităţile României:

     

    1. Creditul comercial, adică datoriile pe care le au companiile una la cealaltă, au ajuns la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde de lei soldul creditelor comerciale extinse.

    Creditele comerciale sunt de 3 ori peste creditele bancare pe termen scurt, care sunt de numai 34 de miliarde de lei.

    Acum zece ani, creditele bancare erau de 3 trei ori mai mari decât creditele comerciale.

    Pentru sectorul privat, creditul comercial reprezintă cea mai mare vulnerabilitate pentru că, dacă o firmă nu-şi plăteşte factura, infectează tot lanţul.

     

    2. Deficitul bugetar: În 2008, deficitul bugetar a ajuns la 24 de miliarde de lei, în condiţiile în care, cu un an în urmă era de numai 9 miliarde de lei. În 2009, deficitul a crescut la 36 de miliarde de lei.

    În 2019, deficitul bugetar a fost de 48 de miliarde de lei, iar în martie 2020, când aveam numai 2 săptămâni de criză, deficitul bugetar a urcat deja la 18 miliarde de lei.

    Conform prognozei guvernului, deficitul bugetar ar trebui să fie de 72 de miliarde de lei în acest an, adică 13 miliarde de euro, dar analiştii cred că ar putea depăşi în final 100 de miliarde de lei, ceea ce ar fi un dezastru având în vedere că trebuie finanţat.

    Problema este că şi în 2021 deficitul bugetar se va situa în jurul a 75 de miliarde de lei, dacă nu chiar mai mult.

    Din cauza rigidităţii bugetului, unde salariile şi pensiile consumă 80% din venituri, aproape că nu mai există bani pentru altceva.

     

    3. Datoria publică a statului (internă şi externă, în lei şi valută) a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB, iar până la finalul anului, probabil că va atinge 450 de miliarde de lei, dar la un PIB în valoare nominală mai redus, ceea ce va duce datoria publică la peste 40% din PIB, nivelul de alarmă fiind de 45% din PIB, nivel care va fi atins fără probleme în 2021, dacă deficitul bugetar se va menţine.

    În decembrie 2019, soldul datoriei publice a fost de 373 de miliarde de lei, adică 35% din PIB.

    În 2007, datoria publică a fost de 50 de miliarde de lei, adică 11,9% din PIB, a crescut la 66 de miliarde de lei în 2008, adică 12% din PIB, pentru a exploda în 2009 la 115 miliarde de lei, adică 21,8% din PIB.

    Din această datorie publică, în martie 2020 datoria externă a statului era de 41 de miliarde de euro, dintr-un total de 106 miliarde de euro al datoriei externe totale a României (public şi privată).

    În 2008 datoria externă a statului era de numai 11 miliarde de euro, la care s-a adăugat datoria externă privată de 61 de miliarde de euro, rezultând un total de 72 de miliarde de euro.

     

    Ca o concluzie, România intră în această nouă criză mai bine echipată, mai ales că expunerea externă pe valută s-a diminuat considerabil în sectorul privat, iar dobânzile la lei au scăzut substanţial, iar BNR promite că acest trend va continua.

    Creşterea salariilor a uşurat substanţial sarcina de plată a ratelor la bancă pentru casă pentru persoanele fizice, ponderea într-un salariu coborând la 30%, faţă de 80% cât era acum 10 ani.

    Dacă mai punem la socoteală că preţul apartamentelor a scăzut cu 30-50%, presiunea pe plata ratelor şi posibilitatea achiziţiei unui apartament s-au îmbunătăţit semnificativ.

    Nu mai există credite în franci elveţieni şi nici în euro pentru persoanele fizice, iar BNR, prin controlul dobânzii la lei, poate influenţa mult piaţa.

    Problema majoră a României o reprezintă bugetul de stat, cu 1,2 milioane de salariaţi şi 5 milioane de pensionari, care are un cost extrem de ridicat şi care nu poate fi redus atât de uşor prin tăieri de salarii sau creşteri de taxe sau impozite.

    Economia s-ar putea să meargă mai bine în acest an decât estimările analiştilor, dar asta nu însemnă că şi bugetul statului o va duce bine, ci dimpotrivă.

    Din păcate, ajustarea bugetului şi a deficitului bugetar nu va putea fi făcută lin, ci prin măsuri radicale, care însă vor afecta economia când se vor lua.

  • Epoca de aur a curieratului

    Această constatare a declanşat un val fără precedent de digitalizare pentru companiile cu operaţiuni offline, dar şi un efort al businessurilor de a ajunge direct la clienţi după ce industrii întregi – HoReCa, retaiL, au fost obligate să închidă peste noapte. Toată această digitalizare se bazează însă pe un element offline indispensabil care acum se află în plină explozie: serviciile de curierat. 

    Pentru Augustin Pleşea, antreprenorul local care a fondat compania de curierat Cargus iar acum Gcouriers, şi echipa BeeFast, ideea de a dezvolta platforme online pentru servicii curierat rapid a venit înainte de criză, însă în contextul actual ambele start-up-uri sunt într-o dezvoltare accelerată.

    „Bazându-mă pe o lungă experienţă în domeniul curieratului şi confruntându-mă cu tot felul de probleme legate de hârtii, semnături şi întârzieri la livrare, am gândit încă de acum trei ani un serviciu de curierat adaptat secolului XXI unde tehnologia IT primează. Mai exact, m-am gândit că un serviciu de curierat rapid ar avea loc pe piaţă, fiind o nişă neexploatată până acum aşa cum trebuie“, a povestit Augustin Pleşea în cadrul ZF IT Generation cum a pornit proiectul Gcouriers. El a explicat că serviciul clasic de curierat, prin intermediul căruia livrarea unui colet se realizează de pe o zi pe alta, nu mai este întotdeauna satisfăcător pentru clienţi.

    „Curieratul clasic înseamnă să chemi curierul şi să îl aştepţi din păcate o perioadă lungă. Apoi el preia coletul care este dus într-un hub unde este sortat în funcţie de destinaţie. Ulterior ajunge în camionul pentru hubul de destinaţie, acolo iar se sortează pe adrese şi apoi pleacă la livrare.“

    Pentru a rezolva aceasta problemă a livrărilor realizate de pe o zi pe alta şi/sau cu întârziere antreprenorul în serie a gândit un serviciu de curierat rapid care este accesibil direct de pe smartphone prin intermediul unei aplicaţii mobile dedicate.

    „Avem clienţi care au nevoie de livrări foarte rapide – noi am numit acest tip de livrări A.S.A.P. (as soon as possible), livrări dedicate. La noi curierul primeşte cererea de comandă, oferă clientului tariful şi timpii lui de livrare. Odată ce a ridicat pachetul şi a făcut o fotografie, prin care pachetul capătă un număr unic de identificare, curierul pleacă cu acea livrare dedicată, fără a mai fi nevoie să treacă printr-un hub, către destinaţie – aceasta poate fi în acelaşi oraş, în alt oraş sau poate chiar în altă ţară“, a precizat el.

    Aplicaţia mobilă Gcouriers a fost dezvoltată de compania Creative-Ones şi este disponibilă atât pentru smartphone-urile ce rulează sistemul de operare Android, cât şi iOS. Cum funcţionează însă mai exact? Utilizatorii au posibilitatea de a plasa o comandă pentru expediţie prin câteva clicuri de pe telefonul mobil, aceştia putând alege dintre trei modalităţi de transport – bicicletă, automobil sau furgonetă.

    În prezent, Gcouriers are circa
    200 de curieri înregistraţi în Bucureşti şi Ilfov, iar de curând a compania a lansat şi anunţuri pentru a găsi curieri în judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Constanţa.
    „Tarifele percepute pentru livrare se negociază direct între curieri şi clienţi. Noi doar recomandăm curierilor ce tarife să practice pentru a şi primi comenzi. De asemenea, tarifele variază şi în funcţie de mijlocul de transport folosit”, a menţionat fondatorul Gcouriers.

    În prezent, proiectul Gcouriers este evaluat la circa un milion de euro, iar fondatorul are în plan să îl dezvolte şi să îl extindă la nivel internaţional în următorii ani.
    Echipa BeeFast a pornit la rândul ei anul trecut un proiect în zona serviciilor de curierat rapid, pe care l-a extins recent în contextul crizei actuale cu soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online.

    „Proiectul BeeFast a pornit în momentul în care ne-am dat seama că vrem să avem acces la lucruri foarte rapid, astfel am ajuns să dezvoltăm o soluţie din care mutăm lucruri din punctul A în punctul B, iar ceea ce am ajuns să avem astăzi este doar o bucată dintr-o viziune mai largă care se numeşte infrastructura pentru economia digitală“, a precizat Cristian Grozea, unul dintre cei patru fondatori ai BeeFast, adăugând că start-up-ul vrea să acopere toată partea numită economia digitală.

    „Pentru noi aceasta înseamnă tot lanţul de care un business comercial are nevoie în mediul digital: aprovizionare, stocare, vânzare, plată şi livrare. Iar infrastructura va reprezenta baza pe care putem construi această economie digitală.“

    În prezent, BeeFast ajută businessurile să treacă din offline în online prin dezvoltarea gratuită a unui magazin online în 24h pe platforma de e-commerce Shopify pe care îl integrează cu sisteme automatizate de plată şi livrare.
    „Practic vrem să facem pentru bunuri ce a făcut internetul pentru informaţii. Cu alte cuvinte, vrem să mutăm foarte rapid obiectele din punctul A în punctul B şi să facem disponibilă oferta comercianţilor
    într-un sistem integrat şi ne ocupăm în acelaşi timp şi de livrarea produselor pe care ei le pun la dispoziţie“, a explicat cofondatorul BeeFast.
    În prezent, start-up-ul nu taxează comercianţii pentru serviciile de mutare din offline în online – dezvoltarea magazinelor online, ci doar pentru serviciul de livrări. BeeFast are acum o flotă de 100 de livratori care folosesc trotinete şi biciclete.
    „Livrăm oriunde în Bucureşti în circa 1-2 ore de la preluarea pachetului. Pentru o livrare în Bucureşti taxa de livrare este 25 lei. Restaurantele sau magazinele pot împărţi costul de transport cu clienţii, depinde de cum îşi face fiecare politica de preţ.“

    Fondatorii BeeFast au pornit proiectul cu circa 30.000 euro, bani proprii, la care se adaugă însă munca lor şi a colaboratorilor, estimată la circa 200.000 euro.
    Start-up-ul BeeFast se adresează totodată şi persoanelor fizice care aleg să trimită colete sau documente rapid, folosind platforma my.beefast.ro. Momentan, serviciul BeeFast este disponibil în Bucureşti, însă fondatorii au primit solicitări şi au în vedere extinderii la nivel naţional, cu prioritate în Cluj-Napoca şi Constanţa.
    În următorii ani, echipa BeeFast are în plan să dezvolte mai multe soluţii integrate pentru economia digitală şi are în plan să se extindă şi în afara graniţelor.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Gcouriers
    Ce face?
    Aplicaţie mobilă de curierat rapid
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro 
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Augustin Pleşea, antreprenor în serie şi fondator al Gcouriers

    BeeFast
    Ce face? Platformă proprie de curierat rapid şi soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online
    Investiţie iniţială: circa 200.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 400.000 euro
    Invitat: Cristian Grozea, cofondator al BeeFast

    Budget Master
    Ce face? Aplicaţie de educaţie financiară disponibilă sub forma unui asistent vocal conectat la echipamentele Amazon Alexa
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Alexandra Papiţa, cofondator Budget Master

    Wello
    Ce face? platformă de sănătate pentru copii şi părinţi bazată pe un program de inteligenţă artificială (AI)
    Finanţări totale atrase: 1,25 milioane euro
    Evaluare proiect: 4 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Sveatoslav Vizitiu, cofondator al Wello

    MakeItEasy
    Ce face? Dezvoltă soluţii care să digitalizeze procesele birocratice între persoanele fi­zice şi furnizorii de servicii publice
    Invitat: Marcus Torge, fondator MakeItEasy

    Gumzzz
    Ce face? Platformă online prin intermediul căreia pacienţii să poată accesa servicii şi pachete stomatologice din diferite ţări
    Finanţare atrasă: 100.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Vlad Şuteu, CEO şi cofondator: Gumzzz

    Wardrobe
    Ce face? Aplicaţie care vine în ajutorul cumpărătorilor de haine online folosind reali­ta­tea augmentată şi prelucrarea prin modele tridimen­sionale.
    Invitat: Mihaela Cîrstinoiu, fondator wARdrobe

    Urmăreşte de luni până vineri
    emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Cât timp salariile creşteau nimeni nu prea se uita la preţul plătit şi la ce servicii primea. Acum situaţia se va schimba radical

    Companiile, în special multinaţionalele, au început să facă noi angajări, iar companiile româneşti au prins curaj şi au mărit cererea de forţă de muncă.
    Dacă ne uităm la datele statistice, salariul minim a crescut cu 120%, iar salariul mediu s-a dublat, de la 1.500 de lei la peste 3.000 de lei net, adică 650 de euro.
    Cei din IT s-au trezit într-o piaţă în care cererea de programatori a explodat, iar salariile au crescut de la 800-900 de euro la 1.700-2.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.
    Pentru cei din această industrie, ofertele curgeau ca pe bandă rulantă, iar pachetele salariale se îmbunătăţeau în consecinţă.
    Şi nu au fost singurii care au beneficiat de acest trend.
    Înainte de criza COVID-19, adică de martie 2020, economia României avea un deficit de 1-2 milioane de oameni, iar companiile erau disperate să găsească noi angajaţi.
    Acum situaţia s-a schimbat radical; căderea economică din T2, estimată între 30 şi 50%, mai rău ca în război, va aduce pe piaţă peste 2 milioane de şomeri, o situaţie pe care România nu a mai avut-o de aproape 30 de ani.
    Această situaţie va lovi pe toată lumea, niciun sector nu va rămâne neatins, chiar şi pentru cei din industria IT, unde vor urma revizuiri de organigrame şi plafonarea salariilor şi beneficiilor. Cererea pentru softişti şi programatori va rămâne, dar nu va mai fi atât de puternică, iar companiile nu vor mai arunca cu bani, ci dimpotrivă.
    Când salariile creşteau, România având cea mai mare creştere procentuală din Europa, telefoanele din partea altor companii sunau şi nimeni nu-şi punea problema la preţurilor şi serviciilor pe care le plăteau.
    Din 2016, preţurile au început să crească mai vizibil, dar inflaţia era extrem de mică şi nimeni nu-şi bătea capul, mai ales în contextul în care cursul leu-euro era stabil, iar dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 6% la sub 1%, ceea ce într-o rată lunară se vedea extrem de bine.
    Mulţi şi-au îndreptat cardurile către haine şi produse de firmă, pentru că salariile creşteau, iar băncile dădeau împrumuturi pe bandă rulantă. City-break-urile deveniseră ceva normal, iar o excursie în Grecia, unde-şi permitea toată lumea, nu mai era de ajuns. Maşinile se schimbau mai des având în vedere ofertele dealerilor, iar cererea pentru apartamente noi creştea, chiar dacă preţurile se majorau şi ele. Atâta timp cât băncile dădeau credite ipotecare cu avansuri mici, preţul apartamentelor putea să crească.
    Toată lumea din oraşele mari cu putere economică, cu investitori, în special străini, începea să o ducă bine.
    Plus că piaţa externă a forţei de muncă era extrem de deschisă, cu oferte de job de peste tot.
    La începutul acestui an erau peste 1 milion de oferte de la companii din afară pe site-urile de recrutare din România.
    Nimeni nu a anticipat ce a venit de la mijlocul lunii martie, cu o închidere economică aproape a tuturor businessurilor din cauza răspândirii acestui virus nenorocit.
    Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva, iar ce va fi în următoarele luni pe piaţa muncii generaţiile actuale nu au mai experimentat.
    Creşterea salariilor s-a oprit, urmează chiar scăderea lor pentru companiile care nu vor putea să facă faţă prăbuşirii economice şi lipsei clienţilor.
    Dacă vei mai avea un job, chiar şi cu un venit redus, poţi să fii norocos.
    Odată ce veniturile vor scădea, indiferent sub ce formă, toată lumea va reîncepe să se uite la preţuri, la costul unui coş dintr-un supermarket, la cât costă o maşină şi întreţinerea ei (preţurile din service explodaseră pur şi simplu), la cât costă o vacanţă cât mai aproape de casă şi dacă se poate la cel mai bun preţ, hainele de brand s-ar putea să nu mai fie o necesitate, cel puţin acum.
    Cei care voiau să-şi cumpere un apartament se vor uita după discounturi mari, vor avea răbdare să testeze nervii dezvoltatorilor, iar dacă preţurile nu vor coborî la nivelul aşteptat, nu vor cumpăra.
    Mulţi se vor gândi să mai economisească nişte bani pentru că nu se ştie cum va fi această criză, dacă va lua forma literei V, varianta cea mai fericită, sau va fi un W pe o perioadă mai lungă de timp.
    Multe preţuri se vor reseta, iar discounturile vor fi la ordinea zilei pentru că va fi o luptă cruntă pentru cash.
    Va urma o luptă de supravieţuire pentru toată lumea.

  • Criza actuală: marele moment al start-up-urilor tech

    Acesta este crezul după care se ghidează echipa ROCA X – un vehicul investiţional dedicat start-up-urilor de tehnologie.
    „Considerăm că în această situaţie de criză companiile tech se pot adapta foarte rapid şi pot fi flexibile, aşadar este un moment în care să nu ne retragem şi să stăm deoparte, ci dimpotrivă, să susţinem mai departe creşterea acestui ecosistem care aduce valoare adăugată. Ne propunem să fim tot mai activi în această perioadă deoarece domeniul start-up-urilor este cel care ar trebui să dea acum foarte multă speranţă prin faptul că sunt de obicei foarte agile – au echipe suple care se pot adapta uşor şi face faţă acestui nou mod de lucru remote, şi care în sine vin cu modele disruptive”, a spus Alexandru Bogdan, manager investiţii în cadrul ROCA X, la emisiunea ZF IT Generation.
    Lansat în iunie anul trecut de un grup local de antreprenori, ROCA X a finanţat până în prezent 11 start-up-uri de tehnologie, iar echipa îşi continuă strategia şi planul de a adăuga în portofoliu încă
    14 businessuri noi până la finalul acestui an.
    „Obiectivul nostru este foarte ambiţios. Acum avem în portofoliu 11 companii pe care le susţinem în varii formule, iar obiectivul până la sfârşitul anului ar fi să ne apropiem de 25 de start-up-uri în portofoliu. Deci vom menţine acest ritm destul de alert. În acest moment suntem în curs de a perfecta cinci tranzacţii care se află în diferite stadii ale deal-ului, semnării actelor ş.a.m.d. Continuăm să investim şi niciunul dintre lead-urile consistente pe care le avuseserăm înainte nu a fost stopat în contextul crizei”, a punctat el.
    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi marketplace.
    „Considerăm că este foarte important ca aceste start-up-uri să fie pregătite şi pentru schimbările comportamentale din viitor. Nu vedem nevoia unui focus pe lucrurile contextuale care pot să aibă tracţiune în aceste zile de lockdown, de work from home, ci mai degrabă pe cele care vor rămâne în comportamentul consumatorilor şi vor putea să se adapteze mai departe”, a subliniat Alexandru Bogdan. 
    Astfel, echipa ROCA X se ghidează în continuare după aceleaşi criterii de selecţie pentru start-up-urile tech pe care le finanţează, însă este atentă la capacitatea lor de a se adapta noului context, precum şi la ceea ce va urma apoi.
    „Există un set de criterii universal valabile pe care trebuie să le aplicăm cu toţii – de la evaluarea echipei de fondatori la capacitatea tehnică şi planurile de «go to market». Sunt anumite ajustări şi este evident că în momentul în care întâlnim un nou model de business, o nouă iniţiativă de start-up, trebuie să punem lucrurile în contextul curent, în ce măsură pot fi afectate, în ce măsură activează în aceste domenii afectate de criza curentă, dar, evident, încercăm să îi susţinem cât mai mult cu sfaturi despre cum să se ajusteze şi adapteze acestei noi situaţii”, a explicat el.
    În contextul actual al crizei declanşate de pandemia de COVID-19, echipa ROCA X a analizat toate businessurile din portofoliul său şi a conceput un plan de măsuri dedicat pentru fiecare din cele trei categorii –  companii care sunt favorizate de această criză, companii care se află la început de drum şi companii afectate direct de criză. Astfel, în cazul companiilor care înregistrează creşteri acum, echipa ROCA X le-a sfătuit să monetizeze momentul, să profite de oportunitate, dar fără să fie oportunişti, a punctat Alexandru Bogdan.
    „În cazul celei de-a doua categorii – companii aflate la început de drum, acestea au acum o gură de aer pentru a se adapta şi pentru a lucra la îmbunătăţirea produselor lor. Iar în cazul companiilor afectate, fiindcă activează în mod direct în domeniile lovite acum, a trebuit să fim alături de ele pentru a optimiza cashflow-ul şi pentru a face planuri de backup. Majoritatea companiilor în care noi am investit sunt însă într-o poziţie favorabilă acum.”
    Printre start-up-urile din portofoliul actual al ROCA X care se află în prezent într-o poziţie favorabilă se numără MedicAI, Beez, Frisbo şi Milluu.
    „MedicAI a creat o platformă de procesare de imagistică complexă care înregistrează o adopţie accelerată în rândul clinicilor mici şi mijlocii ce au nevoie să rămână în contact cu pacienţii cronici al căror tratament trebuie să continue. De asemenea, Beez şi Frisbo, care acţionează în zona de e-commerce, înregistrează pe de o parte creşteri, iar pe de altă parte se adaptează, au idei de spin-off-uri în materie de extindere a portofoliului pe care le pregătesc pentru perioada următoare. Iar cei de la Millu (aplicaţie mobilă pentru închiriere de apartamente – n.red.) s-a implicat social pentru cei care luptă acum în prima linie împotriva răspândirii virusului prin campania «Locuinţe pentru medici»”, a explicat el.
    În portofoliul ROCA X există însă şi un start-up din Portugalia – BetMarkets, care tocmai în perioada izbucnirii crizei vroia să lanseze platforma online dedicată pariurilor sportive, însă acum competiţiile sportive nu mai au loc, aşa că fondatorii au fost nevoiţi să amâne lansarea. De asemenea, un alt proiect din portofoliul ROCA X care are parte de un moment de respiro acum este yeParking din Cluj-Napoca – o aplicaţie mobilă care le oferă utilizatorilor de smartphone-uri posibilitatea de a găsi cu uşurinţă un loc de parcare în oraş.
    „În condiţiile în care acum lumea nu se mai deplasează atât de mult cu maşina, echipa yeParking are un moment de respiro pentru a finaliza anumite implementări în zona B2B ce vor fi anunţate cât de curând”, a menţionat Alexandru Bogdan. Totodată, a adăugat el, start-up-ul Feexers din portofoliu, care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce pune în legătură clienţii cu diverşi furnizori verificaţi de servicii de îngrijire personală şi de întreţinere a locuinţei (electricieni, instalatori, zugravi, cosmeticieni etc.), se confruntă cu o reticenţă a utilizatorilor în această perioadă.
    „Chiar dacă echipa Feexers a luat măsuri şi a făcut traininguri cu feexerii în ceea ce priveşte conduita şi igiena, există acum această reticenţă de a invita oameni străini în casă.”
    În cazul în care start-up-urile din portofoliu vor întâmpina probleme, fondatorii ROCA X vor lua măsurile necesare pentru a-i ghida şi ajuta să îşi redreseze businessul.
    „Pentru fiecare caz în parte vom analiza în ce măsură se confruntă cu astfel de situaţii care doar amână momentul în care ele vor confirma dezvoltarea, în ce măsură este nevoie să se adapteze şi să ajusteze modelele de business pe care le au într-o direcţie în care credem că vor avea succes, şi vom susţine mai departe start-up-urile respective sau cele care sunt în faza de decolare, astfel încât să primească şi mai mult suport pentru a se lansa rapid”, a spus managerul de investiţii al ROCA X.
    În plus, echipa ROCA X are în plan să facă runde de follow-up pentru o parte din start-up-urile în care a investit deja.
    „Noi ne-am propus să facem runde de followup, să fim mai mult timp alături de start-up-urile în care avem încredere. În domeniul investiţiilor în start-up-uri tech, procentele/şansele nu sunt neapărat de partea companiilor de venture capital. Este cunoscut faptul că 65% dintre investiţii au un randament subunitar şi toată lumea mizează pe acele 2-3 câştigătoare care să crească rapid şi să ajungă la multipli de 10x, 20x, 30x şi poate chiar 100x, la care sperăm cu toţii, că de aceea vorbim de unicorni.”

    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi market-place.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.