BusinessMagazin

Tag: electricitate

  • Frigiderul care funcţioneză fără curent electric – FOTO, VIDEO

     
    Un astfel de frigider, botezat Windchill, care să funcţioneze fără electricitate, a fost creat de studenţii de la Universitatea din Calgary, iar invenţia lor a fost desemnată câştigătoare la Biomimicry Global design Challenge, potrivit Business Insider. 
     
    Frigiderul fără curent a fost inspirat de modul în care anumite animale îşi reglează temperatura corporală în funcţie de necesităţi. Studenţii canadieni au pornit de la ideea de a crea o soluţie simplă şi ieftină pentru păstrarea alimentelor, iar natura a reprezentat sursa lor de inspiraţie.
     
    Asemenea urechii elefantului, aparatul utilizează o pâlnie pentru a capta aerul pe care îl trimite apoi, printr-o ţeavă, într-o baie de lichid. Astfel, fluidul din jurul bobinei se evaporă, răcirea aerului făcându-se din interior. Ulterior aerul ajunge într-o cameră de refrigerare. De asemenea, felul în care animalele îşi depozitează alimentele în vizuină, pentru a evita caldura, a reprezentat un alt model pentru Windchill, relatează The Huffington Post.
     
     
    Windchill “este un instrument nu numai pentru păstrarea alimentelor la temperaturi scăzute, dar şi pentru schimbarea vieţile oamenilor pe care-l folosesc”, se arată în descrierea proiectului. 
     
    Răcitoare care folosesc pocesul de evaporare, formate din două vase de lut alăturate, sunt deja comune în Africa şi Orientul Mijlociu, dar proiectul Windchill îmbunătăţeşte, prin designul său, atât modul de admisie a aerului, cât şi menţinerea temperaturii.
     
    Tinerii canadieni şi-au propus ca, pe viitor, să realizeze şi un prototip care să menţină temperatura la 4,5 grade Celsius, astfel asigurându-se o mai bună păstrare a alimentelor timp îndelungat.
     

  • Un milion de locuinţe au rămas fără electricitate în Franţa, din cauza caniculei

    Compania publică pentru distribuirea electricităţii (RTE) a explicat problemele tehnice prin variaţiile puternice de temperatură, în contextul în care valorile termice au fost cuprinse între 16 şi 37 de grade Celsius în zona La Roche-sur-Yon.

    Ca efect al variaţiilor de temperatură, releele de electricitate au cedat în numeroase regiuni din vestul Franţei în cursul nopţii de marţi spre miercuri.

    Aproximativ 10.000 de locuinţe sunt afectate în zona Honfleur (Calvados), 200.000 în orăşelul Cholet (Maine-et-Loire), 230.000 în Nantes şi în Pays de Retz şi 400.000 în Vendée.

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • (P)„Săptămâna inovaţiei”: Compania care transformă energia tinerilor români în proiecte concrete

    GDF SUEZ Energy România a semnat luni un parteneriat pe termen lung cu Unversitatea Politehnică Bucureşti (UPB). Parteneriatul îşi propune să încurajeze activităţi ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei prin care să fie găsite soluţii de economisire a energiei şi să se dezvolte surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.
    “A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie. Parteneriatul pe care l-am semnat astăzi cu Universitatea Politehnica Bucureşti creează premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru energie mai judicios consumată”, a declarat luni Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    Parteneriatul a fost semnat în prima zi a “Săptămânii inovaţiei”, care este o iniţiativă a grupului din care face parte GDF SUEZ Energy România şi care se desfăşoară în perioada 15-19 iunie, în peste 20 de state din toată lumea. Demersul va reuni experţi, clienţi, parteneri şi angajaţi care vor dezbate teme precum eficienţa energetică, energia regenerabilă, tehnologiile şi oraşele inteligente.

    Parteneriatul a fost semnat de Mihnea Costoiu, rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB şi Eric Stab, preşedinte şi CEO GDF SUEZ Energy România.

    “Cel mai important lucru este să reuşim împreună să creăm încredere studenţilor pentru a se exprima în cadrul unor proiecte de cercetare”, a declarat Mihnea Costoiu, rector al UPB.

    “Singura resursă inepuizabilă pe Terra este inteligenţa umană. Dezvoltarea tehnologiilor nu avem cum să o ratăm. Anul acesta se finalizează două institute de cercetare în cadrul UPB”, a declarat luni Ecaterina Andronescu, preşedinte al Senatului UPB.

    Anton Hadăr, vicepreşedinte al Senatului UPB, care este şi profesor în cadrul UPB, a declarat că legătura dintre mediul economic şi universităţi ar trebui să fie mult mai strânsă, pentru că firmele nu sunt interesate de invenţiile realizate de studenţi. “Din invenţiile noastre prea puţine sunt interesante pentru mediul economic. Fabricanţii din România sunt prea puţin interesaţi de ceea ce facem noi. Nu are rost să inventăm ce vrem noi, trebuie să ne apropiem de mediul eocnomic. Trebuie să participăm la clustere”, a declarat Anton Hadăr.

    Tot luni a avut loc ceremonia de acordare a premiilor studenţilor care au propus proiecte inovatoare în cadrul apelului la proiecte şi idei inovatoare organizat de GDF SUEZ Energy România.

    Concursul s-a adresat studenţilor din toate cele trei cicluri –  licenţă, masterat şi doctorat. Temele propuse pentru competiţie au fost: eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, tehnologii inteligente, oraşe inteligente şi mobilitate, gazele naturale în secolul al XXI-lea.

    Proiectele au fost evaluate de către un juriu compus din reprezentanţi ai UPB şi ai companiei GDF SUEZ Energy România pe parcursul a trei săptămâni. Juriul a selectat cele mai interesante trei proiecte de inovaţie care să răspundă temelor enunţate, iar autorii acestor proiecte au primit premii în valoare de 1.000 euro/proiect oferite de către GDF SUEZ Energy România. Proiectele câştigătoare au fost prezentate luni în cadrul evenimentului organizat de compania din domeniul energiei în Rectoratul UPB.

    Un invitat special al evenimentului a fost Petru Rogojanu, care la 13 ani este cel mai tânăr web designer din România. Puştiul, elev în clasa a şaptea la Colegiul Brukenthal din Sibiu, are în portofoliu două site-uri ale unor instituţii oficiale: cel al Palatului copiilor din Sibiu şi cel al Colegiului Brukenthal.

  • Turcia se confruntă marţi cu cea mai mare pană de electricitate din ultimii 15 ani

    Postul de televiziune NTV a anunţat că peste 40 de provincii sunt afectate de pene de electricitate. Un oficial din cadrul Ministerului turc al Energiei a refuzat să comenteze cauza acestei defecţiuni, în timp ce compania de distribuire a energiei electrice TEIAS nu a putut fi contactată de Reuters.

    Agenţia de presă publică Anadolu a anunţat că oficiali din cadrul TEIAS au afirmat că numeroase regiuni au rămas fără curent electric la ora 10.36 (10.36 ora României) din cauza unei probleme la liniile de distribuţie. Aceştia au afirmat că au început o evaluare tehnică şi că lucrează pentru restaurarea alimentării cu electricitate cât mai repede posibil.

    Consumul de electricitate al Turciei a crescut puternic în ultimii ani din cauza creşterii economice robuste şi a numărului populaţiei, obligând la creşterea investiţiilor în energie şi importarea gazului natural.

    Pene de electricitate de o asemenea amploare sunt însă rare, aceasta fiind cea mai mare din Turcia din ultimii 15 ani.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că oficialii analizează toate cauzele posibile pentru această defecţiune, inclusiv un atac terorist, relatează cotidianul Hürriyet în pagina electronică.

    La rândul său, ministrul Energiei, Taner Yildiz, a exclus supoziţiile potrivit cărora ţara s-ar confrunta cu o lipsă de energie electrică. “Nu pot spune nici dacă a fost sau nu un atac terorist”, a adăugat el.

    Ministerul Energiei a precizat, de asemenea, într-un comunicat că problema s-a produs la principala linie de distribuţie şi că pana îşi are originea în regiunea Mării Egee.

  • Exportul de energie din 2014 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

    Valoarea energiei exportate anul trecut se ridică la 355 milioane de euro. Exporturile de electricitate a ajuns anul trecut la 9.936 GWh, depăşind de două ori nivelul din 2013.

    Potrivit Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, excedentul de producţie a condus la scăderea preţurilor energiei, făcând-o mai competitivă pe pieţele din ţările vecine.

    Transelectrica precizează că printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preturilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi a altor ţări, atât pe criterii comerciale, cât şi pe fondul unor lucrări de mentenanţă a unor unităţi de producţie.

    Exporturile de energie au fost în 2013 de 4.753 GWh. România a importat anul trecut 2.811 GWh, cu cu 2,7% mai mult faţă de 2013.

    Exporturile de electricitate nu sunt derulate de producători, cărora legislaţia le interzice astfel de operaţiuni, ci de traderi şi furnizori de energie.

    Potrivit datelor OPCOM, una dintre bursele de energie din România, preţul mediu ponderat al energiei tranzacţionată anul trecut pe piaţa spot a fost de 35,76 euro/MWh, în timp ce media europeană a fost de 40 euro/MWh.

    Exportul a fost încurajat şi de scutirea energiei exportate, din 1 iulie 2014, de plata taxei de cogenerare, care este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică.

    Energia exportată de România ajunge cu predilecţie în Serbia, Ungaria şi Bulgaria.

    Un alt factor care a influenţat exportul a fost, potrivit Transelectrica, creşterea continuă a puterii instalate în resursele regenerabile, care se vinde ieftin având în vedere că este subvenţionată de toţi consumatorii. De asemenea, anul trecut a fost unul cu hidraulicitate ridicată, astfel că producţia hidrocentralelor a fost în creştere.

    Cele mai mari exporturi au fost derulate în lunile octombrie şi decembrie, când cantităţile au depăşit 1.000 GWh în fiecare dintre cele două luni.

    Producţia de energie a României a fost anul trecut de 64.752 GWh, în timp ce consumul s-a plasat la 57.627 GWh, potrivit Transelectrica.

    În România există unităţi de producţie a electricitate de 23.703 MW instalaţi, însă peste jumătate sunt utilizaţi marginal şi doar în situaţii de urgenţă. Consumul de energie al întregii ţări este asigurat în general de unităţi cu o capacitate de 8.000-9.000 MW.

     

  • ANRE lasă importul şi exportul de electricitate doar pe mâna traderilor

    În prezent, importurile şi exporturile de energie pot fi făcute şi de furnizorii de electricitate, dar după intrarea în vigoare a noilor prevederi, stabilite de ANRE, furnizorii nu vor mai putea derula astfel de contracte.

    ANRE va introduce în legislaţie licenţa de trading cu energie, inexistentă în prezent, diferită de cea de furnizare. Furnizorul de energie vinde energie clienţilor finali, iar traderul cumpără şi vinde energie exclusiv pe piaţa angro sau la import/export.

    “Titularul licenţei nu poate deţine, simultan, mai mult de o licenţă pentru activitatea de trader de energie electrică şi nu poate deţine simultan o licenţă pentru activitatea de trader şi o licenţă pentru activitatea de furnizare de energie electrică”, se arată într-un proiect elaborat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei A(NRE).

    Legislaţia interzice şi producătorilor de energie să deruleze acorduri de import/export de electricitate. Producătorii au doar posibilitatea de a vinde pe bursă energia pe care o produc.

    În primele nouă luni ale anului trecut din România a fost exportată energie electrică în valoare de peste 200 milioane de euro, în creştere de aproape cinci ori faţă de perioada similară a anului anterior.

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote in loc de cărbune

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, Conversia gazelor de sondă în energie electrică (G2P) sau în energie electrică şi energie termică (cogenerare – combined heat & power, CHP)

    Elementul de noutate:

    Prin aceste proiecte se valorifică, in principal, o cantitate de gaze care nu ar fi putut fi utilizată din cauza calităţii gazelor sau a lipsei infrastructurii de condiţionare şi transport.

    Efectele inovaţiei:

    Începând cu acest an programul generează reducere totală de aproximativ 170.000 tone CO2/an faţă de anul 2009; circa 40% din necesarul de electricitate al diviziei de Explorare şi Producţie; economii de costuri de mai multe milioane de euro pe an.

    Descriere:

    Practic, cu electricitatea, apa caldă şi aburul obţinute în cadrul acestor proiecte se reduce cantitatea de electricitate cumpărată şi se utilizează energia termică recuperată în cadrul proceselor tehnologice interne. La acest moment funcţionează 25 astfel de centrale, cu o capacitate instalată de 54 MW. Pe termen mediu-lung, OMV Petrom intenţionează să asigure tot necesarul de electricitate al diviziei de Explorare şi Producţie prin astfel de proiecte. Astfel se vor valorifica gaze care altfel s-ar fi pierdut şi se va reduce considerabil consumul propriu de energie şi emisiile de gaze cu efect de seră.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, Centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) Brazi – eficienţă energetică 57%

    Elementul de noutate:

    Configuraţia centralei este unică în România şi îi conferă flexibilitate în funcţionare şi o eficienţă ridicată. Centrala are o eficienţă energetică de 57% comparativ cu 30% media eficienţei energetice în sectorul energetic din România – foloseşte jumătate din cantitatea de gaz pe care o foloseşte orice altă centrală pe gaze din Romania pentru a genera aceeaşi cantitate de electricitate. Centrala electrică pe gaze de la Brazi reprezintă cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România, cu investiţii de circa 500 milioane euro, şi utilizează cele mai noi soluţii tehnice în domeniu, în conformitate cu standardele europene de mediu.

    Efectele inovaţiei:

    Centrala electrică cu ciclu combinat Brazi asigură securitatea furnizării de electricitate. Poate asigura până la 8-9% din consumul de electricitate al României. De asemenea, centrala poate avea un impact pozitiv asupra preţului electricităţii datorită competitivităţii crescute pe piaţă şi a predictibilităţii crescute. De asemenea, centrala electrică  Brazi joacă un rol în asigurarea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional (SEN); datorită tehnologiei sale performante, centrala electrică de la Brazi este calificată să furnizeze reglaj secundar si terţiar: reglaj secundar – în mai puţin de 15 minute Brazi poate furniza 200 MW la o rată de 20 MW/minut – şi reglaj terţiar rapid – în maximum 15 minute poate furniza peste 400 MW la o rată de 40 MW/minut.

    Descriere:

    Prin urmare, în octombrie 2007 a fost înfiinţată Divizia Energie, în vederea administrării tuturor proiectelor companiei din acest domeniu, constituind o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Date tehnice ale centralei: capacitate instalată: 860 MW; configuraţie tehnică: 2 turbine cu gaz având capacitatea de 290 MW fiecare şi 1 turbina cu abur având capacitatea de 313 MW; flexibilitate ridicată: pornire rapidă – timpul de pornire este cu 50% mai mic comparativ cu o centrală electrică convenţională şi viteză mare de creştere a cantităţii de energie electrică produsă; emisii reduse de CO2: centrala produce electricitate la 0,35 t CO2/MWh vs. o centrală convenţională pe cărbune/lignit care produce aproximativ 0,8 t CO2/MWh.

    Centrala de la Brazi aduce stabilitate în furnizarea de energie a României: nu depinde de vreme (ex. nivelul apei, vânt, soare) şi poate compensa gradul scăzut de predictibilitate a producţiei eoliene – permite instalarea a aproximativ 700 MW de energie eoliană în sistemul românesc; conexiunea la reţeaua de gaze şi electricitate: conductă de gaze de 30 km nou-construită şi 2 x 3 km de linii de înaltă tensiune nou-construite.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.