BusinessMagazin

Tag: emag

  • Românul care vinde bucăţi din avioane online. Cine sunt clienţii lui şi la ce le folosesc

    Antreprenorul Sorin Bunea şi-a început cariera înainte de 2009, când a înfiinţat o companie prin care oferea servicii de online development. În timp, el s-a orientat spre bijuterii, accesorii şi ceasuri, dar şi obiecte de colecţie, precum brelocuri create din bucăţi de fuzelaje de avion, din care, în 2020, a ajuns la afaceri de peste 300.000 euro.

    La bază ne ocupam de partea de online development, în 2009, ne-am orientat pentru prima dată spre zona de e-commerce. Atunci am deschis primul magazin propriu, prin care vindeam jucării cu telecomandă pentru copii, iar încă de la începutul marketplace-ului am colaborat indirect. În 2011, eMAG a început o colaborare pe anumite sectoare de activitate exclusiv cu câte un singur furnizor. La acel moment, funizorul lor de jucării era unul dintre distribuitorii noştri, care ne-a cerut acordul să listeze pe platforma eMAG şi produsele noastre şi astfel am ajuns pentru prima dată pe eMAG”, a povestit în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Sorin Bunea, proprietarul CrystalTime, prin care comercializează bijuterii, ceasuri şi accesorii.

    În prezent, pe platforma marketplace CrystalTime are listate aproximativ 8.000 de produse, din care 2.000 sunt bijuterii, iar restul sunt în mare parte ceasuri şi accesorii – spre exemplu, brelocuri realizate din bucăţi de avion.

    „În Germania este o companie care acum cinci – şase ani au început să producă accesorii din bucăţi de avioane. Ei cutreieră cimitirele de avioane din toată lumea, preiau bucăţi de fuzelaj de avion – este vorba de avioane casate, care au zburat pentru companii mari, cu istorie – spre exemplu, avem un astfel de obiect realizat dintr-un avion cu care au zburat Regina Elisabeta şi prinţiul Phillip. Ei preiau aceste bucăţi de avioane şi le transformă în accesorii, brelocuri interesante, care sunt unice. Sunt o bucăţică de istorie a aviaţiei.”

    Sorin Bunea spune că la început nu a avut încredere că există piaţă în România pentru accesorii precum brelocurile de colecţie. „N-am ştiut dacă va fi o piaţă suficient de mare pentru a face un business din asta, dar am avut plăcerea să constatăm că deşi nu avem un număr mare de colecţionari, avem clienţi care cumpără lunar fiecare nouă astfel de piesă care apare. Am avut surpriza să constatăm că sunt şi mulţi oameni obişnuiţi care le găsesc interesante, pentru că este un cadou frumos, mai special.”

    Preţurile unor astfel de brelocuri încep de la 100 de lei şi pot depăşi suma de 500 de lei. „Au fost cazuri în care unii colecţionari au vândut, la câteva luni de la lansarea obiectelor pe piaţă, astfel de brelocuri şi cu câteva mii de euro, după ce le-au cumpărat cu zeci de euro.” În prezent, compania deţine atât un site propriu, care anul trecut a înregistrat un număr de comenzi similar cu cel din anul precedent, dar este prezentă şi pe platforma eMAG Marketplace, care anul trecut a înregistrat o creştere semnificativă. „Activitatea pe eMAG Marketplace a fost mai intensă anul trecut comparativ cu anul 2019. Pe marketplace a fost o creştere vizibilă, de circa 50% în 2020 dacă este să judecăm doar pe portofoliul de produse comun celor doi ani în care se face comparaţia. Dar, pentru companie, creşterea totală a fost semnificativă şi datorită extinderii accentuate a portofoliului de produse. Iar în continuare mă aştept la creşteri. Uitându-mă la ceea ce se întâmplă şi pe alte pieţe, mă aştept ca în următorii ani o cotă cât mai mare din zona de online să meargă spre marketplace”, a adăugat Sorin Bunea.

    El consideră că în contextul creat la începutul anului trecut de pandemie. activitatea consumatorilor în mediul online a crescut, însă, nu toate sectoarele de activitate au avut parte de creşteri. „Activitatea din online a crescut în medie. Sunt zone care au crescut de 7 – 10 ori şi sunt zone care au fost afectate din cauza contextului. Spre exemplu, lumea a cumpărat mai mult pijamale şi papuci de casă decât rochii de seară. Odată cu noul context, aşteptările noastre nu erau optimiste, pentru că discutăm despre produse neesenţiale, despre produse care sunt utilizate în general într-un context social, deci aveam toate motivele să ne gândim că situaţia nu va fi tocmai roz. Însă, am reuşit să ne menţinem la nivelul la care eram şi, pe de altă parte, zona de eMAG Marketplace a crescut semnificativ.”

    De asemenea, Sorin Bunea este de părere că mall-urile şi centrele comerciale vor mai fi vizitate de consumatori pentru câţiva ani de acum încolo.

    „Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, unde comerţul online este mai dezvoltat decât este în Europa, şi cu atât mai mult decât este în România, acolo retailul clasic începe să piardă din ce în ce mai mult teren. În opinia mea, piaţa va fi împărţită în continuare între comerţul clasic şi cel online, dar mă aştept ca pe zona de online să fie o creştere constantă. Este vorba şi de obişnuinţa clientului cu acest tip de comerţ.”

     Compania a avut activitate şi în mediul offline, în 2014, când reprezentanţii au deschis primul magazin sub brandul CrystalTime în Bucureşti.

    „Am avut o experienţă prin 2014 în zona de comerţ clasic. Am deschis un punct de vânzare în centrul comercial Băneasa. Atunci aduceam exclusiv în România un brand de bijuterii. Acolo lucrurile au evoluat încet, s-a diversificat gama de produse, am deschis parteneriate noi cu furnizori şi reprezentanţe ale unor branduri mari din afară, am dezvoltat relaţii pe plan internaţional.”

    În cadrul firmei lucrează cinci persoane. Ei colaborează cu distribuitorii locali de ceasuri şi bijuterii, dar importă produse – inclusiv la comandă – şi din Italia, Elveţia şi Germania.

    În ceea ce priveşte valoarea bonului mediu, în 2020, a fost în jur de 550 de lei, în scădere cu circa 7% comparativ cu anul precedent.

    „Scăderea a venit din faptul că a scăzut numărul de comenzi pe produsele mult mai scumpe, de 3.000 de lei – 4.000 de lei. Practic, o parte din acele vânzări a dispărut, iar asta a adus o uşoară scădere de 7% a bonului mediu.”

    Compania românească CrystalTime a înregistrat afaceri de peste 300.000 de euro la finalul anului 2020, în creştere uşoară – de aproximativ 8% – faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o creştere de aproximativ 33%.

    „Pentru finalul lui 2021, ţinta este minim 400.000 euro. În prezent suntem la 30% peste aceeaşi perioadă a anului trecut, încercăm să mărim gama de produse, să păstrăm nivelul de satisfacţie a clienţilor şi să creştem”, a spus Sorin Bunea.

     De asemenea, planurile pe termen mediu ale proprietarului companiei CrystalTime vizează şi extinderea pe pieţe externe.

    „Şi în prezent primim comenzi de peste graniţele României, dar ocazional. Realitatea este că nu ne-am concentrat pe acest segment. Însă, pe termen mediu avem în plan să facem paşi şi spre alte pieţe şi aşteptăm să vedem cum se mişcă lucrurile din punct de vedere legislativ”, a adăugat Sorin Bunea.

  • Antreprenorul român care a început invers faţă de majoritatea românilor: şi-a deschis o afacere de milioane de de dolari în America si acum atacă Europa

    Antreprenorul român Daniel Diculescu şi-a început cariera în 2016 pe piaţa din America, iar în timp a dezvoltat un grup de companii sub care produce şi vinde produse fizice pentru uz casnic, articole sportive şi de recuperare medicală, în trei ţări: Statele Unite, Canada şi România. Cu afaceri de peste 2 milioane de dolari în 2020 la nivel de grup, el accelerează vânzările şi pe piaţa locală şi ţinteşte expansiunea pe noi pieţe.

    Daniel Diculescu, un antreprenor român, şi-a început cariera pe pământ american, dezvoltând din 2016 şi până în prezent un grup de companii cu afaceri de peste 2 milioane de dolari la finalul anului trecut, prin intermediul cărora produce şi comercializează produse fizice pentru uz casnic, articole sportive, de fitness şi de recuperare medicală sau accesorii de îngrijire şi igienă personală. El are în plan continuarea extinderii activităţii pe două noi pieţe până la finalul anului în curs.

     „Acum suntem prezenţi în Statele Unite ale Americii, Canada şi România. Urmează să ne extindem şi în Bulgaria şi Ungaria, prin intermediul platformei eMAG Marketplace. Estimăm ca până la finalul acestui an să fim prezenţi pe cele două pieţe”, a spus în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace, Daniel Diculescu, fondator al Evophoria Solutions, una dintre companiile care face parte din grupul dezvoltat de acesta.

     El a povestit că primul pas pe care l-a făcut ca antreprenor a fost în 2016, când a înfiinţat o companie de advertising, care se ocupa cu producţia publicitară.

     „Practic făceam print pe material textil,  doar că ne-am dat seama că timpul pe care îl alocam strict pentru producţie era mai mare decât cel alocat pentru gestionarea şi scalarea businessului şi atunci am decis să externalizăm procesul de producţie spre o ţară în care mâna de lucru e ieftină. Am ales China, iar apoi am crescut şi portofoliul de produse şi am început să ne dezvoltăm”, a povestit antreprenorul român evoluţia businessului pe care l-a creat.

    De asemenea, activitatea companiei s-a desfăşurat de la început în mediul online, mai exact pe platforma Amazon, după ce Daniel Diculescu a urmat cursuri de vânzare pe astfel de canale. „În urma acelor cursuri ne-am dat seama că dacă urmăm acest model de business putem ajungem mai repede la performanţele dorite. Am început cu un brand pe nişa de fitness pe piaţa din Statele Unite – pe Amazon -, iar în prezent avem listate trei branduri pe Amazon şi în România avem două branduri care sunt exclusiv pe eMAG. Fiecare brand reprezintă o companie a grupului”, a explicat Daniel Diculescu.

    Pe piaţa din România antreprenorul român a făcut paşi spre finalul anului 2019, când a înfiinţat compania Evophoria Solutions, prin care comercializează produse fizice pentru uz casnic, articole de recuperare medicală sau accesorii de îngrijire personală.

    „Din anul 2019 nu am prins foarte multe luni de activitate pe piaţa din România, însă pot să spun că am crescut pe parcursul anului 2020. Ne ocupăm strict de partea de comercializare de produse fizice, care cumva să rezolve anumite probleme pe care clienţii şi oamenii le întâlnesc în viaţa de zi cu zi. Încercăm să scalăm cât putem pe piaţa locală.”

    De asemenea, spre finalul anului 2019 compania a început şi activitatea pe platforma eMAG Marektplace, care timp de aproximativ un an a fost singurul canal prin care Evophoria Solutions îşi vindea produsele la nivel local. „Am testat platforma Marketplace a eMAG şi am stabilit că are potenţial de creştere şi noi trebuie să fim prezenţi cu produsele noastre. Dacă la început eram focusaţi 90% pe activitatea de pe platforma Amazon, acum ne distruim atenţia şi focusul atât pe platforma eMAG Marketplace, cât şi pe Amazon. Spre exemplu, pe platforma Amazon ai o deschidere mai mare, o piaţă mai largă, dar în acelaşi timp ai şi o concurenţă uriaşă, dar pe Marketplace-ul eMAG ai o piaţă mai mică, dar şi concurenţa este mai mică şi cumva compensează” a mai menţionat Daniel Diculescu.

    Pentru piaţa locală, antreprenorul român a investit recent şi în dezvoltarea unui site al companiei Evophoria Solutions, prin care să vândă produsele brandului. „Am lansat de puţin timp şi un site propriu, dar am avut nevoie de cât mai multe produse pentru a deschide un site propriu, care să şi fie profitabil. Însă, în prezent, vânzările înregistrate pe platforma eMAG reprezintă circa 80% din cifra de afaceri a companiei Evophoria Solutions, dar timp de un an am vândut doar pe platforma Marketplace.”

    În ceea ce priveşte produsele pe care le comercializează grupul, acestea sunt distribuite pe cele trei pieţe în funcţie de specificul consumatorilor. Astfel, în SUA predomină produsele de fitness şi sport, iar în România cele care pot rezolva probleme de sănătate, a mai explicat antreprenorul român. „În România, avem mai mult produse electronice pentru că piaţa locală de fitness sau yoga, spre exemplu, nu este la fel de dezvoltată ca cea din America. Cel mai mare succes le au produsele de igienă şi îngrijire personală şi cele de recuperare medicală pe piaţa locală, spre exemplu, cel mai achiziţionat produs este duşul bucal, un aparat care ajută igiena orală. Există o creştere şi în zona echipamentelor de fitness şi sport, dar e mai mică decât cea înregistrată pe celelalte segmente de produse amintite mai devreme.”

    Daniel Diculescu spune că unul dintre motivele pentru care produsele de fitness şi sport ale companiei nu se pliază pe piaţa locală este reprezentat de faptul că în România oamenii preferă să facă sport la sală şi nu acasă, iar produsele comercializate de antreprenorul român sunt dedicate antrenamentelor de acasă.

     „Am observat că pe piaţa din România oamenii încă nu sunt atât de deschişi spre a face sport acasă, pentru că avem această mentalitate în care credem că doar la sală se poate face mişcare şi sport. În schimb, în SUA majoritatea oamenilor fac fitness acasă, sunt mult mai puţini oameni care merg la sală pentru a se antrena.”

    Evophoria Solutions a închis anul 2020 cu afaceri de aproximativ 300.000 dolari, iar pentru finalul anului în curs estimează că cifra de afaceri a companiei pe care o conduce va depăşi un milion de dolari. La nivel de grup, cifra de afaceri înregistrată la finalul anului 2020 a fost de peste două milioane de dolari, în creştere faţă de anul precedent.

     „Vânzările pe piaţa din SUA au crescut cu 30% anul trecut, iar în România cu 100%. În continuare, cred că piaţa se va stabiliza. Dacă anul trecut am avut creşteri mari pentru că oamenii au fost nevoiţi să treacă de la comerţul tradiţional, la cel online, au fost nevoiţi să petreacă mai mult timp acasă – să înveţe acasă, să muncească acasă –, cumva, anul acesta văd o revenire la un nou normal, adică la un normal care s-a creat în timpul pandemiei, care deja a avut parte de o creştere substanţială”, a spus Daniel Diculescu.

     De asemenea, în cadrul grupului lucrează circa 12 persoane, la care se adaugă diverşi colaboratori. „A fost uşor să mărim echipa în perioada pandemiei, având în vedere că multe joburi s-au sistat şi unele afaceri s-au închis.”  În ceea ce priveşte planurile pe termen lung, Daniel Diculescu spune că dacă brandurile pe care le-a dezvoltat vor deveni cunoscute pe piaţa locală va face pasul şi spre mediul offline.

     „Ne-am gândit să intrăm şi pe partea offline, deşi noi ne-am bazat încă de la început pe comerţul din mediul online, având avantajele lui. Dar pe viitor, dacă brandurile noastre proprii vor creşte şi vor începe să fie cunoscute pe piaţa din România, vom încerca să le plasăm şi în magazinele mari de retail offline”, a conchis antreprenorul Daniel Diculescu.

  • Povestea a doi tineri care au deschis o afacere cu produse pe care nu le găseau şi în pandemie aceasta a explodat: au avut vânzări de jumătate de milion de euro

    Pasiunea pentru vânătoare şi pescuit a doi prieteni şi lipsa articolelor dedicate celor două activităţi în mediul online au dus la înfiinţarea businessului Maxlife.ro.  Doi antreprenori români au ajuns astfel să vândă produse pentru pescuit, vânătoare şi tir sportiv de jumătate de milion de euro în primul an al pandemiei.

    În martie 2020, când a fost impusă starea de urgenţă, ne aşteptam ca businessul să moară complet, pentru că nu mai avea voie lumea să meargă la vânătoare şi pescuit, dar am avut o creştere enormă în lunile ce au urmat. Ne-am gândit că poate oamenii au avut timp să se informeze mai mult şi au investit în pasiuni”, a spus Mihnea Ştefan, cofondator şi director de achiziţii în cadrul Maxlife.ro, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace.

    Astfel, pe parcursul anului trecut, compania Maxlife.ro, care vinde produse şi articole de pescuit, vânătoare şi tir sportiv, şi-a majorat afacerile cu aproximativ 55%, ajungând astfel la afaceri de aproape 500.000 de euro, iar valoarea bonului mediu s-a dublat şi aceasta în unele cazuri. „Se cer produsele scumpe, precum sonarele de pescuit, lunete scumpe de vânătoare, haine specializate pentru vânătoare.

    Spre exemplu, un sonar de pescuit poate să ajungă şi la un preţ de 4.000 – 5.000 de euro şi o lunetă la 3.000 – 4.000 euro. În plus, am început să primim mai multe comenzi din zona rurală, am primit şi din zone de care nu auzisem până la acel moment. De asemenea, valoarea bonului mediu a crescut şi aceasta pe parcursul anului trecut, de la 250 de lei la 300 de lei sau chiar la 500 de lei.”

    Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute, Maxlife.ro a crescut numărul de produse şi articole dedicate pescuitului, activităţii de vânătoare şi tirului sportiv la circa 7.000. „Anul trecut şi noi am listat mai multe produse pe platformă. În prezent, avem circa 7.000 de produse active pe platforma proprie, un pic mai puţine pe platforma Marketplace şi în jur de 1.000 de produse în showroomul din Bucureşti, dar putem aduce clienţilor orice produs în 15 minute.” Mihnea Ştefan şi prietenul lui din copilărie au decis să înfiinţeze businessul Maxlife.ro în 2013, după ce au observat că pe piaţa online nu se găsesc produse şi articole dedicate acestor activităţi, cu toate că cerere exista. „În 2013 am observat noi că oferta de produse de vânătoare şi pescuit pe piaţa online era săracă şi în ceea ce privea atât produsele scumpe, cât şi serviciile postvânzare. Astfel, cum aceste două activităţi erau pasiunile noastre din copilărie – a mea vânătoarea şi a colegului de business pescuitul –, ne-am gândit să deshidem un site cu articole de pescuit, vânătoare şi tir sportiv, iar asta s-a dovedit a fi o decizie bună”, îşi aminteşte cofondatorul Maxlife.ro. De asemenea, un atu cu care a plecat la drum compania a fost reprezentat de faptul că cei doi antreprenori deja se cunoşteau cu furnizorul de articole şi produse de vânătoare Arrow International.

    În primii ani de activitate compania Maxlife vindea produsele doar pe site-ul propriu, însă, în 2017, cei doi antreprenori au observat că pe platforma eMAG Marketplace există cerere pentru astfel de articole, însă oferta nu exista, astfel că au decis să listeze produsele şi pe platforma deţinută de eMAG. „Am decis să ne listăm noi produsele pe platformă. Am investit circa 2.500 de euro pentru a sincroniza platformele, am listat produsele, am automatizat fluxul de vânzare şi a fost un pas bun pentru businessul nostru.” În prezent, canalul principal de vânzare este reprezentat tot de mediul online, deşi recent compania a deschis un showroom în Bucureşti, în zona Pallady, unde se află şi depozitul central al companiei. „Circa 65% din vânzări sunt înregistrate pe platforma online proprie, aproximativ 30% prin platforma eMAG Marketplace şi circa 5% vin din comparatoarele de preţuri şi alte site-uri pe care sunt listate produsele.” Mihnea Ştefan spune despre pasul făcut recent în mediul online, mai exact în urmă cu nici o lună, că decizia a venit ca răspuns la planurile şi viziunea companiei. „Vrem să oferim oamenilor posibilitatea să vadă şi să atingă produsele înainte de a le achiziţiona. În timp am ajuns la concluzia că este bine să avem şi un showroom, unde clienţii să vină să vadă produsele sau chiar să ridice produsele rezervate pe site. E un pas logic să venim şi în mediul offline. Traficul este mai greoi, momentan nu ştie lumea de noi. Urmează să pornim câteva campanii de promovare, dar ne aşteptăm să ne calce lumea pragul.”

    În cadrul companiei lucrează în prezent trei persoane, iar în showroomul deschis recent în Bucureşti lucrează o singură persoană, angajată şi ea recent. „Businessul a fost dezvoltat de aşa natură încât să nu fim nevoiţi să ne bazăm pe disponibilitatea forţei de muncă. Avem foarte multă automatizare, site-ul are o arhitectură de ultimă generaţie. Când am deschis showroomul am avut nevoie doar de o persoană”, a explicat Mihnea Ştefan.

    În ceea ce priveşte planurile companiei pentru anul în curs, cofondatorul Maxlife.ro a spus că principalul obiectiv al anului 2021 vizează extinderea activităţii pe platforma eMAG din Bulgaria şi creşterea portofoliului de produse, prin extinderea lanţului de furnizori. „Nu vizăm şi piaţa din Ungaria, chiar dacă eMAG are activă platforma Marketplace şi acolo, pentru că piaţa este bine împărţită la ei. De asta ne îndreptăm spre Bulgaria, pentru că acolo este loc de creştere, am observat că şi ei caută articolele de pescuit şi vânătoare pe care noi le vindem. Acum suntem în discuţii, dar până la finalul anului în curs vom fi prezenţi şi pe piaţa din Bulgaria. De asemenea, în continuare vrem să adăugăm mai multe produse în portofoliu, să vorbim cu cât mai mulţi furnizori”, a conchis Mihnea Ştefan.

  • În 2020, grupul eMAG a avut venituri de 8,93 de miliarde de lei

    Rezultatele confirmă o primă etapă de dezvoltare accelerată a ecommerce şi reflectă investiţiile în tehnologie, infrastructura logistică, în dezvoltarea internaţională şi a eMAG Marketplace.

    „Anul 2020 a fost unul complicat, în care, la început ne-am adaptat din mers, investind în programe de work from home, dar şi în siguranţa angajaţilor din prima linie. Tot ecosistemul de ecommerce, format din furnizori, comercianţi în Marketplace, curieri, tehnologie, cei 7.500 angajaţi eMAG, a servit foarte bine clienţii în momentele grele ale pandemiei. Am ajutat autorităţile în lupta impotriva pandemiei cu materiale sanitare necesare, care nu se găseau la momentul respectiv, în valoare de 12,5 milioane de lei prin programul Donează pentru linia întâi. Nu în ultimul rând, am dezvoltat servicii pentru clienţi, adaptate noului context. În continuare vom investi în creştere, cu focus pe dezvoltare internaţională şi comercianţii din Marketplace, dar şi în companii antreprenoriale româneşti care vor să se dezvolte internaţional,” a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

    Dante International SA, compania care cuprinde eMAG România, Fashion Days România şi realizează vânzări pentru eMAG Bulgaria şi eMAG Ungaria, a înregistrat o cifră de afaceri de 6,72 miliarde de lei în anul 2020.

    Odată cu intrarea într-o nouă etapă de dezvoltare, eMAG îşi propune să îşi consolideze prezenţa în regiune prin investiţii de 3,2 miliarde de lei pentru a deveni un ecosistem regional de tehnologie. Investiţiile vor susţine crearea de infrastructură logistică prin extinderea reţelei easybox, dar şi printr-un nou centru logistic, cu o suprafaţă 130.000 de metri pătraţi, care permite integrarea a 1.000 de selleri în programul Fulfilment by eMAG. Valoarea investiţiei în noul hub este de 90 de milioane de euro.

    Pe plan internaţional, în Ungaria, unde ţinta este de vânzări de un miliard de euro în următorii patru ani, compania a deschis deja primele showroom-uri şi a instalat 160 de unităţi easybox. În Bulgaria, eMAG a inaugurat primul showroom şi se va concentra în continuare pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sale către clienţi.

    eMAG Marketplace a ajuns anul trecut la peste 36.000 de IMM-uri care vând în România, Bulgaria şi Ungaria, cu 80% mai mult faţă de anul anterior.

    eMAG se află în plin proces de transformare a operaţiunilor sale pentru a reduce emisiile de carbon. În 2020, a neutralizat prin compensare amprenta de carbon a operaţiunilor sale, ajungând la net zero, şi s-a angajat să reducă amprenta de carbon a produselor şi serviciilor pe întregul lanţ de aprovizionare la zero în următorii 10 ani.

    Grupul eMAG are în portofoliu brandul eMAG, retailerul online de fashion Fashion Days, magazinul specializat în produse IT şi electronice PC Garage, compania românească de curierat rapid, local, naţional şi internaţional Sameday Delivery, atelierul de reparaţii Depanero, agenţia de marketing online Conversion Marketing, platforma de livrări la domiciliu de mâncare şi alte produse necesare casei tazz by eMAG şi compania de software Zitec.
     

  • Ce idee de afacere de succes i-a venit unui român în timp ce cutreiera munţii în lung şi-n lat

    Grigore Mocreac este originar din Chişinău şi s-a stabilit în Braşov în 2017. O idee născută parcă de nicăieri, din obiceiul lui de a cutreiera munţii în lung şi-n lat, l-a purtat către antreprenoriat, care a luat forma Zen Rituals Product, o gamă de sare de baie şi săpunuri naturale. Până la listarea pe Amazon a mai fost un singur pas, iar acum, împreună cu asociatul lui – Zgureanu Stanislav – Grigore vrea să crească portofoliul şi veniturile odată cu el.

    Într-o zi, eram în vizită în Sovata la lacul Ursu, după o competiţie montană. Aveam febră musculară în picioare şi muşchii tensionaţi, iar după o oră de bălăceală în apa sărată din lacul Ursu, am simţit o uşurare. În acel moment mi-a venit ideea de a crea un produs pentru sportivi”, îşi aminteşte Grigore Mocreac.

    Prinsese deja fascinaţia pentru platformele online şi îl atrăgea gândul că produsele făcute de el ar putea ajunge la orice utilizator din lume, aşa că s-a documentat şi nu a fost nevoie de mai mult de jumătate de an până la prima vânzare pe Amazon. Nu fără peripeţii însă. „La primele două loturi de produse trimise prin Amazon, am avut pierderi colosale, pentru că nu am optimizat ambalajul produselor, astfel că 30% au ajuns sparte din depozitele Amazon la clienţi.”

    A început să îmbunătăţească treptat etapele, iar din anul 2018 până în vara lui 2020, totul se făcea manual – de la dozarea sării în recipient până la aplicarea etichetelor. 2018 a fost şi anul accesării fondurilor Start Up Nation, iar finanţarea s-a concretizat într-o linie de producţie care ajută la malaxarea sărurilor cu uleiurile esenţiale, etichetarea recipientelor, dozare şi montarea capacelor. Din noiembrie 2020, sărurile Zen Rituals Product se vând şi prin intermediul eMag.

    „Pentru 2021 avem planuri mai îndrăzneţe, deja ştim exact ce produse trebuie să trimitem către Amazon şi în ce perioadă, pentru a avea vânzări bune. Ne bucurăm foarte mult şi pentru dinamica vânzărilor pe eMag. Planificăm să lansăm încă o serie nouă de produse.”

    Un recipient de un kilogram de sare Epsom este în medie 25 de lei, un set cu trei recipiente de un kilogram ajunge la 89 de lei, iar setul din trei recipiente de un kilogram plus trei săpunuri naturale costă 109 lei.

    Zen Rituals Product a adus în 2020 o cifră de afaceri de 445.000 de lei, businessul funcţionând, în decembrie anul trecut, cu cinci angajaţi. Tot procesul de producţie are loc în Braşov, într-o hală de mici dimensiuni, unde se află şi depozitul cu materie primă.

    „Clientul nostru este orice persoană care îşi doreşte un răsfăţ sau relaxare, dar şi persoanele care fac sport şi au nevoie de refacere după antrenamente. Noi producem patru tipuri de sare – săruri din salinele din România, care conţin cele mai multe minerale benefice pentru sănătatea noastră; sare de Himalaya, de asemenea bogată în minerale; sare de mare şi sarea-minune, aşa-numita Epsom sau sare amară, care are cel mai mare conţinut de magneziu. Toate sunt benefice pentru orice persoană de orice vârstă”, spune Grigore Mocreac.

    Pe Amazon, un recipient de un kilogram costă în medie 19,9 dolari, un set cu trei recipiente cu sare ajunge la 39,99 dolari, iar unul cu trei recipiente de un kilogram şi trei săpunuri naturale ajunge la 49,99 dolari. Pe eMag, preţurile sunt mult mai mici, deoarece nici costurile logistice nu sunt la fel de ridicate. Astfel, un recipient
    de un kilogram de sare Epsom costă în medie 25 de lei, un set cu trei recipiente de un kilogram ajunge la 89 de lei, iar setul din trei recipiente de un kilogram plus trei săpunuri naturale costă 109 lei.

    După un an extrem de dificil, antreprenorul se arată totuşi mulţumit de reuşitele obţinute până acum. „Anul 2020 a început destul de prost, toţi furnizorii s-au oprit şi nu am reuşit să trimitem produse prin Amazon, dar ceea ce nu ne omoară ne face mai puternici. Datorită proiectului Start Up Nation şi creditului IMM Invest, am reuşit să reanimăm afacerea şi, pentru prima dată după doi ani de muncă, vedem că produsele noastre încep să se vândă şi să aducă profit”, spune Grigore Mocreac.

    „Pentru 2021 avem planuri mai îndrăzneţe, deja ştim exact ce produse trebuie să trimitem către Amazon şi în ce perioadă, pentru a avea vânzări bune. Ne bucurăm foarte mult şi pentru dinamica vânzărilor pe eMag. Planificăm să lansăm încă o serie nouă de produse.” Grigore Mocreac, cofondator Zen Rituals Product

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Speeread – platformă de optimizare a cititului (Sibiu)

    Fondator: Călin Dragoman

    Investiţie iniţială: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 65.000 de lei (circa 13.500 de euro)

    Prezenţă: online

    DifferentCut – brand de modă (Bucureşti)

    Fondatori: Florin Negulici şi Roxana Fostea

    Investiţie iniţială: 5.000-10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000 de lei (circa 62.500 de euro)

    Prezenţă: online şi în Bucureşti

    SoferOnline – aplicaţie pentru pregătirea examenului auto (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Ciceu

    Investiţie iniţială: 2.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online

    Burger Story – restaurant specializat în burgeri (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Iacovenco

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Phi Design – studio de amenajări interioare (Bucureşti)

    Fondatoare: Mădălina Ion şi Alina Stan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce a reuşit o familie din România după ce afacerea la care visau a eşuat şi au fost nevoiţi să o închidă

    Pentru Bogdan BaGiag şi soţia sa, businessul din pasiune nu a fost şi cel care să le aducă succesul. S-au reprofilat de la comercializarea de accesorii pentru pescuit la producţia şi vânzarea unui cu totul alt tip de accesorii: cele pentru dormit.  Pernele şi pilotele cu puf natural de gâscă i-au ajutat să treacă pragul psihologic de 1 milion de euro, iar în curând, sperĂ ei, îl vor depăşi şi pe cel de 5 milioane.

    Bogdan Bagiag a înfiinţat businessul Pernador împreună cu soţia sa, în 2016, iar acum acesta este format din comercializarea şi vânzarea de perne şi pilote de puf şi pene de gâscă în online (prin site-ul propriu, prin marketplace-ul eMAG şi pe reţelele sociale), precum şi prin parteneriate cu circa 100 de retaileri de profil. Chiar dacă cei doi sunt foarte tineri – Bogdan Bagiag are 32 de ani, iar soţia sa, 28, – au avut şi alte businessuri înainte – în domeniul pescuitului, de pildă: „Pescuitul este un hobby al meu şi al soţiei şi de acolo am avut ideea să facem comerţ cu accesorii de pescuit. Am avut o tonetă într-un bazar şi am activat câţiva ani în acest domeniu”.

    Businessul din pasiune nu a fost profitabil, astfel că s-au gândit să înceapă producţia de dosuri de pernă pentru curăţătoriile din ţară. În 2017 s-au apucat şi de producţia de perne, pilote şi alte accesorii pentru dormitor. În acelaşi an au intrat pe platforma eMAG Marketplace şi şi-au construit şi site-ul propriu. „Când am început businessul Pernador a fost total diferit fiindcă nu aveam deloc experienţă în online şi a trebuit să ne adaptăm în timp”.

    Cum au luat decizia să înceapă un business de producţie? Drumul nu a fost deloc uşor: „Ca în orice business, la început a fost greu pentru toţi cred – cu foarte multă muncă, iar primele produse au fost dificil de lansat, noi neavând niciun fel de experienţă în domeniul textilelor. La început le făceam în alte locuri şi aveam diverse probleme, referitoare la calitate sau la livrare, astfel că am decis să ne facem noi propria secţie de cusut. Am cumpărat maşinile de cusut şi ne-am gândit să începem eu şi soţia să facem dosuri, doar că făceam foarte puţine în timp îndelungat, ne prindeau nopţile pe la firmă şi nu dădeam randament”. Au decis astfel să angajeze oameni mai buni decât ei care să se ocupe de realizarea produselor. Iar fiindcă au ajuns să aibă mai mulţi angajaţi, iar comenzile scădeau în anumite perioade, au început să producă şi perne şi pilote, lenjerii şi alte accesorii pentru dormitor.

    Investiţia iniţială nu a fost foarte mare – circa 10.000 de lei, direcţionaţi în achiziţia maşinilor de cusut. Prin intermediul eMAG, au accesat recent o linie de credit care să le permită să aibă în permanenţă un stoc de credite în depozit. În 2020 au ajuns la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro şi au în jur de 20 de angajaţi, anul acesta şi-au propus să ajungă la 1,5 milioane de euro, iar în anii viitori vor să treacă de 5 milioane de euro. Din planurile lor nu lipsesc dezvoltarea de alte produse şi automatizarea a cât mai mult din activitate.

    În 2019, soţia sa a început un business secundar, prin care au început să producă şi păpuşi personalizate cu numele solicitate de clienţi.

    Când vine vorba despre sfaturile pe care le-ar da şi altor tineri antreprenori, Bogdan Bagiag spune: „Antreprenorii aflaţi la început de drum trebuie să îşi cunoască foarte bine produsele pe care le vând, să creadă în acestea şi să nu creadă că pot să lanseze un produs ieftin şi prost, iar după câţiva ani să mai existe încă în piaţă”.

     


     

  • (P) Câteva moduri în care telefoanele mobile ne-au schimbat viaţa fără să realizăm

    Acum aproape 15 ani, smartphone-urile ne-au schimbat viaţa într-un singur sens. Simţim că au fost alături de noi dintotdeauna, dar cu siguranţă a trecut doar un deceniu şi jumătate – nici măcar – de când Apple anunţa primul iPhone. Atât de puternic şi cu schimbări atât de dramatice încât pare de neconceput să trăieşti zi de zi fără smartphone la îndemână. Iată câteva moduri în care aceste dispozitive ne-au schimbat viaţa.

    1. Accsul la întreaga lume: Posibilitatea de a vă conecta la Internet de pe un dispozitiv care încape într-un buzunar a deschis uşile tuturor. Utilizarea internetului este atât de masivă încât companiile au scăzut preţurile, crescând astfel consumul de date.

    2. Aplicaţii care au înlocuit industrii întregi: Gama largă de servicii pe care aplicaţiile le-au rezolvat a făcut ca unele obiceiuri şi obiecte să dispară, cum ar fi purtarea unei hărţi de hârtie atunci când călătoriţi, agende şi chiar ceasuri. Smartphone-ul a modificat drastic ideea telefonului mobil, dedicat ca prim scop comunicării şi l-a transformat într-o fereastră permanent deschisă pentru a accesa orice informaţie din lume.

    3. Apeluri? Ce-i asta? Dacă la un moment dat telefoanele mobile au fost un succes pentru că puteam apela de oriunde ne-am afla, aplicaţii precum WhatsApp sau Messenger cumva au „ucis” serviciul de apel tradiţional, iar acest obicei a fost înlocuit cu mesaje text şi / sau voce. Astăzi, ceea ce facem cel mai puţin cu telefonul este să vorbim. Legat de punctul anterior, odată cu scăderea apelurilor, utilizările alternative ale dispozitivului au devenit adevăraţii protagonişti. Facebook, Instagram şi Snapchat, pentru a numi câteva, au îndreptat atenţia asupra calităţii fotografiilor pe care le facem. Prin urmare, camera este unul dintre aspectele cele mai importante atunci când alegeţi un telefon mobil.

    Descoperiti gama completa de telefoane pe emag.

    4. Consumăm mai mult video şi nu televizat. YouTube, Netflix şi jocurile video mobile au înlocuit televiziunea, care nu mai este ecranul principal. Smartphone-ul a devenit un complement (de exemplu, te uiţi la un program şi apoi îl comentezi pe Twitter sau pe Facebook). Pare foarte riscant să ne gândim la moartea televiziunii tradiţionale, dar nu trebuie să pierdem din vedere tendinţa. Caracteristicile smartphone-ului nu favorizează ideea de„ vizionare TV” ca atare, datorită dimensiunii sale, dar funcţionează pentru accesul asincron la conţinut, pentru consumul de jocuri interactive sau pentru consumul ocazional legat de disponibilitatea mai mică a unui alt ecran. Foarte posibil, vom prefera în continuare să vedem anumite conţinuturi pe un ecran mare şi de pe canapea, dar smartphone-ul oferă alternative pe care mulţi le consideră foarte interesante pentru acest consum.

    5. Controlăm casa din telefon. Odată cu explozia electrocasnicelor smart şi Internet of Things (IoT), tot mai multe lucruri le putem face direct din telefon. Putem stinge luminile, porni centrala, opri televizorul, porni aspiratorul sau maşina de spălat etc. Lucruri care până nu de mult aveau nevoie de prezenţa noastră pentru a funcţiona, sunt acum la îndemână prin telefon, de oriunde ne-am afla. Putem porni aspiratorul robot dintr-o aplicaţie pe telefon atunci când suntm la muncă sau reglăm temperatura în casă înainte de a ajunge, astfel că o găsim aşa cum ne-o dorim.

    6. Ceas deşteptător? Cui îi trebuie? Serios, cine mai foloseşte ceas deşteptător în ziua de azi, când poţi seta şi zece alarme pe telefonul mobil dacă vrei. Să nu mai spunem de faptul că uneori nici măcar ceasul de pe încheietură nu-l mai folosim, ci ne uităm la oră direct la ecranul telefonului mobil.

    7. Imaginile, mai importante. Imaginea a fost întotdeauna un instrument puternic de comunicare, aşa cum ne-a arătat creşterea camerelor digitale compacte în ultimele decenii. Cu toate acestea, sosirea smartphone-ului a făcut ca piaţa respectivă să explodeze literalmente. Twitter, Facebook, Instagram sau Snapchat sunt doar câteva exemple ale modului în care cetăţenii comunică din ce în ce mai puţin cu text şi mai mult cu imagini.

     

  • Printre norocoşii pandemiei: Traditional Goodies a înregistrat o creştere de 27% a cifrei de afaceri şi a ajuns la venituri de aproape un milion de euro

    Compania românească Traditional Goodies şi-a început activitatea în urmă cu şapte ani şi comercializează produse de larg consum, jucării şi produse cosmetice, dar şi produse ale micilor întreprinzători români. Anul trecut, în criză pandemică, compania s-a numărat printre jucătorii norocoşi, înregistrând o creştere de aproximativ 27% a cifrei de afaceri, ajungând astfel la venituri de aproape un milion de euro, pe fondul pandemiei care a accelerat vânzările companiei, mai ales în mediul online.

     

    Am înfiinţat compania în urmă cu şapte ani, iar obiectivul de activitate era de a distribui produse cosmetice şi suplimente alimentare ale micilor producători români către alte magazine partenere. În 2019, aveam afaceri de 3,7 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a depăşit 4,7 milioane de lei. Comparativ cu alte businessuri care au fost afectate de pandemie, pentru noi această criză a fost o oportunitate de creştere şi dezvoltare”, a spus Tudor Barbu, fondatorul companiei româneşti Traditional Goodies, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace.

    Compania românească este activă în prezent atât în mediul offline – unde distribuie B2B (business to business) spre vânzare unor jucători parteneri care deţin magazine fizice, cât şi în mediul online – care a fost principalul motor de creştere şi segmentul care a ajutat la majorarea indicatorilor financiari, pe parcursul anului trecut.Tudor Barbu a adăugat că anul trecut, în perioada stării de urgenţă, vânzările din mediul offline au scăzut cu circa 70%, însă s-au mutat în mediul online, unde compania a înregistrat o creştere substanţială.

    „În prezent, vânzările din mediul offline reprezintă circa 30-35% din totalul cifrei de afaceri a companiei”, a mai spus fondatorul Traditional Goodies. De asemenea, în mediul online, compania românească vinde produse atât prin intermediul unui site propriu, cât şi prin intermediul eMAG Marketplace, platformă pe care este activ din 2016 şi care a înregistrat o creştere de aproximativ 300% anul trecut, pe fondul pandemiei şi a măsurilor impuse de autorităţi. „În 2016 am deschis magazinul Traditional Goodies în eMAG, unde am avut iniţial o listare de aproximativ 100 de produse. În urmă cu doi ani am decis să facem un proiect mai mare şi am început să creştem gama de produse de pe această platformă, care în 2020 a generat aproximativ 45% din cifra de afaceri a companiei, în creştere cu 300% faţă de anul precedent”, a menţionat Tudor Barbu. De asemenea, compania Traditional Goodies este prezentă şi în eMAG Genius easybox. Tudor Barbu a explicat că prin intermediul site-ului propriu compania Traditional Goodies vinde alte produse faţă de cele listate pe platforma eMAG Marketplace, acesta fiind un canal separat de vânzare.

    „Site-ul nostru este un magazin de produse tradiţionale româneşti, de la antreprenori locali, iar 90% din produsele care se află pe site-ul propriu nu sunt şi pe eMAG Marketplace.”Astfel, magazinul propriu comercializează strict produse româneşti, realizate de mici producători români, în timp ce pe platforma Marketplace, în cadrul magazinului Traditional Goodies, reprezentanţii companiei au extins gama spre produse de larg consum, jucării, cosmetice şi altele. De asemenea, în continuare Tudor Barbu vizează să extindă categoriile de produse listate pe platforma eMAG, el spunând că acest proces de extindere a portofoliului de produse nu încetează niciodată.

    „Avem între 25 – 30 de furnizori activi, momentan am tot schimbat furniziorii pentru că lucrăm cu antreprenori la început de drum, businessuri relativ mici ca şi volum de producţie, a trebuit să găsim furnizorii cu care putem avea o colaborare pe termen mai lung. De fiecare dată adăugăm şi alte produse în portofoliu. Spre exemplu, dacă în 2019 aveam pe marketplace-ul eMAG în jur de 700 de produse, în prezent avem aproximativ 1.500”, a mai spus antreprenorul Tudor Barbu. Pe parcursul anului trecut, cele mai vândute produse de pe platforma eMAG au fost cele de igienă personală şi curăţare a locuinţei, hârtie, cafea şi alte produse din aceste categorii, a adăugat fondatorul companiei româneşti. De asemenea, bonul mediu a înregistrat şi el o creştere de aproape 50% pe parcursul anului trecut, ajungând la aproape 120 de lei în 2020, faţă de 80 de lei în 2019. Compania înregistrează în prezent între 2.000 – 2.500 de comenzi lunar, având o creştere substanţială în ultimele câteva luni datorită unor schimbări ce au avut loc pe platforma eMAG Marketpalce, a mai spus Tudor Barbu. „Ţinta noastră este să creştem lunar cel puţin cu 10% ca număr de comenzi şi ca vânzări, faţă de luna precedentă, în primii trei ani de zile. Lucrurile s-au schimbat din cauza pandemiei, care ne-a dereglat în bine. Dar, ca medie, cred că am închis anul trecut cu circa 1.500 de comenzi pe lună.”

    În prezent, cinci persoane se ocupă doar de activităţile de pe platforma eMAG Marketplace şi a site-ului propriu, însă, pe lista de priorităţi a reprezentanţilor companiei se află şi noi angajări. „În pandemie am decis să suplimentăm forţa de muncă, pentru că nu mai făceam faţă numărului mare de comenzi, şi am mai angajat alte cinci persoane.” În prezent, compania deţine două depozite – unul în Tunari şi altul în zona Lacul Tei, care se întinde pe o suprafaţă de circa 350 mp, acesta fiind locul din care pleacă coletele. Pe termen scurt, planurile companiei vizează optimizarea proceselor şi activităţii din depozite şi relocarea acestui spaţiu dedicat stocurilor.

    „Ne dorim să ajungem cel puţin la 500 mp. Am aplicat pentru măsura trei guvernamentală şi avem un proiect în valoare de aproximativ 200.000 de euro, pentru care aşteptăm răspuns din partea guvernului. Momentan suntem blocaţi pentru că măsura trei este sistată şi nu avem un răspuns oficial din partea autorităţilor în ceea ce priveşte reluarea programului”, a continuat Tudor Barbu. De asemenea, planurile pentru prima parte a anului în curs presupun ca ei să se concentreze pe piaţa locală, pentru stabilizarea businessului, apoi vor să testeze şi pieţele din Ungaria şi Bulgaria. „Planurile pe care le aveam din 2019 pentru 2020 nu mai erau realiste nu mai aveau nicio bază, de aceea nu am făcut preconizări pentru anul 2021, pentru că nu ştim exact ce aşteptări să avem de la acest an. Avem un target trimestrial, pentru că aşa am stabilit lucrurile pentru anul în curs. Acest obiectiv este să ne stabilim în jur de 10% sub vânzările de anul trecut, ceea ce ar fi foarte bine pentru noi, mai ales că în prima parte a anului este concepută pentru optimizarea proceselor şi nu pentru creştere”, a conchis antreprenorul român.

  • Cine este omul care a preluat conducerea grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei, de la Iulian Stanciu

    Angajatul cu numărul 23, Tudor Manea, a preluat funcţia de CEO al grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei în 2020, de la Iulian Stanciu. Fondatorul eMAG ocupă acum scaunul de preşedinte executiv, de unde se va implica în conturarea strategiei de dezvoltare, în analiza, prioritizarea şi aprobarea investiţiilor şi bugetelor companiei, alături de noul CEO.

    Tudor Manea, 37 de ani, noul CEO al grupului eMag sau angajatul cu numărul 23, cum a spus Iulian Stanciu în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live, şi-a început cariera în cadrul companiei de retail online în urmă cu 16 ani, când a primit un post în echipa de IT, seara având misiunea de a livra colete pentru companie. 

     „Când am fost la interviu, eu eram pregătit să demonstrez că ştiu programare, că sunt un IT-ist bun, iar la un moment dat m-a întrebat directorul general de atunci dacă am permis. Aveam permis. Eu lucram în echipa de IT, unde făceam de toate având în vedere că eram 20 de persoane, iar seara livram colete”, îşi aminteşte Tudor Manea. Acesta a ajuns prima dată în echipa eMag în august 2006, şi a ocupat rolul de IT manager până în 2008, iar din aprilie 2008, până în ianuarie 2009, Tudor Manea a fost software integration manager, potrivit profilului personal de LinkedIn.

    Din 2010 până în 2014 a ocupat funcţia de IT and software development director în cadrul eMag, în timp schimbând încă patru funcţii: între 2014 şi 2015 a fost VP Human Resources and Technology, între februarie 2015 şi iulie 2015 a deţinut funcţia de VP Platforms and Technology, între iulie 2015 şi martie 2017 a devenit General Manager al eMag România, iar din aprilie 2017 şi până recent a fost COO ‒ Senior Vice President al companiei în România, Bulgaria şi Ungaria.

     Din punctul de vedere a studiilor, Tudor Manea, care s-a născut la Bucureşti, a terminat în 2007 Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Capitală, fiind pasionat de matematică. Însă lumea antreprenorială pare că l-a făcut să studieze şi latura de business, astfel că între 2011 şi 2013 a urmat un EMBA de Administrare şi Managementul Afacerilor, în cadrul Maastricht School of Management, iar apoi a urmat două programe executive la Stanford University, în SUA.

    Compania românească eMag, fondată în 2001, are în prezent activităţi în România, Bulgaria şi Ungaria, iar în cadrul grupului lucrează un număr de aproximativ 7.300 de persoane, din care 500 sunt în Ungaria, 200 în Bulgaria şi câţiva în Polonia. Iar unul dintre obiectivele pe care Tudor Manea trebuie să le atingă, pe termen scurt, este de a angaja încă 2.000 de persoane în următorul an.

    „Probabil că circa 6.500 din totalul angajaţilor sunt în România. Doar pentru următorul an avem în plan peste 2.000 de posturi noi pe care vrem să le acoperim. Asta înseamnă tehnologie – angajăm peste 200 de programatori, data scientist – oameni în comercial, în echipa de marketplace, finance”, a spus Iulian Stanciu în cadrul emisiunii. De asemenea, după circa 20 de ani de activitate, compania a depăşit afaceri de 8 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) la finalul anului trecut, un an bun pentru retailerul online, care a înregistrat o creştere de aproape 60% a acestui indicator financiar, având în vedere noul context creat de pandemie şi creşterea interesului şi a încrederii consumatorilor în a comanda online. Iar potrivit lui Iulian Stanciu, peste 60% din totalul cifrei de afaceri este generat de piaţa din România. „Pe lângă România, Bulgaria şi Ungaria, mai adresăm încă cinci ţări preluate prin fuziunea cu cei de la Extrem Digital, dar nu suntem cu prezenţă locală puternică, vindem acolo din Ungaria.” În plus, pe eMag, inclusiv pe platforma de marketplace, sunt listate circa 8 milioane de produse, iar un alt obiectiv al noului CEO Tudor Manea este ca peste trei ani compania să înregistreze între 30 şi 40 de milioane de produse listate. „În Ungaria suntem cam la o treime faţă de cât avem din România, în prezent. Businessul internaţional înseamnă aproape 40% din total şi ne propunem ca în trei ani acest segment să reprezinte peste 50%. Este unul dintre obiectivele care se află pe lista noului CEO Tudor Manea”, a adăugat Iulian Stanciu.

    De altfel, tot peste trei ani, eMag îşi propune ca 80% din produsele pe care le vinde să fie vândute de comercianţii activi pe platforma Marketplace, aceasta fiind o altă performanţă pe care Tudor Manea trebuie să o bifeze. Anul trecut, eMag România împreună cu cele 25.000 de companii active pe platforma eMag Marketplace au livrat aproximativ 45 de milioane de comenzi, din care 20 de milioane au fost înregistrate doar de eMag România, în timp ce platforma marketplace a ajuns la 250 de milioane de livări. „Avem 25.000 de comercianţi români activi pe platforma eMag Marketplace. În 2020, produsele vândute de aceştia pe platformă au crescut în volum cu 90% faţă de anul precedent, şi am ajuns la 25 de milioane de produse livrate de către aceşti mici comercianţi către clienţi din România”, a spus Tudor Manea.

    De asemenea, dintre sellerii înscrişi pe platformă, peste 1.000 vând şi pe pieţele din Ungaria şi Bulgaria, tot prin intermediul eMag Marketplace. „Însă, valoarea pe care o exportă aceştia este mai mare pentru că vând toate categoriile de produse. În perioada următoare, avem în plan să le punem la dispoziţie o modalitate mult mai simplă prin care ei să ajungă la clienţii finali din acele ţări. În prezent, sunt bariere mai greu de depăşit, dar avem în plan să simplificăm procesul în viitor. Vrem să îi ajutăm pe partea de traducere a produselor, să le oferim servicii sau acces la servicii de livrare mai facile, să îi ajutăm cu procesul de retur pentru a reduce costurile, sau să-i ajutăm pe partea de callcenter”, a mai spus noul CEO al grupului. Pentru a susţine obiectivele setate pe următorii trei ani, grupul eMag a bugetat afaceri de aproximativ 3,2 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) în depozite, livrare, centre regionale, easy-boxuri, tehnologie, resursă umană, dezvoltarea platformei eMag Marketplace şi programul eMag Ventures, prin care retailerul online îşi propune să susţină start-up-uri româneşti de tehnologie. „Această investiţie este o oportunitate privind la viitor. Pandemia a schimbat comportamente, comercianţii care considerau online-ul ca un canal secundar de vânzare, acum îl consideră un canal principal. Toate businessurile mari din offline se transferă către mediul online. Asta înseamnă că va fi nevoie de infrastructură de trafic, de logistică, de diverse alte competenţe pe care noi vrem să le punem la dispoziţie şi micilor comercianţi şi celor mari. Vrem să legăm investiţiile pe care le facem în toate ţările în care activăm foarte bine. Pentru că dacă nu vom face noi aceste lucruri le vor face alţii, fie că este o companie din SUA, Europa sau din China, cineva o va face pentru că sunt extraordinar de mulţi bani în pieţele de capital, sunt investiţii mari, iar aceşti bani se vor vedea la un moment dat şi vor ajunge şi în România”, a explicat Iulian Stanciu viziunea lui pe termen mediu şi lung.

    Un alt obiectiv pe care Tudor Manea va trebui să îl atingă este cel de dezvoltare a centrelor regionale, care să permită livrarea mai rapidă şi creşterea productivităţii.

     „Un lucru important în e-commerce este să livrezi cât mai repede produsele. Iar pentru a ajunge să livrăm cât mai repede în toată ţara va trebui să construim centre regionale aproape de marile oraşe de unde putem livra în aceaşi zi sau putem livra în două ore. Asta înseamnă că o să avem centre regionale în zona Transilvaniei, unul sau două centre, şi în Moldova probabil în nord un centru regional însemnat. Şi anul trecut am făcut faţă cu brio, iar dacă am reuşit să facem faţă când am fost luaţi pe nepregătite, mă aştept ca şi anul ăsta lucrurile să se desfăşoare foarte bine”, a spus Tudor Manea.

    El a adăugat că unul dintre factorii care sunt urmăriţi în cadrul companiei este cel de calitate a serviciilor oferite clienţilor finali. „Noi ne uităm la inputuri, iar cel mai important input este calitatea serviciilor oferite clienţilor – aici avem multe variabile, spre exemplu, numărul de colete livrate a doua zi din numărul total care trebuiau livrate. Aici consumăm mult timp şi aici ne concentrăm multe resurse pentru că am observat că este un segment important care ne ajută la creştere.”

    De asemenea, un factor care a contribuit la creşterea companiei pe parcursul anului trecut a fost faptul că, în urma restricţiilor impuse de autorităţi, tot mai multe persoane au început să comande online. Astfel, dacă anul trecut, grupul eMag a înregistrat un număr de peste 6 milioane de clienţi pe cele trei pieţe pe care este activ, obiectivul lui Tudor Manea este să dubleze acest număr în următorii trei ani. „Anul trecut au fost circa 4,5 milioane de clienţi activi în România, în Ungaria au fost 1,5 milioane şi în Bulgaria aproape un milion ‒ 800.000. Iar în trei ani de zile ne propunem să dublăm numărul acestor clienţi. Dacă acum sunt peste 6 milioane, ne propunem să avem 12 milioane de clienţi activi în următorii 3 ani. Creşterea pieţei de e-commerce a venit cumva din partea clienţilor care comandau deja din online şi au comandat mai mult în 2020, pe de altă parte au venit şi foarte mulţi clienţi noi, care sunt în special din zonele rurale. Iar aceşti clienţi noi care vin comandă la fel de mult ca cei vechi”, a mai spus CEO-ul eMag.

    În prezent, potrivit Euromonitor, piaţa locală de e-commerce, din totalul pieţei de retail, reprezintă circa 10%, acesta fiind un alt motiv pentru care reprezentanţii eMag au avut curajul de a bugeta investiţii de peste 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. „Tot ei au spus că de acum înainte, mai mult de jumătate din creşterea pieţei de retail va veni din e-commerce. Asta înseamnă că piaţa de e-commerce va creşte accelerat. Şi dacă punem în context aceste 10% în România, în alte ţări e-commerce-ul din total retail este de 30%. Venit dintr-un mix diferit, poate că în cărţi este la noi 30%, la fel în electronice şi IT, dar avem segmente mari care la noi au o pondere mare din retail, precum zona de alimente şi FMCG, unde e-commerce-ul este încă la început, iar schimbarea mare în 2020 a fost că şi aceste produse sunt pretabile în a fi vândute online, dar şi clienţii vor să le cumpere”, a explicat Iulian Stanciu.

    El a mai precizat că investiţiile în dezvoltarea internaţională vor viza în special Ungaria (unde grupul este deja prezent), dar şi o altă ţară din regiune, pe care o va anunţa în perioada următoare. „Concentrarea va fi pe Ungaria, dar vom anunţa în perioada următoare şi o ţară nouă pe care vom începe să ne dezvoltăm accelerat. Cea de-a şasea direcţie de dezvoltare a companiei eMag are în prim plan finanţarea start-up-urilor româneşti de tehnologie, prin programul eMag Ventures.  „Ne uităm aici la companii româneşti de tehnologie care să ţintească foarte sus. Aici credem că în următorii 3 ani putem să mai producem un unicorn românesc. Prin eMag Ventures investim în start-up-uri. Avem mai multe exemple, dar două sunt cunoscute şi vizibile în prezent, unul este Sameday, companie care acum patru ani livra circa 3.000 de colete pe zi şi acum au avut vârfuri de peste 200.000 de colete pe zi. Avem Tazz, o companie în care am investit acum doi ani – se numea eucemananc.ro – şi care creşte exponenţial, ca Făt-Frumos, aici ne uităm la creştere de la lună la lună. Spre exemplu, martie este peste 30% faţă de februarie, februarie a fost peste ianuarie cu peste 20%, iar ianuarie a fost peste decembrie cu 10%”, a exlicat Iulian Stanciu. El a adăugat că în prezent se află în discuţii cu 10 companii. „Prin eMag Ventures am văzut circa 100 de companii în ultima vreme, din care cu aproximativ 10 suntem în discuţii avansate. Sperăm să anunţăm o nouă investiţie cât de curând.”

    Tudor Manea, CEO eMAG

    „Dacă acum avem peste 6 milioane de clienţi, în trei ani vrem să dublăm, să ajungem la 12 milioane.”

     

  • eMAG anunţă că a atins pragul de 100.000 de membri activi pe cel mai important serviciu lansat în România

    La mai puţin de un an de la lansare, reprezentanţii eMAG anunţă că programul eMAG Genius a atins pragul de 100.000 de membri activi. Acesta asigură transport gratuit, livrare rapidă şi posibilitate de retur extins la 60 de zile.

    Din luna februarie, o parte din beneficiile Genius se aplică şi pentru oferte ale unor vânzători din Marketplace, astfel că gama de produse care beneficiază de transport gratuit a crescut de la sute de mii la peste 2 milioane de produse.

    Începând cu săptămâna aceasta, membrii Genius vor beneficia şi de livrare gratuită de la cele peste 6.000 de restaurante prezente pe platforma de livrare tazz by eMAG pentru comenzile tazz în valoare de minimum 75 de lei.

    Serviciul Genius este disponibil în 13 oraşe în care clienţii pot comanda produse cu livrare gratuită în cele peste 1.000 de unităţi din reţeaua easybox.