BusinessMagazin

Tag: elevi

  • Asociaţii de elevi: Legile învăţământului, într-o stare mai proastă decât forma iniţială

    „Proiectele publicate sunt într-un stadiu cel puţin la fel de dezastruos ca forma lor iniţială, având multiple măsuri care vin complet în detrimentul elevilor. La nivelul reglementării transportului elevilor, pare că autorii legilor au decis să arunce nişte termeni pe care nu îi înţeleg pe deplin în lege. Astfel, se discută despre decont, despre contracte, despre licenţe, şi mai apoi despre curse regulate. De la un articol la altul, se vine cu o contradicţie nouă, legea fiind alambicată şi generând confuzii mai mari decât orice altă lege de până acum în acest domeniu”, potrivit unui comunicat semnat de Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Timiş (AETm), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE) şi Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc).

    Conform semnatarilor, bursele elevilor sunt suprareglementate într-un mod inoportun, fiind introduse criterii pentru acordarea lor la nivelul legii.

    „Mai mult, în ciuda suprareglementării, sursa de finanţare şi modul de asigurare al burselor concret, precum şi rolul pe care autorităţile locale îl vor avea în acest mecanism. Similar anunţurilor făcute pe surse în cursul săptămânii, Ministerul Educaţiei propune introducerea unui examen de admitere la licee care să poată fi organizat de orice liceu, nu doar de colegiile nationale. Subiectele sunt realizate tot la nivel naţional, deci practic se doreşte o dublare a examenului de Evaluare Naţională. Ne poziţionăm ferm împotriva acestei măsuri, având în vedere că nu există niciun argument sau o analiză din care să putem deduce faptul că Evaluarea Naţională la acest moment nu este suficientă, şi că dublarea ei va ajuta elevii. Ba mai mult, studiile şi recomandările internaţionale din domeniul educaţiei sugerează faptul că examenele cu miză mare nu ar trebui susţinute la o vârstă atât de mică. Nu în ultimul rând, apreciem faptul că proiectul doreşte suprimarea mişcării de reprezentare a elevilor şi a consultării reale cu beneficiarii educaţiei. La nivelul proiectului, toate articolele preluate din Legea nr. 1/2011 unde era reglementată consultarea cu asociaţiile elevilor au fost modificate. Până şi în elaborarea Statutului Elevilor, document care vizează în mod direct beneficiarii, a fost înlăturată obligativitatea consultării acestora. Solicităm ferm Ministerului Educaţiei şi Guvernului României să nu transmită către Parlament proiectul în forma actuală, şi să modifice toate problemele semnalate”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Nu doar bugetarii se bucură de patru zile libere în ianuarie, ci şi elevii. La şcolile de stat nu se vor face cursuri pe 23 ianuarie, dar se vor recupera treptat orele din ziua respectivă

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea, în plus, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august libere, cu scopul de a crea punţi între zilele deja libere şi weekenduri. @ Şcolile de stat sunt obligate să îşi actualizeze programul de funcţionare sau orarul unităţii, astfel încât să recupereze zilele libere acordate anul acesta, pe lângă cele legale.

    Ministerul Educaţiei a anunţat că şi elevii din şcolile de stat, nu doar bugetarii, vor avea parte de încă o zi liberă, mai exact, ziua de luni, 23 ianuarie. Aceştia nu vor merge la cursuri deoarece s-a hotărât acordarea unei zile libere în plus, pe lângă liberul legal din 24 ianuarie (marţi), zi în care se sărbătoreşte Unirea Principatelor Române.

    „Şcolile vor fi închise pe 23 ianuarie, dar urmează să fie recuperate treptat orele din acea zi. Acest lucru a fost precizat într-o notă pe care Ministerul Educaţiei a transmis-o către unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare”, au spus pentru ZF reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

    Prin documentul transmis către inspectoratele şcolare, li se comunică acestora faptul că au obligaţia să îşi actualizeze programul de funcţionare sau orarul unităţii astfel încât să recupereze zilele libere acordate anul acesta, pe lângă cele legale, respectiv 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023.

    Totodată, în acest document este precizat faptul că activităţile didactice aferente zilelor de 23 ianuarie şi 2 iunie se pot programa şi anterior acestor date.

    În cazul şcolilor private, lucrurile stau cu totul altfel. Fiecare şcoală privată are dreptul să decidă dacă acordă zile libere în plus pe lângă cele legale.

    Şcoala privată Aletheea din Bucureşti, care cuprinde ciclurile de învăţământ primar şi gimnazial, nu va acorda zile libere suplimentare, pentru a face „punte” cu liberele legale.

    „Noi nu facem punte, nu am făcut niciodată. Liberele suplimentare care sunt anunţate pentru bugetari şi pentru şcolile de stat, la noi sunt zile lucrătoare normale. Respectăm liberele legale, dar nu şi zilele suplimentare. Pe 24 ianuarie noi vom ţine cursurile. Nu vrem să dăm programul şcolar peste cap”, a spus pentru ZF Oana Crăciun, director executiv al şcolii private Aletheea din Bucureşti.

    Conducerea acestei şcoli private alege să susţină cursurile în zilele libere suplimentare date de stat, explică ea, pentru că sunt părinţi care nu au libere acele zile şi au nevoie să îşi aducă copiii la şcoală.

    Zilele libere care urmează în anul 2023 sunt:

    24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

    14 aprilie — Vinerea Mare,

    16 şi 17 aprilie — Paşte ortodox

    1 mai — Ziua Muncii

    1 iunie — Ziua Copilului

    4 iunie şi 5 iunie  — A doua zi de Rusalii

    15 august — Adormirea Maicii Domnului

    30 noiembrie — Sfântul Andrei

    1 decembrie — Ziua Naţională a României

    25 decembrie şi 26 decembrie — Crăciunul

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

     

  • Peste jumătate din locurile alocate în licee tehnologice nu sunt ocupate. Deşi angajatorii au iniţiat parteneriate cu liceele pentru a-şi asigura forţă de muncă, România are doar 58 de şcoli în care există 400 de clase duale

    Şcolile profesionale din România au avut în anul şcolar 2020-2021 un total de 25.000 de absolvenţi, adică 17% din cei peste 144.000 de absolvenţi de liceu, po­trivit INS, în condiţiile în care înainte de Revoluţie aceas­tă formă de învăţământ avea anual circa 200.000 elevi, arată o analiză realizată de Bookland.

    Din cei peste 110.000 de elevi admişi în învăţă­mân­tul liceal (anul şcolar 2022-2023), peste 44.000 au fost repartizaţi la licee teh­nologice, însă puţin peste 18.000 de elevi au op­tat pentru rute de şco­la­rizare în învăţământul profesional, astfel rămâ­nând libere 23.000 de lo­curi (din cele 41.000 pre­văzute).

    Analiza arată că doar 28 de judeţe au şcoli pro­fe­sionale şi licee teh­nolo­gice, respectiv 58 de şcoli în care există 400 de clase dua­le, acestea având 19 cer­­tificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenţii cer­tificaţi au rămas angajaţi în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.

    Situaţia din România este departe de potenţialul acesti forme de şcolarizare şi de nevoile de pe piaţa muncii, unde tot mai multe companii au dificultăţi în a găsi anumite tipuri de muncitori.

    Comparativ, în Germania, ţara care investeşte masiv în sistemul dual de formare profesională, sunt peste 330 specializări, rata de angajare a absolvenţilor e de 90% şi 500.000 persoane obţin anual certificatul de competenţe profesionale, 400.000 de companii fiind implicate în proces.

    În Elveţia, 4 din 5 locuri de ucenicie sunt oferite de IMM-uri, cele mai căutate meserii fiind angajat comercial, lucrător socio-medical/asistenţial, informatician, electrician, angajat în logistică, bucătar, muncitor necalificat în industria confecţiilor. În Austria există şi programe de 13 luni pentru orice vârstă, nu doar pentru absolvenţii de gimnaziu. Iar în Bulgaria sunt 159 şcoli cu clase duale şi 654 companii implicate (în comparaţie cu România, unde doar 200 firme au semnat astfel de parteneriate până acum).

    După anii 1990 meseriile existente la acea vreme s-au împărţit în 20 grupuri, apărând şi prima lege care stabilea durata studiilor în şcolile profesionale la 2 sau 3 ani.

    La începutul anilor 2000, în România se introduc Şcolile de Arte şi Meserii drept formă de învăţământ secundar cu durata de 2 ani accesibilă absolvenţilor de clasa a 8-a. La final, elevul putea opta să-şi continue liceul la zi, în loc de seral. Din păcate la finalul anilor 2000, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, aceeaşi care le-a introdus, le-a şi desfiinţat.

    În 2016 a apărut cadrul legislativ pentru învăţământul profesional dual, provocarea de a convinge companiile să contribuie financiar la formarea viitorilor angajaţi căzând exclusiv pe umerii liceelor tehnologice.

    În 2019 un alt ministru a semnat un ordin prin care învăţământul profesional a devenit obligatoriu pentru elevii care obţin sub media 5 la Evaluarea Naţională din 2020, aceştia nemaiavând dreptul să se înscrie la liceu.

    Sistemul de învăţământ este denumit ÇdualÈ deoarece combină ucenicia într-o companie cu învăţământul profesional într-o şcoală profesională / un liceu tehnologic. Această formă de organizare a învăţământului profesional & tehnic are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială, precum şi contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev -părinte/tutore şi unitatea de învăţământ.

    Instituţia educaţională asigură formarea teoretică tehnică (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul oferă resursele umane şi financiare (inclusiv bursă) pentru a organiza formarea practică la locul de muncă (3-4 zile pe săptămână).

    Dacă în primul an pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la operatorul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, ca în anul al treilea, aproximativ 72% din timp să fie alocat pregătirii practice. Iar cine doreşte să îşi continue studiile, făcând cel de-al 4-lea an de liceu, dă Bacalaureatul care-i va certifica competenţele de bază în egală măsură.

    „De anul acesta s-a făcut un pas în faţă pentru ruta duală completă, guvernul validând şi învăţământul universitar dual, invitând instituţiile de învăţământ pre şi universitar duale să se înscrie Ð alături de UAT şi operatori economici Ð în consorţii pentru a accesa fonduri guvernamentale şi a dezvolta împreună campusuri profesionale integrate. Filiera profesională universitară va avea 4 profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului“, arată analiza.

    Cele mai interesate industrii de sistemul dual sunt auto & mecatronică, aeronautică, agroalimentar, silvicultură-prelucrarea lemnului-industria lemnului, industria uşoară, sectorul IT & industriile creative, sănătate şi turism.

    Prin programul „Renovare şcoli în mediul rural“, în 2020-2022, Asociaţia BookLand a renovat şi dotat 67 de instituţii de învăţământ din zona rurală.

    „Acum 3 ani, când am început să renovăm şcoli în mediul rural, nimeni nu ne dădea nicio şansă. Companiile ne priveau cu suspiciune şi aşteptau să vadă primele rezultate înainte de a se implica. Am stăruit, am convins, am început să facem rost de primele materiale de construcţii şi primii bănuţi pentru plata manoperei şi, uşor-uşor, am ajuns la 67 de şcoli în aproape toată ţara. În 2023 vom renova încă minimum 8 şcoli în ultimele judeţe rămase neacoperite. Un vis la fel de nebun poate părea şi primul Campus Preuniversitar Dual din mediul rural pe care vrem să-l inaugurăm în 2024, însă, ştim că acolo unde este voinţă se găseşte şi o cale“, a spus Mihaela Petrovan, Preşedinta Asociaţiei BookLand .

    Bugetul Ministerului Educaţiei pentru anul 2023 va fi de 32,5 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor, respectiv 3,2% din PIB potrivit ministrului Ligia Deca.

  • Guvernul majorează de patru ori suma pentru transportul elevilor care învaţă în alte localităţi

    Guvernul majorează de patru ori suma pentru transportul elevilor care învaţă în alte localităţi decât în cea de domiciliu, anunţă Executivul într-un comunicat de presă.

    Guvernul a adoptat, joi, OUG pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Actul normativ modifică cadrul legal privind plata şi decontarea transportului elevilor şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu.

    „Astfel, se majorează de 4 ori suma destinată transportului elevilor şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu. Pentru transportul elevilor, se va asigura o sumă forfetară lunară de 60 de lei/ lună pentru distanta de până la 3 kilometri, iar pentru distanţele ce depăşesc această valoare, suma de 60 lei/ lună se va suplimenta cu 6 lei/ lună pentru fiecare kilometru. În cazul în care costul transportului este mai mare decât suma forfetară, aceasta poate fi majorată cu până la 100%, dar nu mai mult decât contravaloarea documentelor de transport prezentate de către elevii care solicită suplimentarea sumei forfetare. În acest caz, sumele se decontează pe baza documentelor de transport emise de operatorii de transport”, anunţă Executivul.

    Potrivit sursei citate, în situaţia în care suma forfetară lunară majorată cu 100% nu acoperă cheltuielile lunare de transport pe bază de abonament/pachet de bilete, diferenţa poate fi decontată din bugetele consiliilor judeţene.

    „Elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază şi localitatea de domiciliu, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi, atât pentru contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, cât şi pentru contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale. Decontarea se face pe baza documentelor de transport. O altă modificare se referă stabilirea cadrului legal ce va permite autorităţilor locale să susţină transportul şcolar specializat de tip curse şcolare pentru transportul de la ori până la unitatea de învăţământ în toate etapele învăţământului preuniversitar: primar, gimnazial şi liceal. Finanţarea cheltuielilor pentru transportul specializat al elevilor se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat către bugetele locale”, se menţionează în finalul comunicatului.

     

  • Ligia Deca, pe urmele lui Sorin Cîmpeanu? Asociaţiile de elevi şi părinţi cer revocarea ministrului Educaţiei

    Mai multe asociaţii de elevi şi părinţi cer revocarea ministrului Educaţiei, Ligia Deca, în contextul discuţiilor dintre organizaţii şi ministru pe tema transportului şcolar.

    Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc) şi Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali (Fepal) solicită revocarea „de urgenţă” a ministrului Educaţiei, Ligia Deca.

    „În contextul discuţiilor purtate de către reprezentanţii asociaţiilor de elevi cu noul ministru al educaţiei la începutul mandatului său, a fost agreat faptul că nu va fi adoptată nicio nouă ordonanţă de urgenţă în domeniul transportului elevilor până la momentul primirii unei decizii a Curţii Constituţionale cu privire la OUG 50/2021 sau al respingerii în Parlament a acesteia. În ciuda acestui fapt, Ministerul Educaţiei a transmis în data de 11 noiembrie a.c. proiectul de ordonanţă propus de Sorin Cîmpeanu către Consiliul Economic şi Social, solicitând avizarea sa, arătând astfel intenţia de a-l aproba anterior deciziei CCR.

    Astfel, Ligia Deca dovedeşte că nu este altceva decât un pion trimis să finalizeze dezastrul creat de Sorin Cîmpeanu, şi să se asigure că elevii nu vor avea cu ce să ajungă la şcoală”, se arată într-un comunicat transmis de asociaţiile de elevi.
    Potrivit sursei citate, dacă proiectul va fi aprobat de Guvern, elevii în continuare nu vor putea beneficia de transport gratuit, deşi acest drept este prevăzut de lege.

    „Solicităm ferm Ministerului Educaţiei să anunţe public că renunţă la ordonanţa de urgenţă şi să retragă proiectul, precum şi să depună concluzii de admitere la Curtea Constituţională”, transmit elevii.

  • CSR 2022. CarteTeca – o singură carte, şanse infinite – Libris

     

    Motivaţie:

    CarteTeca este un proiect gândit de Libris şi realizat în parteneriat cu Salvaţi Copiii România. Ideea a venit ca o necesitate pusă mai bine în lumină de proiectul „#RespectYourself – Oferă-ţi timp pentru lectură”, realizat de Libris în anul 2018 la nivelul a două şcoli din judeţul Braşov, una din urban, iar alta din rural. În prima parte a proiectului, Libris a donat peste 3.000 de volume atractive bibliotecii Şcolii Gimnaziale nr. 27 din Braşov, cărţi destinate atât elevilor, profesorilor, dar şi părinţilor. La fel, în a doua parte, şcolii din Măieruş. „Am înţeles atunci că în România sunt şcoli unde nu există biblioteci; că acolo unde acestea există, de cele mai multe ori, fondul de carte este unul învechit, iar accesul la lectură al multor elevi este limitat. Am învăţat din proiectul pilot #RespectYourself că depinde şi de noi, actorii sociali să facilităm acest acces la lectură şi că acolo unde există implicare, resurse financiare şi umane, rezultatele apar. În urma proiectului „#RespectYourself – Oferă-ţi timp pentru lectură” numărul cărţilor citite la nivelul populaţiei vizate a crescut de trei ori faţă de acelaşi interval de timp din anul precedent. În urma acestor rezultate Libris a decis să continue dotarea şcolilor din România cu titluri actuale; aşa a luat naştere CarteTeca.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul CarteTeca se adresează tuturor instituţiilor de învăţământ de stat din România (de la ciclul primar la nivelul liceal, inclusiv). CarteTeca presupune înscrierea unităţilor de învăţământ, pe pagina dedicată din site-ul companiei, prin completarea unui formular care ajută juriul să înţeleagă nevoia, dar şi programele pe care cadrele didactice şi le propun legat de încurajarea lecturii. Criteriile de selecţie încep cu evaluarea, care ia în calcul răspunsurile oferite la întrebările incluse în formularul de înscriere. În cadrul jurizării vor cântări cel mai mult activităţile propuse pentru încurajarea lecturii şi impactul acestor activităţi în comunitate. „Ne propunem să colaborăm cu acele instituţii de învăţământ unde putem găsi parteneri entuziaşti care să creadă în misiunea noastră şi să promoveze educaţia centrată pe lectură ca instrument de învăţare.” De asemenea, un criteriu de departajare îl va constitui evaluarea nevoii instituţiilor de învăţământ participante. În proiect sunt implicaţi membri ai echipei Libris, împreună cu partenerii de la Salvaţi Copiii, dar şi cadrele didactice care aleg să-şi înscrie unitatea de învăţământ în proiect şi astfel să câştige cărţi noi pentru elevii lor. Fiecare ediţie CarteTeca îşi are startul în luna octombrie, iar în prima parte a lunii ianuarie cărţile alese ajung în bibliotecile şcolare câştigătoare. În primele ediţii, pe lângă investiţiile de timp şi personal, compania a alocat 378.000 de lei pentru dotări. Anul acesta bugetul va fi de 250.000 de lei, suma totală va atinge valoarea de 628.000 de lei şi aproximativ 23.000 de volume vor ajunge în bibliotecile şcolare.

     

    Rezultate:
    Cele peste 300.000 de volume care vor ajunge la finalul celor 5 ani în cele peste 350 de unităţi de învăţământ înseamnă tot atâtea poveşti şi tot atâtea şanse de a se apropia de lectură pentru sute de mii de elevi, generaţie după generaţie.

  • Banca Naţională a României ţine lecţii cu elevii despre inflaţie, funcţiile banilor, bugetul de venituri şi cheltuieli, cererea şi oferta de pe piaţă

    Banca Naţională a României, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Inspectoratele Şcolare

    Judeţene, a desfăşurat ieri o lecţie naţională de educaţie financiară despre care reprezentanţii BNR spun că a avut drept scopul creşterea nivelului de conştientizare a importanţei educaţiei financiare în rândul elevilor. Astfel, la sediul băncii centrale au venit cu această ocazie 50 de elevi de clasa a VIII-a din Bucureşti, însoţiţi de profesorii lor. 
     
    „La Banca Naţională facem educaţie financiară de mai bine de 30 de ani, adică de când a început reforma bancară în România. În fiecare an, odată cu dezvoltarea sistemului bancar şi emanciparea societăţii româneşti pe noul drum, acela spre o economie descentralizată, de piaţă, am adus elemente noi şi am răspuns la provocări diferite”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizată după lecţia de educaţie financiară. 
     
    Astfel, elevii au învăţat despre ce face Banca Naţională a României, ce funcţii îndeplineşte şi care este relaţia acesteia cu băncile comerciale, ce funcţii au banii şi cum se poate asigura o bancă centrală că aceştia nu-şi modifică valoarea, despre avantajele economisirii şi investiţiilor inteligente, despre preţurile care oscilează în funcţie de cerere şi ofertă, determinând consumatorii să-şi adapteze comportamentul de cumpărare, precum şi despre forma banilor – fizică şi virtuală.
     
    „Anul trecut, 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat fizic sau online cu echipele de educaţiei financiară din BNR. Peste 600 de unităţi de învăţământ au fost implicate în activităţile BNR de educaţie financiară atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Societatea românească are nevoie de mai mult pentru a face faţă provocărilor economiei financiare moderne, atât din perspectiva consumatorilor moderni de produse şi servicii financiare, cât şi a participantului activ antreprenorial sau investiţional. Acest lucru începe să fie foarte clar la toate nivelurile”, a mai spus Mugur Isărescu. 
     
    În paralel cu lecţia susţinută de guvernatorul BNR, echipele de educaţie financiară din sediul central şi din toate sucursalele şi agenţiile BNR din ţară au interacţionat cu elevi si cadre didactice de la unităţi de învăţământ din toate judeţele ţării, în un total de 1.476 unităţi şcolare cu 5.548 clase de elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal, cu un total de 136.082 participanţi.
     
    „Incluziunea financiară are un rol foarte important în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, iar pentru acest lucru este nevoie atât de programe de educaţie financiară, cât şi de programe de facilitare a accesului la produse şi servicii financiare. Deşi România a înregistrat progrese în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, ţara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară şi accesul la unele categorii de servicii şi produse financiare, situaţie accentuată de decalajul major dintre mediul rural şi urban în acest domeniu”, a adăugat guvernatorul BNR. 
    Acest eveniment este parte din Strategia multianuală de acţiune în domeniul educaţiei financiare a Băncii Naţionale a României. 
     
     

     

  • Asociaţii ale elevilor: Cîmpeanu, ia mâinile de pe transport

    Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Timiş (AETm) şi Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali (Fepal) cer Guvernului să nu aprobe proiectul de ordonanţă de urgenţă ce împiedică elevii să ajungă la şcoală.

    „Miercuri, 14 septembrie a.c, ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat public că doreşte să adopte o ordonanţă de urgenţă cu privire la transportul elevilor prin care să asigure 300 de lei pe lună elevilor navetişti, fără nicio analiză a tarifelor de transport. Această declaraţie vine după ce săptămâna aceasta a tăiat bursele elevilor din mediul rural şi după ce a tăiat transportul gratuit al elevilor navetişti în vara anului 2021. Misterioasa ordonanţă care nu a fost publicată încă nicăieri sub formă de proiect propune, din nou, un sistem falimentar de asigurarea a transportului elevilor, prin procedura unui decont plafonat, în neconcordanţă cu realitatea. După cum am solicitat în repetate rânduri, singura metodă eficientă de asigurare a navetei elevilor este prin subvenţionarea operatorilor, astfel încât elevii să primească abonamentele complet gratuit”, se arată într-un comunicat remis de către asociaţiile elevilor.

    Prin procedura de decontare propus, spun semnatarii, în loc ca elevul să primească abonamentul în mod gratuit, acesta va fi nevoit să îl achiziţioneze din sumele proprii, urmând ca suma de bani să îi fie decontată parţial de către unitatea de învăţământ. În acest sens, se pleacă de la premisa că elevii stau pe un munte de bani şi nu vor avea probleme în achiziţionarea biletelor/abonamentelor, condamnând astfel elevii cu o situaţie materială precară la abandon şcolar, după pierderile suferite deja de pandemie.

    „De peste 2 ani transportul elevilor ar trebui să fie complet gratuit, însă Ministerului Educaţiei şi baronii locali încalcă constant legea încă de la adoptarea sa, refuzând să asigure sumele necesare asigurării acestui transport. Amintim faptul că ultima ordonanţă de urgenţă adoptată de ministrul Cîmpeanu în domeniul transportului elevilor, OUG nr. 50/2021, a fost atacată la CCR de către asociaţiile de elevi, fiind în prezent peste 6 dosare pe rolul Curţii. Solicităm ferm guvernanţilor să nu adopte proiectul de ordonanţă, având în vedere acţiunile efectuate de către reprezentanţii elevilor ce subliniază importanţa respectării Legii 226/2020 care asigură accesul gratuit la transport pentru elevi”, se mai arată în comunicat.

  • Ministrul Educaţiei a anunţat cuantumul minim al burselor şi valoarea premiilor pentru olimpici

    În ceea ce priveşte bursele şcolare, cuantumul minim va fi 200 de lei/lună pentru bursele sociale, 150 de lei/lună pentru bursele de studiu, 200 de lei/lună pentru bursele de merit şi 500 de lei/lună pentru bursa de performanţă. Bugetul total din acest an şcolar pentru bursele elevilor este de peste 1,3 miliarde lei.

    Ministrul Educaţiei a mai anunţat că premiile pentru olimpicii români cresc cu cel puţin 70%. Astfel răsplata pentru un medaliat cu aur absolut la o olimpiadă internaţională este 20.000 de lei. Premiul se acordă şi şcolii, a precizat ministrul Cîmpeanu. Pentru un premiu la competiţie regională, elevul va primi cel mult 7.500 de lei, iar premiul 1 la Olimpiada naţională va fi răsplătit cu 1.000 de lei.

    De asemenea, în şedinţa de miercuri a Guvernului a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care creşte de la 300 la 350 a numărului de şcoli incluse în programul Masă Caldă în şcoli.

    „În fiecare judeţ, numărul este cel puţin dublu, în unele locuri se triplează. Masa face de multe ori diferenta dintre decizia părinţilor de a-şi trimite copiii la şcoală şi de a nu-şi trimite copiii la şcoală”, a explicat ministrul Educaţiei.

    În proiectul legii România Educată este prevăzut ca din septembrie 2023 numărul beneficiarilor să crească până la cel puţin un milion de elevi, a precizat Sorin Cîmpeanu.

  • Cîmpeanu: Sunt toate mecanismele create în aşa fel încât toţi copiii să poată merge la şcoală

    Sunt toate mecanismele create în aşa fel încât toţi copiii să poată merge la şcoală, spune Sorin Cîmpeanu, care precizează că Ministerul Educaţiei a propus o sumă forfetară pentru acei copii care nu au trasee standardizate de transport între domiciliu şi şcoală.

    „Vom adopta decizii legate de ceea ce înseamnă creşterea sumelor pe care Guvernul le alocă pentru recompensarea performanţei. În acest sens, reuşim să ajungem la un cuantum de până la 20.000 de lei, pentru premiile internaţionale obţinute de către elevii români care participă la aceste concursuri. Doresc să fac o legătură între ceea ce a apărut în spaţiul public, legat de asigurarea transportului pentru elevii din mediul rural şi desigur a celor care au probleme financiare, legate de asigurarea tuturor condiţiilor astfel încât să poată să beneficieze de educaţie, aşa cum ne-am asumat. Ştim foarte bine că la nivelul Guvernului şi în discuţiile particulare cu domnul ministru, am solicitat să asigurăm fiecărui elev, fiecărui copil din ţara noastră dreptul la educaţie şi să facilităm, prin măsurile luate împreună cu autorităţile locale (..) să facem în aşa fel încât să ne coordonăm efortul pentru a asigura copiilor din România accesul şi dreptul la educaţie. Dincolo de această clarificare, vreau să mă asigur că toate aceste măsuri vor funcţiona şi nu vom avea problemă în ceea ce priveşte atât asigurarea măsurilor sociale cât şi de asigurare a transportului pentru elevii care trebuie să se deplaseze pe distanţe mari pentru a putea să meargă la şcoală”, a spus la începutul şedinţei de Guvern Nicolae Ciucă.

    Sorin Cîmpeanua spus că Ministerul Educaţiei asigură plata transportului elevilor din bugetul propriu.

    „Vă asigur că da, tocmai aceste mecanisme le-am creat şi această separare, Ministerul Educaţiei asigură plata transportului elevilor din bugetul propriu. Ministerul Educaţiei a propus o sumă forfetară pentru acei copii care nu au trasee standardizate de transport între domiciliu şi şcoală. Deci este o alocaţie forfetară, pe care toţi cei care învaţă în altă localitate decât cea de domiciliu o vor primi. Vă asigur că sunt toate mecanismele create în aşa fel încât toţi copiii să poată merge la şcoală”, a spus ministrul Educaţiei.

    Decizia de a elimina bursele sociale pentru elevii din mediul rural care merg la liceu în altă localitate este pe cât de „surprinzătoare pe atât de nedreaptă”, afirmă Avocatul Poporului. Mai mult, ea a nu fost anunţată public de Ministerul Educaţiei, astfel cum avea obligaţia legală.

    Senatorul USR Irineu Darău afirma vineri că ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a anulat bursele sociale acordate elevilor din mediul rural care merg la liceu în altă localitate.

    „Ultima bătaie de joc a ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, faţă de elevi şi părinţi este tăierea, pe ascuns, a burselor sociale de 200 de lei pe care le primeau elevii de la sate care fac liceul în altă localitate. USR îi cere ministrului Cîmpeanu abrogarea ordinului de ministru emis în 7 septembrie şi revenirea la situaţia iniţială, astfel încât elevii de liceu navetişti să beneficieze de burse sociale în continuare”, potrivit unui comunicat de presă.