BusinessMagazin

Tag: estimari

  • Piaţa media din România a crescut cu 10% în 2016 faţă de 2015, până la valoarea de 366 milioane euro

    Evoluţia depăşeşte estimările raportului lansat în luna mai, care indicau un avans de 6% anul acesta, similar cu cel din 2015, potrivit datelor actualizate ale raportului Media Fact Book, realizat de agenţia Initiative.

    „Cea de-a doua parte a anului a adus o creştere peste aşteptări a pieţei de media, care a fost determinată în special de investiţiile impresionante în publicitatea TV, în timp ce evoluţia celorlalte canale a fost în linie cu estimările noastre din Media Fact Book-ul lansat în luna mai. Aceste rezultate pozitive vor fi susţinute şi anul viitor, când estimăm că piaţa va creşte cu 6%, până la valoarea de 389 milioane de euro”, afirmă Alexandra Olteanu, Managing Director, Initiative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia britanică a crescut peste aşteptări

    Economia britanică a crescut mai rapid decât estimau analiştii în trimestrul al treilea, sectorul serviciilor reuşind să asigure rezistenţă în faţa unei prăbuşiri după votul pentru Brexit, scrie Bloomberg.

    Expansiunea de 0,5% a fost peste estimările de 0,3% făcute de analişti. Sectorul serviciilor a crescut cu 0,8%, depăşind declinurile din construcţii şi producţie.

    “Nu sunt încă dovezi ale unui impact imediat al votului pentru Brexit. Economia creşte într-un rimt similiar cu cel din 2015”, a spus Joe Grice, economistul şef al Oficiului Naţional de Statistică.

    Expansiunea, deşi mai înceată decât creşterea de 0,7% din trimestrul al doilea, a marcat al 15 -lea trimestru consecutiv de creşteri.

    Numai trei din 50 de economişti au reuşit să estimeze corect ritmul creşterii, majoritatea estimând un ritm mai încet.

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Patronate Turism: După 20 de ani depăşim din nou cifra de un milion de turişti pe litoralul românesc

    Aproximativ un milion de persoane au vizitat litoralul românesc, în acest sezon estival, potrivit unei estimări a Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), fapt nemaiîntâlnit în ultimii 20 de ani, crescând atât numărul turiştilor români, cât şi cel al turiştilor din străinătate.

    Reprezentanţii federaţiei au arătat că anul acesta a fost bun pentru hotelierii de pe litoral, cu creşteri înregistrate atât la numărul de turişti români, cât şi al celor sosiţi din străinătate.

    FPTR a organizat, marţi, în staţiunea Neptun, o întâlnire privind analiza acestui sezon estival, întâlnire la care au fost invitaţi reprezentanţi ai ANT, ai autorităţilor locale, ai agenţiilor de turism şi ai hotelurilor de pe litoral.

    „Impresia este de creştere foarte mare datorită lunii august, dar luna mai a fost o lună cu scădere, iar luna iunie a fost cu o creştere foarte mică, de 2 – 3 la sută. Creşteri mari au fost în lunile iulie şi august, de 16 – 17 la sută. Per total, estimat până la sfârşitul acestui sezon, care se va încheia pe 17 septembrie, creşterea este de aproximativ 11 la sută la turişti români şi 10 la sută la turişti străini, ajungând astfel la un 950.000 de turişti români pe litoral şi 50.000 de turişti străini, în structuri clasificate. Este pentru prima oară după 20 de ani când depăşim cifra de un milion de turişti pe litoralul românesc”, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, prim-vicepreşedintele executiv al FPTR, Dragoş Răducan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tesla anunţă o pierdere de două ori mai mare faţă de estimări în T2. Toyota, profit mai mic cu 14,5%

    Tesla Motors, companie con­trolată de Elon Musk, a raportat o pierdere de 293 mil. dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 mld. dolari, cheltuielile operaţionale au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 mil. dolari în T2/2016. Compania a realizat 18.345 de vehicule în T2, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000/săptă­mână.

    Comenzile pentru Model 3 con­tinuă să vină, ajungând în prezent la 400.000. Astfel, dacă va reuşi să le livreze, compania ar putea încasa14 mi­liarde de dolari.

    Toyota, cel mai mare producător auto din lume, a încasat 64 mld. dolari în T2, cu 5,7% mai puţin decât rezultatul raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Japonezii au raportat un profit de 5,4 mld. dolari, echi­valentul unei marje de profit de 8,39%.

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Reţetă de creştere a vânzărilor

    Vrem să facem investiţii în magazine de brand şi ne-am propus la începutul anului şapte dar deja am ajuns să discutăm despre zece spaţii“, spune Mircea Turdean, director general al Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. Sub numele Farmec funcţionează acum şase spaţii de vânzare, în Cluj, Timişoara, Arad şi Târgu-Mureş şi încă nouă peste hotare, cele din străinătate fiind însă deschise de parteneri ai companiei. Turdean spune că nu există o preferinţă anume, pentru spaţii stradale sau din malluri, atât timp cât sunt plasate în zone cu vad comercial. Vânzările din magazinele proprii reprezintă acum doar câteva procente din cifra de afaceri, dar marele câştig oferit de aceste spaţii este la capitolul imagine, spune clujeanul, care lucrează în cadrul companiei din 1993, mai întâi în cercetare; din 2010 a preluat conducerea companiei.

    Tatăl său, Liviu Turdean, a fost cel mai longeviv director general al companiei, deţinând această funcţie vreme de 43 de ani, în perioada comunistă dar şi ulterior. Compania a fost privatizată prin metoda MEBO, angajaţii devenind acţionari, iar familia Turdean a ajuns să deţină cel mai însemnat pachet de acţiuni. Spre deosebire de multe alte companii privatizate în acelaşi fel, producătorul clujean s-a adaptat noilor reguli de piaţă, adjudecându-şi felii importante din diferite segmente ale pieţei de cosmetice, extrem de competitivă. Cu o valoare estimată la circa 800 de milioane de euro anual, piaţa cormeticelor reuneşte companii ca P&G, Unilever, Henkel, Avon, Beiersdorf, Sephora, Sarantis, Oriflame, L’Oréal. În afară de Farmec, pe piaţa locală a cosmeticelor s-au dezvoltat, în ultimele două decenii, afaceri antreprenoriale, care de regulă au ales nişe, iar câteva exemple sunt mărcile Gerocossen, Elmiplant, Cosmetic Plant sau dermatocosmeticele Ivatherm. Marca Elmiplant, fondată de familia Cremenescu, a fost achiziţionată înainte de criză de Sarantis.

    Conform estimărilor companiei de cercetare de piaţă PMR, piaţa românească de cosmetice ar urma să înregistreze în următorii ani cea mai rapidă creştere a vânzărilor din regiune, cu un ritm de peste 4%. Farmec îşi bugetează însă creşteri anuale de două cifre, iar „anul trecut a ieşit chiar mai bine decât ne aşteptam: ne-am bugetat o creştere de 10% şi am obţinut mai mult. Suntem în trend pentru că în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“, glumeşte Turdean.

    Gamele noi lansate în 2015 sunt unul dintre motoarele creşterii de anul trecut, când cifra de afaceri a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Farmec are acum în portofoliu în jur de 650 de produse; în fiecare an 100 de produse noi sunt puse pe piaţă, iar altele, între 50 şi 75, sunt scoase de pe rafturi, „pentru a păstra un echilibru. Nu e un lucru uşor să produci atât de multe tipuri, pentru că discutăm de costuri ale capacităţii de producţie, de materii prime. Am lucrat în cercetare la început şi ştiu că fiecare produs are nevoie, în medie, de 15 ingrediente. Dacă multiplicăm cu 650 obţinem o cifră enormă – sigur, sunt şi multe materii comune, dar numărul de materii prime este de ordinul miilor“, afirmă Turdean.

    El aduce în discuţie şi subiectul cash flow-ului, „pentru că trebuie să facem o aprovizionare justă, ca să nu blocăm banii, iar aici e o întreagă artă, avem departamente dedicate“. Despre profitabilitate reprezentantul companiei spune că este „foarte bună, în jur de 14 milioane de lei anul trecut“; în 2014 se plasa la 9,3 milioane de lei. „Dacă ne propunem investiţii mai mari, profitul poate fi mai mic, dar nu e o problemă, pentru că ne propunem investiţii în markting, capacităţi de producţie, magazine.“

    Investiţiile bugetate pentru anul în curs se plasează la circa 1 milion de euro, faţă de circa 700.000 de euro în 2015; sunt vizate mai toate ariile de activitate: de pildă marketing, distribuţie – pentru mijloace de transport, pentru că Farmec are distribuţie proprie, cu o flotă cu sute de maşini –, retehnologizări, pentru aparatură pentru cercetare şi pentru specializarea angajaţilor. Producătorul are bugete alocate şi pentru spaţii de producţie; „am pus recent în funcţiune un nou spaţiu de producţie, pentru a diversifica producţia şi estimările de producţie să fie cât mai apropiate de cerere. Acurateţea acestor estimări este o componentă cheie acum, pentru că foarte mulţi bani intră în producţie“. Turdean spune că Farmec nu are credite contractate, dar poate accesa oricând o astfel de sursă de finanţare.

  • Aurul a scăzut pentru a treia zi consecutiv

    Aurul a scăzut pentru a treia zi consecutiv, în condiţiile în care dolarul şi-a revenit în urma estimărilor că dobânzile din SUA vor creşte luna viitoare, umbrind perspectivele pentru metalul preţios ca investiţie alternativă, scrie Bloomberg.

    Potrivit Bloomberg, aurul a scăzut cu 0,6%, la 1.278 de dolari uncia, după ce la începutul săptămânii atinsese pragul de 1.300 de dolari uncia.

    Preţul aurului a crescut cu 21% în 2016, după trei ani de pierderi, în condiţiile în care investitorii s-au îndreptat din nou spre active sigure, cum sunt metalele preţioase, în contextul incertitudinii la nivel mondial.

    Indicele dolarului calculat de Bloomberg, care urmăreşte moneda americană în raport cu principalele 10 valute, şi-a revenit miercuri de la minimul ultimului an, înregistrat marţi.

    Aurul a crescut cu 22% anul acesta.

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Anul provocărilor macrofinanciare

    Singura certitudine este că tabloul macroeconomic stabil, care poate să stârnească invidia unor ţări importante din Europa, nu este lipsit de provocări. Motoarele economiei vor accelera în 2016 spre 4% sau chiar 5%, după cum indică estimările analiştilor, dar şi factori de risc – interni sau externi – pot apărea. The Economist vede România cu cel mai înalt ritm de creştere al economiei dintre ţările europene în anul 2016: de 3,9%. La nivel local, pesimiştii văd creşterea PIB sub 4% în 2016, în timp ce optimiştii anticipează o creştere a economiei chiar de 5%. Păstrarea macrostabilităţii câştigate în ultimii ani şi valorificarea ei au un loc rezervat pe lista provocărilor, creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar în acest an spre 3% fiind un motiv de preocupare.

    Cel mai probabil consumul intern va rămâne cel mai important motor de creştere a PIB. Ascensiunea economiei urmează să fie susţinută în special de avântul consumului populaţiei, susţinut de creşterea veniturilor disponibile în urma majorării salariilor şi a reducerii fiscalităţii. Totodată, şi consumul public ar putea să crească, având în vedere că 2016 este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare. Serviciile vor susţine ascensiunea economiei, în principal sectoarele IT&C şi imobiliar.

    Exporturile ar putea să crească şi în acest an – continuând seria evoluţiilor bune din ultimii ani – şi să atingă un nou maxim istoric, unele estimări indicând un nivel de circa 60 miliarde de euro. Ritmul de creştere a exporturilor va fi însă probabil de o singură cifră şi va rămâne sub viteza importurilor, astfel că deficitul comercial s-ar putea adânci.

    Pe lângă efectele benefice, ascensiunea consumului dincolo de anumite limite poate să aducă şi presiuni inflaţioniste şi o creştere a deficitului extern. Pe măsură ce consumul va dudui, importurile vor creşte.

    Evoluţia economiei va fi influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern. Partea fiscală a ajuns din nou în vizorul analiştilor şi a pieţelor, în condiţiile în care consolidarea fiscală din anii trecuţi se va transforma în acest an în relaxare fiscală, deficitul bugetar  urcând spre 3% din PIB. De multe ori în România, în anii electorali, cursul de schimb leu-euro devenea instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. Iar înrăutăţirea evoluţiei de pe scena politică creştea presiunile de depreciere a leului şi, concomitent, creştea şi tensiunea românilor cu credite în euro. Faptul că în acest an România va avea două seturi de alegeri nu ar trebui, de această dată, să pună presiune nici asupra cursului de schimb, având în vedere că există un guvern tehnocrat. Astfel, moneda naţională ar urma să rămână mai degrabă sub impactul evoluţiilor externe decât interne.

    Cursul de schimb leu/euro ar trebui să rămână stabil în acest an, cu o tendinţă dominantă de apreciere faţă de euro, având în vedere că banca centrală ar putea să urmărească o politică mai predictibilă şi o volatilitate mai redusă a ratelor de do-bân-dă. Analiştii se aşteaptă ca leul să câştige teren anul acesta în faţa euro şi previzionează un curs de 4,3-4,4 lei/euro. În privinţa do-larului american, părerile analiştilor sunt împărţite, optimiştii prog-no-zând întoarcerea cursului chiar sub pragul de 4 lei/dolar, în timp ce pesimiştii văd cotaţia avansând apre 4,4 lei/dolar. 2015 a fost un an tensionat pentru cei care au fost atraşi în trecut de mirajul francului elveţian, dar şi pentru cei cu credite în dolari. Pe parcursul anului trecut, moneda naţională s-a depreciat cu două cifre în faţa dolarului american, respectiv un minus de 13%, şi în faţa francului elveţian, minus 13%, în timp ce deprecierea faţă de euro a fost de doar 0,9%.

    După ce inflaţia a încheiat anul 2015, în premieră, în teritoriul negativ, la -0,9%, va continua să scadă şi în prima jumătate a acestui an pe fondul ajustării TVA de la 24% la 20%. Iar ulterior, este posibil ca inflaţia să reintre pe un trend pozitiv începând din vară şi poate încheia anul între 1% şi 2%, conform estimărilor unor analişti. În acest context, Banca Naţională ar putea să menţină în acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, dar există şi posibilitatea majorării ratei în situaţia în care vor apărea semne de supraîncălzire a economiei. În 2015, dobânda-cheie a fost redusă de patru ori, după ce a fost ajustată de cinci ori în 2014. Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară „pe hold“.

    Procesul de relansare a creditării va continua în acest an, evoluţia fiind susţinută atât de accelerarea economiei, respectiv a  investiţiilor şi consumului, cât şi de dinamizarea ofertei bancare, ca urmare a scăderii costurilor de finanţare. Creşterea puternică a creditării în lei a reuşit anul trecut să contrabalanseze declinul împrumuturilor în valută, susţinând revenirea creditării totale în teritoriul pozitiv după trei ani de scădere. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară în anul 2015, ajungând la finele lunii noiembrie la 50,9% din totalul creditării faţă de un minim de 36,5% în luna mai din anul 2012.