Tag: Europa Centrala

  • Don Grantham, Preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est: Până în 2025, peste 5 miliarde de persoane vor fi conectate. Cele mai multe date vor fi stocate în platforma cloud

    Peste 50% dintre oameni la nivel mondial sunt conectaţi şi folosesc tehnologie şi servicii în fiecare zi. Este doar o problemă de timp până când şi ceilalţi 50% vor fi conectaţi. Până în 2025 vor fi 5 miliarde de persoane conectate. Cele mai multe date vor fi stocate în platforma cloud, a spus Don Grantham, Preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est, în cadrul Summitului Microsoft 2016.

    Sistemul de digitalizare are patru componente: este vorba despre cum se poartă o entitate cu clienţii şi cum schimbă experienţa pentru clienţi, cum îşi împuterniceşte angajaţii folosind transformarea digitală, cum sunt optimizate modelele operaţionale şi cum se schimbă acestea şi cum se schimbă produsul.

    ”Am un exemplu care ilustrează asta foarte bine: am lucrat cu Rolls Royce. Ei acum furnizează servicii complete de mentenanţă clienţilor. Ei şi-au dat seama că pot să ofere un plus de valoare clienţilor prin adăugarea de senzori pe motoare, care oferă extrem de multe informaţii, trecute ulterior prin data analytics. Aceste informaţii ajută clienţii în mai multe aspecte şi economisesc foarte mulţi bani în zone precum reparaţii sau economie de combustibil. O singură problemă poate costa compania până la milioane de dolari pe zi dacă nu este descoperită la timp”, a spus el. 

  • Argo Capital Property investeşte 33 milioane euro pentru extinderea centrului Era Park Iaşi

    Argo Capital Property, unul dintre marii proprietari, operatori şi dezvoltatori de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, va extinde centrul comercial Era Park din Iaşi cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 33 milioane euro.

    Era Park este unul dintre cele mai mari centre comerciale din regiunea de nord-est a României, situat în vestul municipiului Iaşi.

    Era Park Iaşi include în prezent un hipermarket Carrefour, cel mai mare din oraş, un magazin de bricolaj Praktiker, un retailer de articole sportive Decathlon, un magazin Altex, precum şi branduri unice în Iaşi ca Mobexpert, Kare Design, Rovere Mobili si Nobilia care, împreuna cu Jysk, formează Home Centre – o destinaţie completă pentru segmentul „Home&Deco”. Centrul dispune şi de o parcare de 3.500 de locuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce companii din România au fost încluse în topul primelor 500 din Europa Centrală şi Ucraina

    Companiile din România incluse în topul primelor 500 din Europa centrală şi Ucraina au înregistrat anul trecut venituri totale de aproximativ 46 de miliarde de euro, la fel ca în 2014. Cele 46 de companii prezente pe piaţa locală sunt responsabile astfel de mai puţin de 7% din veniturile înregistrate de primele 500 din regiune. Dacă pentru ţări ca Polonia sau Republica Cehia motorul creşterii este industria, piaţa locală se bazează mai ales pe consum.

    „În anumite zone am crescut mai mult decât am aşteptat, în altele am involuat. România va avea mereu o direcţie indecisă. Asta e România, nu avem spiritul german, nu avem determinarea altor naţii, ne apropiem mai degrabă de greci, de spiritul balcanic“, sintetizează Radu Gheţea, executivul care conduce din 2007 banca de stat CEC Bank, într-un dialog prilejuit de lansarea clasamentului Deloitte Top 500 companii din Europa Centrală şi de Est. Aflat la cea de-a zecea ediţie, clasamentul realizat de Deloitte oferă o sinteză asupra evoluţiei celor mai mari companii prezente în Europa Centrală şi Ucraina (500 de companii, 50 de băncii, 50 de companii de asigurare). 

    Clasamentul este condus de Polonia, urmată de Republica Cehia, Ungaria şi România. În acest context, de zece ani, valoarea afacerilor din România este mai degrabă modestă: anul trecut, veniturile însumate raportate de primele 500 de companii din top au ajuns la 685 de miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 1,2% faţă de anul 2014. Potrivit clasamentului, cele 46 de companii din România prezente în CE Top 500 au fost avut venituri însumate de 46,4 miliarde de euro.

    Spre comparaţie, Polonia a fost prezentă în clasament cu 182 de companii, cu venituri care reprezintă 38% din totalul regiunii. Reprezentanţii Deloitte subliniază perspectivele optimiste legate de faptul că România este aproape de ocuparea celui de al treilea loc din clasament – cifrele însă ne arată cum ne aflăm în continuare la mare distanţă de prima clasată. Spre exemplu, veniturile cumulate ale primelor 10 companii incluse în top de pe pe piaţa locală (condus de Automobile Dacia, Petrom şi Rompetrol Rafinare), de circa 20 de miliarde de euro, reprezintă valoarea veniturilor primei companii poloneze incluse în top, gigantul din industria petrolului PKN Orlen.

    Creşterea numărului de companii deţinute de antreprenori din Europa Centrală şi de Est s-a văzut mai ales în Polonia, unde 11 astfel de companii au fost adăugate. Dacă România este prezentă în clasament cu două companii locale (Dedeman şi Tinmar), 37 de multinaţionle şi cinci companii deţinute de stat, Polonia este reprezentată de 32 de companii locale, 92 de multinaţionale şi 34 deţinute de stat.

    Cel mai bine reprezentate în domeniul financiar sunt băncile poloneze (15 la număr), urmate de cele din Republica Cehia (8), apoi Ungaria şi România (câte 6). Clasamentul este condus de două bănci poloneze – PKO Bank Polski şi Bank Pekao. În topul primelor 50 de bănci din regiune, pe primele locuri sunt tot polonezii, cu PKO Bank Polski, cu active de circa 62,6 miliarde de euro, şi Pekao, cu active de 39,6 miliarde de euro, aproape cât întregul sistemul bancar românesc (cu active totale de circA 80 de miliarde de euro).

    „În România ne confruntăm cu un paradox al sistemului bancar: depozitele sunt scăzute, iar pe de altă parte există cerere pentru credite şi, chiar şi mai surprinzător, avem exces de lichiditate în bănci; totodată există o prăpaste între dobânzile la depozite, foarte scăzute, şi dobânzile la credite, care sunt foarte mari“, sesizează şi George Toma Mucibabici, preşedintele Deloitte Romania. „România are un moment bun datorită condiţiilor create după criză, sănătatea sistemului bancar poate susţine cererile companiilor care vor să crească, să se dezvolte, toată lumea ştie că statul român nu a pus bani pentru salvarea sistemului românesc ca în alte ţări – băncile au acţionat cu grijă pentru a-şi face mai puternică prezenţa din România. Aprope 50% din populaţie este în mediul rural, acolo nu avem foarte dezvoltări industriale şi retail, bancarizarea este scăzută, dar în ultimii 25 de ani am reinventat banca în România“, explică şi Gheţea, în dialogul prilejuit de lansarea clasamentului.

    Activele celor mai mari 50 de bănci au crescut, în medie, cu 5,9% faţă de 2014; în timp ce ROE au scăzut uşor la 8,9% în 2015. Cei 50 de asigurători din regiune au înregistrat o creştere a primelor brute subscrise, în medie cu 4,5%. Industriile cheie, reprezentate de cele mai mari companii din regiune sunt energia şi resursele, consumul şi transporturile, producţia – care generează 90% din veniturile însumate ale celor 500 de companii incluse în top. Iar industria a înregistrat cea mai mare creştere a veniturilor, de 7,4%, alimentată mai ales de performanţa companiilor din automotive. Motorul creşterii în România a fost consumul – al doilea mare domeniu în funcţie de companiile prezente în clasament, care a crescut cu 4,1% anul trecut. “Anul 2015 a fost caracterizat de creşterea consumului şi a investiţiilor. Este de aşteptat ca România să surclaseze alte ţări din regiune în 2016, iar în anii următori se anticipează o creştere solidă”, descrie pozitiv rezultatele clasamentului de anul acesta Lars Wiechen, partener al Deloitte.

    Atât în Republica Cehia, unde sectorul automotive reprezintă 18% din numărul companiilor incluse în clasament, cât şi în Ungaria, care a beneficiat de asemenea de avansul industriei automotive (care a crescut cu 13,3%), dar şi în Polonia, motorul creşterii a fost sectorul automotive. În acelaşi timp, factorul crucial de creştere în România a fost adus de retail (în creştere cu 17,8% faţă de anul anterior). România a fost una dintre pieţele cheie de creştere pentru sectorul bunurilor de larg consum, cu venituri mai mari cu 13,8% faţă de 2014.

    Mai mult de o treime din companiile din top 500 aparţin industriei bunurilor de larg consum, iar analiza Deloitte subliniază şi cum în România această industrie a avut parte de cea mai mare creştere: din cele 46 de companii incluse în clasament, 10 sunt din domeniul retailului. „România are un rol important în regiune, piaţa creşte cu adevărat, este un mediu de afaceri bun, susţinut de date macroeconomice – şi va continua să fie aşa pentru următorii 3-4 ani, însă trebuie susţinut prin stabilitate. Retailul este un segment important, cu 500 de milioane de consumatori zilnici la nivel european; domeniul are aproape acelaşi număr de angajaţi ca şi populaţia României, plăteşte cele mai multe taxe, indirecte sau indirecte, contribuie la inovarea serviciilor aduse consumatorilor etc.“, apreciază Vassilis Stavrou, directorul general al Mega Image, a 21-a companie din clasamentul local (şi a 266-a din cel regional), prezent şi el la dialog.

    Directorul general al Mega Image este discret în ce priveşte rezultatele pe care le va atinge compania anul acesta sau numărul de magazine pe care ţinteşte să le deschidă, dar subliniază că va marca „o creştere de două cifre solidă, mai mare de 10%“. Mega Image a investit în ultimii ani sume situate în jurul a 50 de milioane de euro pentru a deschide anual 70-100 de magazine; retailerul belgian va continua să se extindă în următorii doi ani în acelaşi ritm, cu investiţii de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unor declaraţii acordate de directorul general al retailerului la începutul anului. Potrivit celui mai recent raport financiar al companiei, în 2015, magazinele Delhaize din Grecia, România şi Serbia au generat venituri în valoare de 3,4 miliarde de euro, reprezentând 14% din încasările totale ale companiei.

    Anul trecut, Mega Image a anunţat fuziunea dintre compania belgiană Delhaize, operatorul Mega Image şi Shop & Go în România, cu retailerul olandez Ahold, într-o tranzacţie estimată la 9,32 miliarde de euro în baza cotaţiilor bursiere ale celor două companii. Potrivit presei internaţionale, noua entitate, Ahold Delhaize, este deţinută în proporţie de 61% de către acţionarii Ahold, iar restul de către acţionarii belgieni. Procesul fuziunii dintre cele două companii s-a încheiat la mijlocul acestui an; potrivit lui Stavrou, acesta nu va aduce un nou brand pe piaţa locală. „Nu veţi vedea noul brand în România, logoul va fi acelaşi, acesta a trecut printr-o schimbare de animal, de la elefant la leu.“ Stavros s-a referit şi la ritmul de creştere al companiei: „Niciodată nu ne-am dorit să fim cei mai mari în termeni de mărime, ci să fim brandul numărul 1 în mintea consumatorilor“.

    Din perspectiva clienţilor, timpul este cel mai important activ – astfel că Profi şi Mega Image se vor axa pe extinderea prin magazine de proximitate. Călin Costinaş, directorul general al Profi (aflat în clasamentul local pe poziţia 37 şi în cel regional pe locul 399), previzionează o creştere mai mare a veniturilor decât anul trecut şi ţinteşte atingerea pragului de 500 de magazine până la finalul anului; el se aşteaptă ca lanţul să aibă şi cele mai mari încasări din segmentul de supermarketuri. „În fiecare an ne-am propus să deschidem un număr mai mare de magazine decât în cel anterior“, descrie directorul general al Profi strategia companiei. Domeniul are cele mai mari venituri, însă profitabilitatea este cea mai redusă. „EBITDA este cuprinsă între 5 şi 8%, iar marginile sunt foarte scăzute, de 1-3%“, explică directorul general al Mega Image de ce, în pofida veniturilor mari ale companiei, marjele sunt mici. „România va ajunge la poziţia în care va avea în fiecare sat unul dintre magazinele voastre – aşa văd eu lucrurile“, spune şi George Mucibabici de la Deloitte.

    Raportul Deloitte de anul acesta, al zecelea de pe piaţa locală, zugrăveşte două tablouri: mulţi jucători din retail cresc sau intră pe piaţă; apoi, tendinţa de digitalizare a afacerilor, subliniază reprezentanţii Deloitte – concentrare care vine în contextul în care Deloitte a lansat anul acesta serviciile de consultanţă digitală ale companiei şi l-a cooptat pe Cosmin Costea de la COSTEAconsulting.com, un consultant cu experienţă de peste 15 ani în domeniul consultanţei digitale în afaceri, pentru a conduce linia de servicii din poziţia de director de strategie. Digitalizarea reprezintă una dintre preocupările principale şi pentru retaileri. „Aceasta nu înseamnă doar comerţ online, ci toate activităţile digitale, fie că vorbim despre social media sau despre modul în care folosim informaţiile disponibile pentru a ne adresa personalizat clienţilor.“ Potrivit directorului general al Mega Image, retailerul a început să lucreze la digitalizarea activităţilor, dar clienţii vor vedea efectele acesteia începând cu anul viitor. Iar directorul general al Profi apreciază bugetul dedicat digitalizării (inclusiv mijloacele tehnologice), la câteva milioane de euro anual.

    Media veniturilor celor 500 de companii incluse în clasament a crescut cu 3,5% (comparativ cu 0,3% în 2014 şi 0,0% în 2013); chiar dacă veniturile lor au fost în creştere, perspectivele nu sunt optimiste, în condiţiile în care un sondaj de opinie realizat de Deloitte în rândul directorilor financiari din Europa Centrală şi de Est denotă un optimism moderat legat de dezvoltările economice ale regiunii: 63% din companiile interogate aşteaptă o creştere a veniturilor şi anul acesta. Apetitul pentru risc este în continuare limitat, iar factorii geopolitici sunt văzuţi ca surse de incertitudine. Previziunile pentru 2016 arată că situaţia economică se va deteriora în mai multe ţări din regiune, comparativ cu anul 2015. 66,6% din companiile interogate au raportat creşteri ale veniturilor în 2015, comparativ cu 52% anul anterior; totuşi, informaţiile legate de primul trimestru din 2016 indică un trend inversat, majoritatea companiilor înregistrând un declin (61,2%, comparativ cu 44,8% în 2015).
     

  • ABC Data şi-a crescut afacerile în primele şase luni ale anului cu 79% faţă de anul trecut

    ABC Data anunţă rezultatele financiare pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est pentru prima jumătate a anului 2016.  Pentru ABC Data, România a avut una dintre cele mai mari creşteri a veniturilor, ceea ce înseamnă mai mult de 79% în prima jumătate a anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015.

    Creşterea dinamică din prima jumătate a anului 2016 a rezultat din investiţii şi activităţi derulate la nivelul pieţei româneşti, precum şi regiunea CEE. În România, ABC Data Distribuţie a încheiat contracte locale cu furnizorii cum ar fi Lenovo, BenQ, TPVision (pentru televizoare Philips), ASUS Componente şi Reţelistică, Synology şi Eaton. În acelaşi timp, compania a finalizat acorduri regionale cu 3D Pixelio sau Navitel (înainte contractul era semnat cu Intel).

    Astfel asigură astăzi acces pentru reselleri locali la peste 1.000 branduri şi aproximativ 220.000 de produse (în urmă cu câteva luni oferta era de 180.000).

    „Dezvoltarea rapidă a ABC Data poate fi explicată mai bine prin principalele categorii de produse. Cea mai mare creştere a fost generată de notebook-uri, desktop-uri, reţelistică, componente PC şi gaming. De asemenea, clienţii au fost interesaţi să cumpere purtabile, acele gadgeturi mici şi uşor de utilizat care se conectează la smartphone. Remarcăm însă şi o creştere a cererii pentru produse Apple şi reţelistică. Aceşti indicatori arată că piaţa noastră se maturizează de la an la an. Există o nevoie de necontestat pentru echipamente mai bune pentru conexiuni de mare viteză la internet şi care să fie integrate cu dispozitive mobile“, a explicat Alexandru Gheorghiu, director comercial ABC Data Distribuţie.

    „În domeniul nostru competitiv este imposibil să stai pe loc. Avem nevoie să ne dezvoltăm constant. Acesta este şi motivul pentru care, pe lângă consolidarea puternică a Grupului, vom pune un accent foarte mare pe diversificarea regională“, a declarat Andrzej Kuźniak, vicepreşedintele consiliului de administraţie al ABC Data. „Suntem unicul distribuitor, în această parte a Europei, care îşi desfăşoară activitatea direct în opt ţări europene. Comercianţi de top apreciază că ne au drept partener şi că putem coopera în mod eficient nu doar într-una sau două ţări, ci în întreaga regiune“, a mai spus Andrzej Kuźniak.

    Potrivit IDC şi PMR, până în 2018, veniturile în distribuţie IT din Europa de Vest ar trebui să crească de la 95 de miliarde de dolari în prezent la aproximativ 100 de miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de 5%. În acelaşi timp, în CEE, creşterea va fi de la 15 la 18 miliarde, adică de 20%. 

  • ABC Data achiziţionează S4E şi estimează venituri de până la 340 de milioane de euro până în 2018

    ABC Data, singurul distribuitor regional de IT şi electronice care operează direct în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, va prelua peste 80% din acţiunile companiei S4E S.A., un important distribuitor de produse şi servicii VAD (Value Added Distribution – servicii de distribuţie pentru produse, dar şi pachete de servicii şi programe care aduc valoarea adăugate respectivelor produse). Aceasta mutare consolidează poziţia ABC Data ca lider pe piaţa distribuitorilor de echipamente IT şi electronice în Europa Centrală şi de Est. Compania anunţă că va urmări mărirea cotei sale din acţiuni.

    Cumpărarea S4E S.A. constituie încă un pas făcut de ABC Data în strategia pentru 2016 – 2018. Astfel, în urma achiziţiei, compania va deţine cel mai larg portofoliu de produse şi servicii VAD, atât din Polonia, cât şi din Europa Centrală şi de Est.

    „Estimăm că, la nivel de grup, vânzarea de produse şi servicii VAD vor aduce o creştere a veniturilor ABC Data de până la 340 de milioane de euro până în 2018. De asemenea, suntem convinşi că achiziţionarea S4E va contribui la creşterea cotei noastre de piaţă în distribuţia de produse IT în Europa Centrală şi de Est“, a declarat Ilona Weiss, preşedintelui comitetului executiv ABC Data.

    În prima jumătate a anului 2016, compania a încheiat mai multe acorduri cu jucători cheie din piaţă, cum ar fi Huawei, Acer, Asus şi Cisco din Ungaria şi cu Lenovo, Synology şi Benq în România.

    „Atragerea unui astfel de investitor strategic puternic ca ABC Data şi posibilitatea de a face schimb de know-how ne va permite să ne îndeplinim cu o capacitate şi mai mare obiectivele noastre de afaceri. Sunt convins că având alături experienţa şi reţeaua de distribuţie a ABC Data vom creşte semnificativ în domeniul produselor şi serviciilor VAD şi vom putea dezvolta cea mai bună şi scalabilă soluţie pentru această piaţă“, a declarat Paweł Piętka, preşedintele consiliului de administraţie, S4E.

    În urma acestei achiziţii, S4E va funcţiona în cadrul ABC Data Corporate Group, dar va rămâne o entitate separată. S4E activează pe piaţă de 15 ani şi în 2015 a avut venituri de 53 milioane de euro, 976.190 de euro profit operaţional şi aproximativ 738.000 de euro profit net. Rezultatele financiare ale S4E vor fi integrate în cele ale ABC Data Corporate Group din momentul preluării controlului asupra acţiunilor, moment care ar trebui să se întâmple cel târziu până pe 31 martie 2017.

    S4E, ca parte a grupului ABC Data, va opera pe piaţa din Polonia, dar intenţionează să-şi extindă în curând serviciile şi pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est.

  • Wizz Air face angajări. Vezi ce criterii trebuie să îndeplineşti şi când sunt programate zilele de recrutare

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est. 

    Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.

    Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.

    URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR

    Data

    Oraş

    Hotel

    30 aug 2016

    Bucureşti

    Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor,  075100 Otopeni

    20 sept 2016

     

    Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.

     
    
    
     
     
  • Wizz Air face angajări. Vezi ce criterii trebuie să îndeplineşti şi când sunt programate zilele de recrutare

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est. 

    Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.

    Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.

    URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR

    Data

    Oraş

    Hotel

    30 aug 2016

    Bucureşti

    Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor,  075100 Otopeni

    20 sept 2016

     

    Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.

     
    
    
     
     
  • Wizz Air face angajări. Vezi ce criterii trebuie să îndeplineşti şi când sunt programate zilele de recrutare

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est. 

    Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.

    Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.

    URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR

    Data

    Oraş

    Hotel

    30 aug 2016

    Bucureşti

    Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor,  075100 Otopeni

    20 sept 2016

     

    Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.

     
    
    
     
     
  • Microsoft România o numeşte pe Gabriela Matei în funcţia de General Manager

    Microsoft Romania anunţă numirea Gabrielei Matei în funcţia de General Manager începând cu 1 iulie 2016. Ea îl va înlocui pe Kostas Loukas, care preia un nou rol în cadrul organizaţiei Microsoft din Europa Centrală şi de Est (CEE). În noua sa funcţie, Gabriela va raporta Preşedintelui Microsoft CEE, fiind totodată membru al Board-ului Executiv al Europei Centrale şi de Est.

    Începând din ianuarie 2014, Gabriela a condus cu succes operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, ecosistem care înglobează în prezent peste 1700 de parteneri activi. Între anii 2012 şi 2014, în calitate de Cloud Director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală. Înainte de a se alătura Microsoft România, Gabriela a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de Chief Commercial Officer, Enterprise Unit, fiind membru al Board-ului Vodafone România. Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti.  

    Gabriela Matei a spus: “Sunt onorată de această oportunitate. Trăim vremuri extrem de interesante, când lumea şi chiar viaţa noastră capătă noi dimensiuniprin intermediul tehnologiei, care are impact direct în modul în care muncim, în care comunicăm şi abordăm provocările viitorului. La Microsoft, avem privilegiul nu numai să asistăm la transformarea digitală, ci să fim un motor important al acesteia, împreună cu partenerii şi clienţii noştri. Personal, am văzut în ultimii ani exemple extraordinare de companii mici sau mijlocii pe care tehnologia le-a dus cu adevărat la un alt nivel şi cred sincer în faptul că mediul de afaceri este motorul principal pentru dezvoltarea unei ţări.  Noul rol îmi va oferi noi posibilităţi de a contribui la accelerarea strategiei Microsoft în România şi am încredere în impactul pe care tehnologia îl poate avea în creşterea competitivităţii mediului de afaceri românesc.”

    Gabriela Matei preia funcţia de la Kostas Loukas, care a condus Microsoft România în ultimii trei ani. În mandatul său Microsoft România a cunoscut o creştere de 22%, mult peste ratele de creştere ale pieţei, segmentul de consumer fiind principalul contribuitor la această creştere. Mai important, veniturile generate de Cloud s-au triplat, iar contribuţia acestuia la cifra de afaceri a companiei a crescut de la câteva procente la 30%.

    Kostas Loukas a spus: “Aceşti trei ani în care am lucrat alături de echipa din România au fost pur şi simplu extraordinari – atât din punct de vedere profesional, cat şi personal. A fost o adevărată onoare să conduc una dintre pieţele cu cele mai mari rate de creştere din Europa Centrala şi de Est. Aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor şi prietenilor din Microsoft România pentru modul cum m-au primit din prima zi la Bucureşti şi pentru modul cum am lucrat împreună atât în momente mai dificile, precum şi în momente de succes. Aş aminti creşterea centrului de servicii şi suport, devenit cel mai mare din EMEA, cu plan de dezvoltare şi în viitor. Acesta dovedeşte încrederea şi angajamentul nostru faţă de România şi faţă de extraordinarul talent în domeniul IT. 

    Mă simt norocos şi privilegiat de a fi avut oportunitatea să lucrez cu această echipă minunată, într-o cultură atât de distinctă şi dinamică – e ceea ce a făcut aceşti ani cu adevărat speciali.

    Începând cu 1 iulie, Kostas Loukas va prelua rolul de General Manager pentru Sectorul Public pe Europa Centrală şi de Est.

  • Simon Kaluza, Managing Director SAP pentru Europa Centrala si de Est: “În cinci ani 30% dintre brandurile globale vor dispărea”

    “În cinci ani 30% dintre brandurile globale vor dispărea”, a spus Simon Kaluza, managing Director SAP, în cadrul unui eveniment. 

    Transformarea digitală a companiilor constă în schimbarea modelului de business. Care este cel mai mare competitor al lanţului hotelier Hilton? AirBnb, companie care nu deţine niciun imobil. Cel mai mare competitor al companiilor de taximetriei este o companie care nu deţine nicio maşină.”, continuă el.

    “Sunt companii (n.r precum Hilton) care nici măcar nu se gândeau că astfel de firme  ar fi putea deveni competitori. Vedem acestă tendinţă din ce în ce mai des. Există companii care se adaptează şi cele care nu, vor dispărea. Un alt exemplu îl reprezintă Kodak. Erau o companie tipică, erau lideri de piaţă şi acum aproape au dispărut. Pentru că nu s-au putut adapta şi nu au putut prevedea cine o să le devină competitor”, povesteşte Kaluza.

    Un alt factor important menţionat de directorul SAP este fcategoria de oameni numită “millenials”, ce devine din ce în ce mai numeroasă şi se estimează că până în 2020 70% din forţa de muncă va fi alcătuită de oameni din această categorie.  Aceşti tineri s-au născut într-un mediu în care tehnologia a fost prezentă încă de la început şi sunt obişnuiţi să consume servicii şi produse într-un anumit fel. “Ei se aşteaptă să primească acelaşi tratament şi la locul de muncă, iar companiile care nu se vor adapta vor pierde angajaţi”, spune Simon Kaluza.

    Un alt exemplu de companii, dat de către Kaluza, care trebuie să se schimbe în faţa digitalizării afacerilor sunt băncile. “Companii de IT vin cu sisteme de plată alternative şi există bănci care nici măcăr nu au auzit de Apple Pay sau Google Wallet. Aceste bănci trebuyie să se transforme pentru a supravieţui”

    Un exempu pozitiv semnalat de directorul SAP este compania germană KAese Kompressoren, ce are o filială şi în România.

    “Este o companie germană numită Kaeser Kompressoren ce vindea compresoare de aer către companii mari pentru unelte pneumatice. Au venit companii din China, care produceau aceleaşi produse mult mai ieftine.Trebuiau să schimbe ceva. Am intrat în parteneriat cu ei şi a trebuit să regândim modulelul de business, iar acum vând aer compresat. Au mers către companii şi le-au zis să uite de infrastructură şi să le vândă direct aerul compresat. Afacerea a crescut enorm într-un an şi a ajuns la venituri de 1 miliard de euro”