BusinessMagazin

Tag: energie

  • Hidroelectrica a făcut anunţul care afectează sute de mii de români. Ce trebuie să ştiţi

    Hidroelectrica, producător de energie controlat de statul român, anunţă că nu va majora preţul energiei active pentru consumatorul final, acesta rămânând cel din oferta curenta, respectiv 0,28 lei/kWh pentru clienţii casnici, valabil pentru un an de la data semnării contractului.

    Creşterile de tarif sunt rezultatul modificării tarifelor de distribuţie începând cu data de 1 aprilie 2023.

    În 2021, Hidroelectrica aproape nu exista pe piaţa de furnizare locală, având o cotă de numai 1,69% pe piaţa concurenţială, după cum arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Acum a depăşit furnizori tradiţionali precum CEZ Vânzare.

    Potrivit celor mai recente informaţii, compania a ajuns la un portofoliu de peste 400.000 de clienţi, o bună parte din cota de piaţă fiind generată de intrarea în portofoliu a companiilor de talie medie.

    Hidroelectrica, cea mai aşteptată listare la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat anul 2022 cu venituri de 9,1 mld. lei, în creştere cu 40%, şi cu un profit net de 4 mld. lei, plus 32,7%, potrivit raportului acţionarului minoritar Fondul Proprietatea.

     

  • Energia verde, calea complexă către independenţa energetică a Europei faţă de Rusia

    Piaţa energiei a fost, în ultimii ani, în centrul atenţiei, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor, cu efecte propagate în celelalte ramuri economice, devenind astfel una din cauzele majore ale inflaţiei generalizate cu care statele lumii încă se mai luptă. Primele dezechilibre au apărut în 2021, ca urmare a blocajelor cauzate de pandemie, iar în 2022 situaţia s-a agravat pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. În aceste condiţii, autorităţile, în special cele din statele europene, au fost nevoite să se replieze şi să adapteze strategiile energetice, centrate anterior pe tranziţia către energia verde, la noile condiţii de piaţă, precum şi la necesitatea de a proteja populaţia şi economiile de efectele nefaste ale creşterii preţurilor la produsele energetice şi ale disfuncţionalităţilor de pe lanţurile de aprovizionare.

    În Europa, primele măsuri, din toamna lui 2021, au vizat sprijinirea populaţiei şi a firmelor mici pentru plata facturilor tot mai ridicate, astfel că statele membre au introdus mecanisme specifice în acest scop, pornind de la plafonarea preţurilor pentru consumatorii cei mai afectaţi, reducerea taxelor pe consum, sprijin financiar direct etc. Ulterior, autorităţile s-au concentrat mai mult pe cauză decât pe efect şi au acţionat în sensul reducerii dependenţei energetice a blocului comunitar faţă de combustibilii fosili din Rusia, dar procedurile greoaie întârzie apariţia rezultatelor. Însă iarna caldă a ajutat la reducerea consumului, a preţurilor şi a presiunii asupra consumatorilor şi guvernanţilor.

    Proceduri simplificate pentru autorizarea producţiei de energie verde

    În aceste condiţii, Comisia Europeană a propus, la finalul lui 2022, un nou regulament de urgenţă pentru accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă care, în mare, prevede simplificarea procedurilor de autorizare pentru producţia de energie verde. Regulamentul este prevăzut să se aplice un an, timp în care ar trebui adoptată şi transpusă Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta vizează tehnologii specifice şi proiecte cu potenţial de implementare rapidă şi impact redus asupra mediului, precum cele de energie solară, pompe de căldură sau de retehnologizare a centralelor electrice. Conform propunerii, se prezumă că instalaţiile de energie regenerabilă sunt de interes public major, ceea ce ar permite obţinerea derogărilor de la legislaţia de mediu a UE pe baza unor evaluări simplificate.

    Pe de altă parte, criza energetică a favorizat anumiţi participanţi la piaţă, pe care autorităţile europene i-au luat în vizor, autorizând statele membre în jurisdicţia cărora îşi au sediul să îi taxeze pentru profiturile excepţionale obţinute în această perioadă.

    Ce planuri are România?

    Acest sistem de taxare a profiturilor excepţionale a fost introdus şi în România la finalul anului trecut şi vizează rezultatele financiare din 2022, dar rămâne de văzut ce companii întrunesc condiţiile pentru a fi taxate. În plus, legislaţia naţională nu este clară cu privire la modul în care vor fi folosiţi banii încasaţi din aceste taxe. Regulamentul european emis în acest scop prevede ca banii astfel obţinuţi să fie folosiţi pentru a finanţa investiţii în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile.

    Între timp, companiile energetice din piaţa locală se află în diverse stadii de abordare a producţiei de energie verde, dat fiind atât potenţialul, cât şi necesarul de surse alternative de alimentare cu energie. Potrivit unui studiu realizat la finalul anului trecut de jucătorii din domeniu cu sprijinul Deloitte, energia regenerabilă ar putea ajunge, până în 2030, la o pondere de 34% din producţia totală de energie electrică, dacă România va acţiona în conformitate cu REPowerEU, programul european care prevede accelerarea investiţiilor în energia verde, cu scopul de a reduce rapid dependenţa de Rusia. La nivelul UE, ţinta este de 45%, în creştere de la 40%, anterior războiului din Ucraina.

    Totodată, pentru a-şi spori independenţa energetică, România are la dispoziţie şi exploatarea gazelor din Marea Neagră, deciziile cu privire la aceste investiţii fiind aşteptate în cursul acestui an.

    În concluzie, soluţia de ieşire din criza energetică şi de limitare a dependenţei energetice a Europei de resursele din Rusia pare a fi clară, şi anume concentrarea pe producţia de energie verde. Spre deosebire de alte ţări europene, România este favorizată de existenţa unor resurse energetice locale semnificative. Cu toate acestea, calea către aceste obiective este îngreunată de necesarul uriaş de investiţii în domeniu, precum şi de nevoia de a clarifica priorităţile strategice.

     

  • Semnal de alarmă pentru prima economie a Europei: Germania riscă să rămână fără gaze iarna viitoare. Autorităţile îndeamnă întreprinderile şi gospodăriile să reducă şi mai mult consumul pentru a evita o posibilă criză totală

    Organismul de supraveghere a energiei din Berlin a avertizat că întreprinderile şi gospodăriile vor trebui să reducă şi mai mult consumul de gaze naturale pentru ca Germania să evite o criză energetică iarna viitoare, raportează Financial Times.

    Potrivit declaraţiilor lui Klaus Müller, şeful Agenţiei Federale pentru Reţele, criza de energie din Germania „nu s-a încheiat”, remedierea situaţiei depinzând în mare măsură de agresivitatea următorului sezon rece.

    „Pericolul unei penurii de gaz este încă prezent”, a declarat acesta pentru Financial Times. „Depinde foarte mult dacă vom continua să limităm consumul de gaz şi să asigurăm aprovizionarea diversificată a Germaniei”.

    Iarna din 2023-24 va fi, de asemenea, prima pe care Germania o va experimenta „fără niciun fel de gaz rusesc”, în timp ce oferta globală de gaze naturale lichefiate (GNL) „nu se aşteaptă să crească semnificativ în acest an sau anul viitor”.

    „A fi prea încrezător pentru iarna viitoare este riscant”, a declarat pentru FT Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie, adăugând că Europa nu îşi poate permite să îşi piardă atenţia asupra conservării sau dezvoltării energiei regenerabile.

    Scăderea importurilor din gazoductele ruseşti a împins preţurile gazului la peste 300 de euro pe megawatt/oră vara trecută, de la aproximativ 20 de euro/MWh înainte de război. Acest lucru a forţat unele dintre companiile germane mari consumatoare de energie să-şi oprească activitatea, provocând avertismente legate de o potenţială criză energetică la nivel naţional. 

    Dar Germania a reuşit să îşi reconfigureze sistemul energetic pentru a face faţă crizei, situaţie pe care Müller a descris-o drept „realizare unică”. 

    Berlinul s-a aprovizionat cu noi cantităţi de GNL din Orientul Mijlociu şi din SUA, a crescut importurile de gaze prin conducte din Norvegia, Olanda, Belgia şi Franţa şi a construit primele sale terminale de import de GNL pe coasta de nord. Rezervoarele de gaz ale Germaniei sunt acum pline în proporţie de 64%, un nivel mult mai ridicat decât în urmă cu un an. 

    Companiile şi gospodăriile au făcut, de asemenea, economii drastice de energie, iar industria a folosit cu 20% mai puţin gaz în această iarnă.

  • Performanţa se construieşte sustenabil

    Sustenabilitatea este în 2023 mai mult decât o opţiune principială, este un standard asumat, cu termene deja apropiate, într-un orizont de câteva decenii, iar România este angajată în efortul comunitar de performanţă şi responsabilitate în domeniu. Obiectivul major al Uniunii Europene, asumat prin ratificarea Acordurilor de la Paris privind schimbările climatice, este acela de a avea, până în 2050, primele economii şi societăţi neutre climatic, iar, ca reper intermediar, anul 2030 ar trebui să marcheze reducerea cu cel puţin 55% faţă de nivelul din 1990. Pentru a transpune în practică această ambiţie, este nevoie de mai mult decât mobilizare birocratică pentru reglementare şi raportare, este necesară o transformare a paradigmei economice, iar valurile de şoc resimţite de state şi industrii în ultimii ani, în regiune şi în lume, arată că tranziţia trebuie accelerată şi gândită ca soluţie ireversibilă.

    Performanţa din top 1.000 cele mai mari companii este revelatoare din acest punct de vedere. Regăsim pe primul loc o companie din sectorul energetic convenţional, petrol şi gaze, OMV Petrom, care şi-a asumat la rândul său o strategie ambiţioasă pentru 2030, a cărei materializare va angrena, dat fiind tipicul industriei, eforturi fundamentale de reconversie. Pornind de la acest exemplu, nu este nici hazardat, nici prematur, ci dimpotrivă, este necesar şi responsabil să vizăm ca fiecare dintre cele 1.000 cele mai mari companii din România să înceapă sau să îşi accelereze tranziţia spre „verde” în 2023.

    Gândit şi planificat profesionist, procesul de „sustenabilizare” a businessului, adică a consumului de resurse şi materii prime, a infrastructurilor şi proceselor de producţie, poate aduce numeroase oportunităţi pentru afaceri. Alternative de finanţare cu fonduri naţionale şi comunitare dedicate sustenabilităţii, atractivitate în piaţă, pentru clienţi şi investitori, eficientizarea bugetului operaţional prin reducerea costurilor de aprovizionare, de energie ş.a., crearea de noi locuri de muncă şi sporirea rezilienţei sunt numai câteva dintre acestea şi este evident că fiecare are o rază de impact care trece dincolo de business, spre economie şi spre societate în ansamblu. Între beneficiile macro sunt, aşadar, de menţionat securizarea creşterii şi a competitivităţii economice şi a pieţei muncii, dinamizarea sectorului cercetare-dezvoltare, creşterea securităţii energetice, îmbunătăţirea stării ecosistemelor şi a sănătăţii publice şi, poate cel mai important, perpetuarea confortului şi a prosperităţii câştigate în ultima jumătate de secol; toate acestea corespund angajamentelor luate prin Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. În scenariul opus, eşecul sau întârzierea acţiunii climatice au fost puse în discuţie în cadrul Forumului Economic Internaţional de la Davos ca ameninţări pe termen lung, cu potenţial de a agrava problemele sociale cele mai importante la nivel global, adică sărăcia şi decalajele de dezvoltare între regiuni şi continente, distribuţia inechitabilă a resurselor şi declinul demografic.

    Această analiză este cât se poate de pertinentă pentru România, care prezintă şi o serie de vulnerabilităţi tipice, între care rapoarte internaţionale recente amintesc ritmul deteriorării mediului, impredictibilitatea pieţei muncii şi a disponibilităţii mijloacelor de trai, precum şi gradul de îndatorare şi politizarea resurselor strategice. Analizând aceste riscuri prin raportare la sectoarele economice cel mai bine situate în topul celor mai mari 1.000 de companii, este necesar să punem în context şi să dezbatem ameninţări precum seceta şi deşertificarea, care vor afecta potenţialul de generare a hidroenergiei, agricultura şi toată zona de industrii asociate, precum şi decuplarea tot mai pronunţată a aptitudinilor formate în sistemul educaţional clasic de nevoile reale din piaţa muncii, cu atât mai mult dintr-o piaţă a muncii care are ea însăşi nevoie de transformare.

    Pe ce mizează, totuşi, România şi economia autohtonă? Pe un potenţial încă subevaluat în zona resurselor regenerabile, pe o tradiţie industrială diversă, pe un capital uman dinamic şi receptiv şi pe o vocaţie antreprenorială în creştere, care, combinate într-un efort comun de sprijin public-privat, pot capitaliza urgenţa transformării „verzi” ca oportunitate de dezvoltare şi de „reindustrializare”. Pentru că, dincolo de interesul naţional evident, Europa şi regiunea au nevoie în viitorul apropiat de România performantă, responsabilă şi rezilientă.

     

     


     

     

  • Oficial: Moldova nu mai are nevoie de gaze ruseşti

    Republica Moldova nu mai primeşte gaze ruseşti şi nici nu mai îndură „şantajul“ impus de gigantul rus Gazprom în legătură cu dificultăţile întâmpinate de ţară în plata livrărilor, a anunţat ministrul moldovean al energiei, Victor Parlicov, relatează Euractiv. Acesta a arătat că din decembrie Gazprom livrează gaze doar în Transnistria.

  • Companiile de Utilităţi din Energie critică un proiect de lege aflat pe agenda Guvernului şi cer respectarea independenţei ANRE în stabilirea tarifelor: Solicităm recunoaşterea costurilor realizate de operatorii de distribuţie, conform metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate

    Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care  reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, solicită Guvernului să respecte independenţa decizională a ANRE, inclusiv în domeniul preţurilor, criticând un proiect de OUG care, spun companiile, ar pune sub semnul întrebării neutralitatea deciziilor Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei.

    Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind efectuarea serviciilor de tranzacţionare pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică de un unic operator desemnat al pieţei de energie electrică şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023 se află pe lista de analiză în şedinţa de Guvern din 15 martie.

    În opinia ACUE, acest proiect contravine principiului independenţei ANRE  şi riscă să stopeze dezvoltarea infrastructurii energetice a României.

    Critica Asociaţiei se referă la Articolul 2 (2), inclus în proiectul de OUG, publicat în consultare publică, în data de 13 martie.

    Acesta prevede ca ”În perioada 01 aprilie 2023 – 31 martie 2025 tarifele reglementate de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi tarifele reglementate de transport al energiei electrice şi gazelor naturale se stabilesc de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, conform reglementărilor în vigoare. Începând cu data de 1 aprilie 2023 tarifele reglementate se aprobă luând în considerare exclusiv rata anuală a inflaţiei şi acoperirea costurilor suplimentare aferente consumului propriu tehnologic, respectiv consumului tehnologic, care se capitalizează.”

    În acest context, Federaţia cere Guvernului să recunoască costurilor realizate de operatorii de distribuţie, conform metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate.

    Potrivit ACUE, conform legislaţiei europene şi naţionale, autorităţile de reglementare trebuie să fie independente atât de interesele industriei, cât şi de guvern. Astfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric şi funcţional.

    De asemenea, operatorii de distribuţie desfăşoară o activitate reglementată. Metodologia de determinare a tarifelor implică obligativitatea asigurării viabilităţii financiare a societăţilor de distribuţie.

    „Pentru a depăşi provocările tranziţiei energetice şi securităţii aprovizionării, respectarea cadrului de tarifare este o conditie sine qua non pentru asigurarea necesarului de investiţii. Preocuparea statului român trebuie să se orienteze spre modele de remunerare şi de stimulare eficiente şi orientate spre viitor pentru a permite transformarea reţelei şi tranziţia energetică. Pe sens invers, de această dată, statul român propune soluţii care vor duce implicit la blocarea şi întârzierea investiţiilor în sectorul de distribuţie.”  arată Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE.

    Companiile membre ale asociaţiei spun că, în contextul crizei energetice, în anul 2022, operatorii de distribuţie au depus eforturi pentru a asigura lichidităţile necesare derulării programelor de investiţii şi mentenanţă, pentru optima funcţionare a reţelelor. Investiţiile s-au ridicat la aprox. 2 mld. lei în distribuţia de energie electrică şi aprox. 1 mld. lei în distribuţia de gaze naturale, conform datelor centralizate la nivelul Federaţiei ACUE, pentru anul 2022.

    Operatorii de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale au investit, în total, 10,5 mld lei în perioada 2018-2021, conform datelor publicate de ANRE.

    ”Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare şi a se menţine în tendinţele de evoluţie la nivel european, precum şi în line cu legislaţia naţională (ex. “gratuitatea” racordărilor şi extinderilor de reţele), operatorii de distribuţie au suplimentat deja bugetele de investiţii pentru modernizarea şi extinderea reţelelor, racordarea clienţilor noi, integrarea surselor de energie regenerabilă în creştere, adaptarea reţelelor de distribuţie la standardele „H2 ready”, integrarea electromobilităţii, digitalizarea şi securizarea sistemelor de distribuţie”, se precizează în comunicatul Federaţiei.

    În acest context, companiile de distribuţie spun că trebuie să beneficieze de un cadru de reglementare coerent şi aliniat cu aşteptările şi cerinţele clienţilor, din ce în ce mai mult interesaţi şi încurajaţi pentru adoptarea unor soluţii energetice eficiente (ex. prosumatori, contorizare inteligentă), nerealizabile în lipsa unor reglementări care să respecte acest obiectiv comun.

    ”Fără un cadru de reglementare predictibil, transparent şi corect, România riscă să se confrunte cu provocări majore ale reţelelor de distribuţie de energie”, se mai precizează în comunicatul ACUE.

    Asociaţia are 23 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu un număr total de 22.500 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro.

     

  • Italienii de la Enel spun adio pieţei din România într-un exit fulger. Iese un grup global cu o forţă de 140 mld. euro, intră în scenă grecii de la PPC cu un business de 5,7 mld. euro când România are nevoie de investiţii masive în energie. Cine sunt grecii de la PPC care au devenit un jucător cheie în energia României

    ♦ Italienii de la Enel s-au mişcat cu o precizie chirurgicală în legătură cu exit-ul lor din România, în circa trei luni de la anunţul oficial fiind parafată predarea businessului către grecii de la PPC, conduşi chiar de fostul şef al Enel de aici. România pierde unul dintre cei mai mari jucători globali din energie într-un moment în care investiţiile sunt mai necesare ca niciodată.

    Prezenţi din 2005, italienii de la Enel au devenit una dintre cele mai importante grupuri din energia României cu 3 mi­lioane de consumatori, un business de 1,6 miliarde de euro şi cu un  portofoliu de producţie de energie verde de 500 MW.

    Enel este unul dintre cele mai mari grupuri globale din energie, un business de 140 de miliarde de euro, care va investi 37 de miliarde de euro în şase pieţe cheie: Italia, Spania, SUA, Brazilia, Chile şi Columbia.

    În locul lor vin grecii de la PPC, cu o putere de investiţii mult mai redusă într-un moment în care România are nevoie de fonduri masive în reţelele de energie, dar şi pe zona de producţie. Grecii de la PPC sunt un business de 5,7 miliarde de euro în 2021, pe pierderi, care în 2022 doar s-au adâncit. PPC este un business energetic integrat pe verticală, cu un portofoliu de producţie de energie de circa 10,4 GW, jumătate din capacitatea totală instalată a Greciei, şi cu 5,8 milioane de clienţi.

    Spre comparaţie, Enel în România are venituri de 1,6 miliarde de euro. „Suntem mândri de rezultatele obţinute în România de la intrarea în ţară în 2005 şi apreciem munca susţinută şi devo­tamentul colegilor noştri, care ne-au permis să devenim unul dintre cei mai importanţi jucători integraţi în domeniul energiei în România. Suntem încrezători că un grup internaţional important precum PPC va continua această poveste de succes“, a declarat Francesco Starace, CEO şi director general al grupului Enel. Acordul prevede plata de către PPC a unei sume totale de aproximativ 1,26 mi­liarde de euro, ceea ce evaluează societăţile vândute la circa 1,9 miliarde de euro (100% din acţiuni).

    „Finalizarea tranzacţiei, aşteptată în trimestrul al treilea al acestui an, este supusă unor condiţii întâlnite în mod obişnuit în acest tip de acorduri, inclusiv permisiunea autorităţilor antitrust competente.“ În ultimii ani, România a pierdut investitori extrem de puternici din energie printre care se numără cehii de la CEZ sau americanii de la ExxonMobil.

  • China se bazează pe cărbune pe fondul eforturilor de securitate energetică

    Planificatorul de stat al Chinei a subliniat un rol mai important al cărbunelui în aprovizionarea cu energie electrică, afirmând că acest combustibil fosil va fi utilizat pentru a îmbunătăţi fiabilitatea şi securitatea sistemului său energetic, relatează Reuters.

    Creşterea preţurilor globale ale energiei în urma invaziei Rusiei în Ucraina şi a întreruperii aprovizionării interne au determinat Beijingul să se concentreze mai mult asupra securităţii energetice în ultimii ani.

    Cea de-a doua economie a lumii s-a bazat pe cărbune pentru a genera 56,2% din energia electrică anul trecut, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, dar şi-a sporit semnificativ utilizarea gazelor naturale şi a energiei regenerabile în ultimii ani pentru a reduce emisiile de carbon.

    Cu toate acestea, producţia fluctuantă a centralelor regenerabile i-a determinat pe factorii de decizie politică să se bazeze pe o energie pe cărbune fiabilă şi uşor dispecerizabilă pentru a susţine alimentarea de bază a ţării. Anul trecut, temperaturile caniculare din timpul verii şi seceta din sud-vestul Chinei au dus la scăderea producţiei de energie hidroelectrică, ceea ce a dus la întreruperi de energie.

    „Vom consolida rolul de bază de sprijin al cărbunelui (şi) vom lua măsuri ordonate pentru a creşte producţia avansată de cărbune, asigurând în acelaşi timp siguranţa”, a declarat Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC) într-un raport prezentat la adunarea anuală a parlamentului.

    China a aprobat anul trecut construcţia a încă 106 gigawaţi de capacitate energetică pe bază de cărbune, de patru ori mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare nivel din 2015 încoace, determinată de considerente legate de securitatea energetică, au arătat cercetările de săptămâna trecută.

    Aproximativ 50GW din această cantitate au intrat în construcţie.

    „Povestea securităţii energetice este încă puternică”, a declarat Li Shuo, consilier politic al Greenpeace China.

    „Acest lucru a dat un impuls sectorului cărbunelui din China, după cum se vede în aprobarea rapidă a centralelor pe cărbune din întreaga ţară”, a spus el.

    NDRC a subliniat, de asemenea, importanţa creşterii ofertei interne de petrol şi gaze.

    „Vom intensifica explorarea şi dezvoltarea petrolului şi a gazelor naturale la noi în ţară pentru a descoperi mai multe rezerve neexploatate şi pentru a creşte producţia”, a declarat acesta.

    În pofida unei strategii de stimulare a utilizării gazelor naturale drept combustibil-punte pentru a-şi atinge neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon în 2060, China încetineşte o campanie agresivă începută în 2017 de înlocuire a cărbunelui cu gazul.

    Îngrijorat de lipsa de aprovizionare pe fondul preţurilor ridicate la nivel mondial, planificatorul s-a angajat să “controleze strict extinderea proiectelor de înlocuire a cărbunelui cu gaze naturale”.

    Planificatorul de stat şi-a reiterat, de asemenea, eforturile de a reforma în continuare sectorul petrolului şi al gazelor naturale, punând accentul pe îmbunătăţirea mecanismului de stabilire a preţurilor pentru gazele naturale pentru a reflecta mai bine costul de producţie şi de achiziţie.

    China importă aproximativ 40% din consumul său de gaze naturale.

    „Vom dezvolta mecanisme solide pentru a ajusta preţurile pentru utilizatorii finali din mediul urban ale gazelor naturale în funcţie de costurile de achiziţie”, se arată în raport.

    De asemenea, China va avansa cu construcţia unui al doilea lot de centrale eoliene şi solare majore, au adăugat aceştia.

    Dependenţa de cărbune a fost descrisă de unii ca fiind temporară, pentru a acoperi deficitul de aprovizionare pe măsură ce ţara dezvoltă sursele regenerabile de energie.

    „Noua producţie de energie din surse regenerabile nu a reuşit să acopere toată creşterea cererii într-un anumit an, ceea ce înseamnă că este încă nevoie de o anumită producţie suplimentară de cărbune în fiecare an”, a declarat David Fishman, senior manager al companiei de consultanţă energetică Lantau Group, cu sediul în China.

    „În 2023 sau 2024 am putea vedea primul an în care producţia din surse regenerabile acoperă în totalitate noua creştere a cererii… după care consumul de cărbune ar trebui să înceapă să scadă de la an la an”, a spus el.

    China s-a angajat să atingă nivelul maxim al emisiilor de carbon până în 2030 şi să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060.

    Beijingul are ca obiectiv reducerea consumului de energie pe unitate de PIB cu aproximativ 2% în 2023, a precizat raportul NDRC.

  • Prosumatorul, noua forţă din domeniul energetic. Unu din 10 consumatori de energie ar putea fi prosumator în 2030

    Fondurile destinate susţinerii prosumatorilor gestionate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) sunt anul acesta de 2 mld. lei, sumă dublă faţă de cea de anul trecut, putând fi susţinuţi cu aceşti bani 80.000 de viitori prosumatori. Dar pe lângă stat, băncile sunt dornice să finanţeze aceste proiecte.

    „Chiar dacă investiţiile în energie lipsesc, la nivelul prosumatorilor, nu. Acesta este un lucru îmbucurător. De ce peste jumătate din aceşti bani, 440 de milioane de euro, sunt bani privaţi, aceasta este o altă întrebare. Probabil că ceva nu funcţionează în mecanismul de sprijin de stat, iar aici este loc de îmbunătăţit”, a spus Adrian Vintilă, preşedinte al FEL (Future Energy Leaders) România, în cadrul unei dezbateri dedicate prosumatorilor, găzduită de ZF Power Summit 2023. FEL România este cea mai mare comunitate de tineri profesionişti din energie, obiectivul acesteia fiind, printre altele, creşterea gradului de angajabilitate şi prezenţa mai mare a tinerilor în poziţii de decizie.

    Specialiştii din piaţă spun că România nu trebuie decât să preia şi să aplice local modele deja implementate în alte state, nemaifiind nimic de inventat.

  • Cererea de gaze a Chinei este o îngrijorare mai mare pentru Europa decât întreruperea de furnizare de către Rusia

    Aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea fi afectată mai puternic de o creştere mai mare decât se aştepta a cererii chinezeşti în acest an decât de o oprire completă a fluxurilor ruseşti, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, relatează bloomberg.

    În timp ce cererea chineză este “marea necunoscută”, un scenariu optimist ar putea duce la o creştere a importurilor de gaze naturale lichefiate ale acestei ţări cu până la 35% în 2023, dacă costurile vor continua să scadă şi dacă economia sa se va extinde rapid, a declarat AIE într-un raport trimestrial. Acest lucru ar stimula concurenţa globală pentru acest combustibil şi ar putea împinge preţurile înapoi la nivelurile “nesustenabile” înregistrate vara trecută, a spus aceasta.

    China a revenit asupra restricţiilor stricte privind Covid-19 care i-au redus cererea de energie anul trecut şi a ajutat Europa să importe cantităţi record de GNL din întreaga lume. Împreună cu măsurile de economisire a energiei şi cu o iarnă blândă, achiziţiile de GNL au permis Europei să supravieţuiască sezonului de încălzire cu fluxuri ruseşti mult mai mici şi au împins preţurile la gaze în jos cu peste 80% faţă de maximele record.

    Creşterea economică mai rapidă a Chinei în acest an ar trebui să îi sporească nevoile de combustibil, dar marea întrebare este dacă acest lucru va duce la creşterea achiziţiilor de gaze la nivelul din anii precedenţi.

    Reflectând incertitudinea cu privire la cererea Chinei, AIE a declarat că există o diferenţă de 40 de miliarde de metri cubi între cea mai mică şi cea mai mare estimare a importurilor nete de GNL ale naţiunii în acest an. La capătul superior al intervalului, importurile Chinei ar creşte cu mult peste vârful anterior din 2021, a precizat agenţia. Diferenţa estimată este egală cu aproximativ 8% din ceea ce ar putea consuma Europa în acest an.

    “Acest interval este mai mare decât incertitudinea asociată cu potenţiala pierdere a tuturor fluxurilor de gaze prin conducte rămase în Europa din Rusia”, a declarat agenţia.

    Deocamdată, consumul total de gaze al Chinei ar trebui să îşi revină cu aproape 7% în 2023, potrivit AIE. În Europa, consumul a scăzut cel mai mult din istorie în 2022 şi ar putea scădea uşor în acest an. AIE şi oficialii Uniunii Europene au avertizat că disciplina în materie de consum rămâne critică pentru continent, având în vedere aprovizionarea mai redusă din partea Rusiei, fostul său principal furnizor.