BusinessMagazin

Tag: economie

  • Cel mai puternic bancher din SUA şi şeful gigantului JPMorgan, îi trezeşte la realitate şi pe cei mai optimişti: Ameninţările la adresa economiei sunt peste tot, iar guvernele lumii nu văd asta şi cheltuie bani iresponsabil

    Jamie Dimon, şeful JPMorgan, este de părere că deşi atât economia SUA cât şi cea la nivel global merg într-o direcţie bună, ar fi o „greşeală uriaşă” ca guvernele lumii să fie prea optimiste şi să creadă că boomul economic va dura ani întregi, scrie CNBC.

    Datele privind consumul arată bine, iar salariile aflate în continuă creştere susţin economia, dar asta nu înseamnă că nu există riscuri.

    Dimon este consideră că principalele ameninţări pentru economie sunt felul în care băncile centrale gestionează politica moneară, războiul din Ucraina şi guvernele din întreaga lume care „cheltuiesc ca nişte marinari beţi”

    „Să spui că astăzi consumatorul este puternic, ceea ce înseamnă că vei avea un mediu înfloritor timp de ani de zile, este o greşeală uriaşă”, a spus el.

    Cea mai mare economie a lumii a sfidat în ultimul an aşteptările privind o încetinire a creşterii economice, inclusiv din partea unor pronosticatori precum Dimon, şeful celei mai mari bănci americane după active.

    Anul trecut, el a avertizat că se pregăteşte un potenţial uragan economic, citând aceleaşi îngrijorări în jurul băncilor centrale şi al conflictului din Ucraina. Dar economia americană s-a dovedit rezistentă, ceea ce a determinat tot mai mulţi economişti să prognozeze ca o recesiune să poată fi evitată.

    În timp ce JPMorgan şi alte bănci au „câştigat prea mult” din împrumuturi timp de ani de zile datorită ratelor de neplată scăzute din punct de vedere istoric, au apărut tensiuni în anumite părţi ale creditării imobiliare şi ale creditării auto cu risc ridicat, a spus Dimon.

    „Dacă şi când veţi avea o recesiune, care  va avea loc în cele din urmă, veţi avea un ciclu de creditare cu adevărat normal. Într-un ciclu normal de creditare, va exista mereu un sector care va avea rezultate mai slabe decât s-ar estima anterior”, a spus executivul.

     

  • Schimbări importante în guvernul american: Joe Biden o numeşte pe Penny Pritzker într-o funcţie cheie pentru reconstrucţia Ucrainei. Aceasta a ocupat anterior funcţia de secretar al comerţului şi este o susţinătoare avidă a Partidului Democrat

    Preşedintele american Joe Biden a numit în funcţia de Reprezentant special pentru redresarea economică a Ucrainei pe Penny Pritzker, fost secretar al comerţului, scrie The New York Times. Numirea marchează o schimbare de paradigmă în politica americană, preşedintele concentrându-se pe eforturile post-război.

    Biden a explicat că Pritzker va „conduce eforturile Statelor Unite pentru a ajuta la reconstruirea economiei ucrainene”, lucrând cu guvernul Ucrainei împreună cu aliaţii SUA, instituţiile financiare internaţionale şi sectorul privat.

    Aceasta va dezvolta strategii pro-investiţii împreună cu Ucraina, sporind competitivitatea economică a ţării în ochii companiilor şi partenerilor internaţionali. Penny Pritzker plănuieşte să viziteze Ucraina în următoarele săptămâni pentru a vederea starea economiei şi a începe întâlniri cu oamenii de afaceri şi liderii politici.

    Un raport din martie al Băncii Mondiale a constatat că reconstruirea infrastructurii grav deteriorate şi a zonelor urbane ar putea costa peste 400 de miliarde de dolari în deceniul următor. G7 a început să testeze modul în care acest plan ar putea funcţiona, în timp ce ţara este încă ocupată de trupe ruse.

    Secretarul de Stat Antony Blinken, sub a cărui autoritate se va afla Penny Pritzker, a explicat că obiectul este acela de a transforma Ucraina într-o ”democraţie Europeană, prosperă şi sigură”.

    Pritzker a explicat că din funcţia de secretar al comerţului ”am lucrat cu guvernul ucrainean pentru a avansa progresul reformelor, a atrage apetitul sectorului privat şi a ne coordona cu partenerii guvernamentali”.

    Ea a jucat un rol important în ascensiunea lui Obama în politica americană, strângând pe campaniile electorale ale acestuia sute de milioane de dolari. Într-o declaraţie din ianuarie 2020 pentru susţinerea candidaturii Joe Biden a explicat că îl cunoaşte preşedintele american de peste 20 de ani.

  • Criza imobiliară din China riscă să se tranforme într-un dezastru pentru toată lumea: După decenii întregi de creşteri ale preţurilor pentru locuinţe, acum trendul se resetează, iar a doua cea mai mare economie a lumii riscă să se prăbuşească odată cu preţurile

    Piaţa imobiliară din China este în criză. Preţurile imobilelor care au crescut vertiginos în ultimele decenii au început să se prăbuşească. Acum, pericolul este că prăbuşirea valorii locuinţelor va duce la prăbuşirea şi a celei de-a doua economii a lumii, scrie Bloomberg.

    Boom-ul imobiliar din China şi-a avut originea în cererea şi oferta fundamentală. În urmă cu patru decenii, când liderii ţării au deschis economia investitorilor străini şi întreprinderilor private, milioane de oameni s-au mutat din mediul rural în oraşele chinezeşti în căutare de locuri de muncă în fabrici. Acest lucru a deblocat cererea de locuinţe şi a dus la un boom al construcţiilor care, la apogeu, a făcut ca sectorul imobiliar şi industriile conexe să reprezinte până la un sfert din economia Chinei.

    Pe parcurs, însă, scopul imobiliarelor a început să se schimbe. Deoarece preţurile locuinţelor au crescut mereu, oamenii au început să creadă că aşa va fi mereu. Acest lucru a făcut ca tot mai mulţi chinezi să cumpere case ca modalitate de a-şi investi economiile, mai degrabă decât pentru a locui în ele. Creşterea preţurilor locuinţelor a cauzat o altă problemă prin mărirea diferenţei de avere între cei care deţineau proprietăţi şi cei care nu.

    Pentru preşedintele Xi Jinping, care a declarat că doreşte să creeze o „prosperitate comună” prin micşorarea acestei diferenţe, acestea au fost motive pentru a acţiona.

    Atunci când Xi a luat iniţiativa de a înăspri reglementările privind proprietatea, a declanşat un lanţ de evenimente care au devenit o piedică substanţială pentru creştere şi o provocare majoră pentru guvernul său.

     Preţurile locuinţelor au început să scadă, dezvoltatorii au început să intre în incapacitate de plată, iar oamenii s-au înfuriat.

    Întrebarea care se pune acum este dacă autorităţile pot acţiona suficient de repede pentru a împiedica problemele din domeniul imobiliar să se transforme într-o criză mai amplă pentru sistemul financiar, pentru societatea chineză în general – şi poate pentru întreaga lume.

  • Probleme pentru o importantă ţară europeană: economia acesteia a continuat să scadă tot mai mult

    PIB-ul Marii Britanii a scăzut cu 0,5% în iulie, peste prognoza de 0,2% dintr-un sondaj Reuters, scrie CNBC.

    Marile bănci de investiţii şi-au redus previziunile de creştere economică. Goldman Sachs prognozează o creştere de 0,3% pentru anul 2023, iar JP Morgan 0,4%.

    În ciuda scăderii din iulie, economia britanică a avut un avans de 0,2% în al doilea trimestru al acestui an.

    James Smith, developed markets economist la ING, a explicat că „în ciuda ştirilor negative, economia va continua creşterea, chiar dacă într-un ritm mai lent”.

    „Credem că economia va stagna în următoarele trimestre, o recesiune uşoară nefiind exclusă”, a adăugat acesta.

    „Deşi piaţa consideră că Banca Angliei nu va continua majorarea dobânzilor, incertitudinea este în creştere. În mod clar, o înăsprire prea mare ar risca o recesiune în Marea Britanie.”, este de părere Jane Foley, head of FX strategy la Rabobank.

  • Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din SUA şi şeful gigantului JPMorgan, îi trezeşte la realitate şi pe cei mai optimişti: Este o greşeala colosală să mai visaţi la un boom economic. Ameninţările la adresa economiei sunt peste tot, iar guvernele lumii nu văd asta şi cheltuie bani iresponsabil

    Jamie Dimon, şeful JPMorgan, este de părere că deşi atât economia SUA cât şi cea la nivel global merg într-o direcţie bună, ar fi o „greşeală uriaşă” ca guvernele lumii să fie prea optimiste şi să creadă că boomul economic va dura ani întregi, scrie CNBC.

    Datele privind consumul arată bine, iar salariile aflate în continuă creştere susţin economia, dar asta nu înseamnă că nu există riscuri.

    Dimon este consideră că principalele ameninţări pentru economie sunt felul în care băncile centrale gestionează politica moneară, războiul din Ucraina şi guvernele din întreaga lume care „cheltuiesc ca nişte marinari beţi”

    „Să spui că astăzi consumatorul este puternic, ceea ce înseamnă că vei avea un mediu înfloritor timp de ani de zile, este o greşeală uriaşă”, a spus el.

    Cea mai mare economie a lumii a sfidat în ultimul an aşteptările privind o încetinire a creşterii economice, inclusiv din partea unor pronosticatori precum Dimon, şeful celei mai mari bănci americane după active.

    Anul trecut, el a avertizat că se pregăteşte un potenţial uragan economic, citând aceleaşi îngrijorări în jurul băncilor centrale şi al conflictului din Ucraina. Dar economia americană s-a dovedit rezistentă, ceea ce a determinat tot mai mulţi economişti să prognozeze ca o recesiune să poată fi evitată.

    În timp ce JPMorgan şi alte bănci au „câştigat prea mult” din împrumuturi timp de ani de zile datorită ratelor de neplată scăzute din punct de vedere istoric, au apărut tensiuni în anumite părţi ale creditării imobiliare şi ale creditării auto cu risc ridicat, a spus Dimon.

    „Dacă şi când veţi avea o recesiune, care  va avea loc în cele din urmă, veţi avea un ciclu de creditare cu adevărat normal. Într-un ciclu normal de creditare, va exista mereu un sector care va avea rezultate mai slabe decât s-ar estima anterior”, a spus executivul.

     

  • Motorul economic al Europei a intrat în marşarier: Prognozele negre ale economiştilor s-au transformat în realitate. Economia Germaniei este pe cale să se contracte din nou şi asta înseamnă veşti proaste pentru continent

    Pe fondul problemelor pe care le întâmpină la nivelul industriei, perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat, iar economia ar fi intrat din nou în recesiune, scrie Bloomberg.

    Economiştii au prognozat anterior posibilitatea unei contracţii. Conform unui sondaj realizat în rândul acestora, PIB-ul ar urma să scadă cu 0,1%, urmând să-şi revină la finalul anului, dacă nu se confruntă cu noi turbulenţe.

    Un astfel de rezultat ar evidenţia şi mai mult modul în care s-au schimbat lucrurile. Ţara care a fost cândva motorul economic Europei se află acum în situaţia de frâna creşterea economică, fiind afectată de cererea scăzută din China şi de o criză energetică persistentă.

    Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a fost nevoit săptămâna trecută să respingă sugestia că ţara merită din nou eticheta de „om bolnav al Europei” care i-a fost atribuită în 1990.

    Comentariile sale au fost publicate miercurea trecută, în ajunul unor date care arătau că cel de-al treilea trimestru a început cu cel mai mare declin lunar al comenzilor din fabrică de la pandemia din 2020. Un raport din ziua următoare a arătat că producţia industrială a scăzut şi în iulie.

    Efectul de „piatră de moară” al Germaniei a fost subliniat de o revizuire în scădere a creşterii economice din zona euro între aprilie şi iunie, care a indicat o expansiune de doar 0,1%.

    Oficialii Băncii Centrale Europene vor lua în considerare aceste date atunci când vor analiza în această săptămână dacă regiunea a avut parte de suficiente creşteri ale ratei dobânzii pentru moment.

    În timp ce contracţia germană din acest trimestru prevăzută de prognoze este doar moderată, alţii sunt mai pesimişti.

    Economiştii conduşi de Holger Schmieding de la Berenberg anticipează o scădere de 0,5% a PIB-ului, urmată de un alt declin de 0,2% – ceea ce echivalează cu o nouă recesiune.

    „Încetinirea globală a industriei prelucrătoare loveşte acum puternic Germania. Spre deosebire de Germania, cele mai multe dintre ţările care au fost în criză sau aproape de criză rezistă relativ bine la actualele provocări”, au notat economiştii într-un raport.

     

  • Economia chineză sângerează: După scăderea exporturilor cu 8,8% în august Yuanul chinezesc se depreciază până la nivelul din 2007 faţă de dolar. „Mâine vom vedea dacă China lasă Yuan-ul să se acomodeze cu un nivel de depreciere şi mai mare”

    Moneda naţională a Chinei s-a depreciat până la cel mai scăzut nivel din 2007 faţă de dolar după ce exporturile s-au diminuat pentru a patra lună consecutiv în august, scrie Financial Times.

    Yuanul se tranzacţionează la 7,3228 pentru un dolar joi, după ce ţara a anunţat o scădere a exporturilor cu 8,8% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Comerţul a susţinut activitatea economică în pandemie, dar exportatorii au fost loviţi de o scădere a consumului în acest an.

    Yuanul a pierdut în acest an 6% faţă de dolar pe măsură ce datele economice dezamăgitoare şi întărirea dolarului au pus presiune pe cursul de schimb, în ciuda măsurilor luate de autorităţile chineze pentru a descuraja pariurile împotriva monedei.

    „Mâine vom vedea dacă China lasă Yuan-ul să se acomodeze cu un nivel de depreciere şi mai mare”, a explicat Ken Cheung, chief Asia foreign exchange strategist la Mizuho Bank.

    Slăbiciunea Chinei se poate vedea în comerţ şi industrie, două dintre cele mai importante sectoare ale economiei, liderii politici fiind confruntaţi cu ideea că revenirea post pandemică nu s-a întâmplat.

    Beijingul nu a adoptat măsuri de amploare pentru a susţine economia, aceasta crescând doar cu 0,8% în al doilea trimestru al acestui an.

  • Poziţia industriei HORECA privind schimbările fiscale anunţate de Guvern: Asigurarea accesului la hrană al angajaţilor este un imperativ, sumele de bani acordate ca alocaţie de hrană nerestricţionată vor intra în economia subterană

    Organizaţia HORA solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu efecte asupra productivităţii angajatorilor.

    Tichetele de masă sunt în România din 1998 şi au avut beneficii majore pentru angajaţi, care au integrat mai uşor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor şi fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populaţiei să facă plăţi cu cardul.

    Tichetele de masa trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajaţi. Acest sistem funcţionează în lume în peste 45 de ţări şi în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizaţii internaţionale precum Organizaţia Intonaţionala a Muncii şi OECD.

    Acordarea de sume în bani ca alocaţie de hrană nerestricţionată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajaţii nu le vor folosi pentru a mânca la praz, iar în cele din urmă toţi vom pierde, şi statul, şi angajaţii şi Horeca.

    „Anul acesta ne vedem nevoiţi constant să explicăm şi să ne opunem public unor modificări fiscale cărora nu le înţelegem sensul. Avem de această dată situaţia tichetelor, un instrument excelent care şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa, fie că vorbim de vouchere de vacanţă sau tichete de masă ori cadou. Acestea au generat anual peste 3 miliarde de lei încasări la bugetul de stat, funcţionează cu succes de peste 20 de ani în România, iar cel mai important aspect”, a declarat Ion Biriş, preşedinte HORA.

    Faptul că sunt un instrument digital ajută enorm la trasabilitate sumelor cheltuite. Din nou, insistăm asupra necesităţii unui dialog şi a unei consultări cu industria pentru o schimbare care ar afecta enorm un întreg sector. Susţinem industria emitenţilor de tichete în dialogul cu autorităţile pe acest subiect şi solicităm Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate.

    În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăţilor trebuie să fie ferme şi coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajaţii dacă primesc o alocaţie în bani, nu o utilizează pentru achiziţia de hrană.

    Conform opiniei Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare al Academiei Române „Victor Slăvescu”, o primă consecinţă a acordării în bani a alocaţiei de hrană va consta în anularea tuturor avantajelor, „atât la nivelul societăţii (de natură economică, fiscal-bugetară, socială), cât şi la nivelul salariatului (de natură fiziologică şi psihologică): într-un cuvânt, anularea efectelor de multiplicare economică, pe de o parte, şi reducerea posibilităţilor de menţinere a unei calităţi adecvate a vieţii salariaţilor şi a familiilor acestora, pe de altă parte.”

    Alocaţia de hrană ar trebui să fie acordată exclusiv pe card, şi folosită exclusiv pentru a mânca la prânz conform sumei stabilite prin lege, care trebuie stabilită ca limită zilnică de utilizare.

    Organizaţia HORA solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu impact asupra productivităţii angajatorilor. Ecuaţia tichetelor de masă are un impact în performanţa companiilor, este demonstrată de peste 60 de ani în lume şi trebuie păstrată ca referinţă de succes şi nu restricţionată.

    Despre HORA

    Organizaţia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, ce are misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi, pe plan naţional şi internaţional. Este vocea industriei care se luptă pentru o legislaţie care să încurajeze şi să susţină investiţiile, reprezentând afacerile din întreg sectorul, de la restaurante, hoteluri, cafenele, până la baruri şi companii de catering.

  • Doctrina „Strângeţi cureaua“ a lui Emil Constantinescu se întoarce, după 25 de ani. Cum vrea guvernul să scadă cheltuielile bugetare ca să mai reducă din deficitul la care nu se aştepta la început de an

    ♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

    Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.

    Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă – una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice – vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.

    Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflaţia să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Aşa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflaţia, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-şi acopere cheltuielile curente.

    Deficitul bugetar a ajuns, la şase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei şi cheltuieli de 280 mld. lei.

    Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB şi ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecinţe grave pentru economie.

    Aşa că, înapoi la doctrina „mai faceţi o gaură la curea“.

     

    Cum strânge guvernul cureaua:

    ⇒ Reduceri de personal cu funcţii de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituţii vor avea poziţii de conducere.

    ⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituţii cu 50%

    ⇒ Limitarea sporurilor salariale şi a voucherelor de vacanţă.

    ⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

    ⇒ Cheltuielile unei administraţii pentru cultură, recreere, religie şi sport nu pot depăşi 5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent.

    ⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

    ⇒ În privinţa companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

    ⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă se desfiinţează.

    ⇒ În companiile statului, numărul de nou angajaţi nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

    ⇒ Consiliul de administraţie al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro şi cel puţin 50 de angajaţi  este format din maximum 7 membri.

    ⇒ Se reduce remuneraţia membrilor consiliului de administraţie dintr-o regie autonomă.

    ⇒ Mai puţine maşini (cu excepţia companiilor care desfăşoară activităţi de producţie, mentenanţă, transport, intervenţie, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Aşadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituţie.

    ⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziţionat nu poate depăşi 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).

     

  • China nu este mai pe cale să depăşească economic SUA şi este posibil să nu o poată face niciodată: Încrederea investitorilor în Beijing s-a disipat, în timp ce economia americană este într-o formă mai bună decât se credea anterior. „China intră într-o etapă de creştere lentă mai devreme decât ne aşteptam”

    China nu este mai pe cale să depăşească economic SUA şi este posibil să nu o poată face niciodată pe măsură ce încrederea investitorilor se disipează.

    Potrivit Bloomberg Economics PIB-ul Chinei îl va depăşi pe cel american undeva prin anul 2045, dar chiar şi atunci acest lucru se va întâmpla la limită „înainte de a cădea înapoi”. Înainte de pandemia de Covid-19 economiştii se aşteptau ca PIB-ul chinez să învingă SUA la începutul următorului deceniu.

    „China intră într-o etapă de creştere lentă mai devreme decât ne aşteptam”, au explicat economiştii de la Bloomberg Economics într-un raport marţi. „Revenirea post-pandemică este slabă, reflectând problemele adânci ale pieţei imobiliare şi a încrederii scăzute în abilitatea Beijingului de a gestiona criza”

    Analiştii prevăd o creştere a economiei chineze de 3,5% în 2030 şi de 1% în 2050. Noile ţinte sunt mai scăzute decât cele anterioare de 4,3% respectiv 1,6%.

    Economia Chinei a crescut cu 3% anul trecut, una dintre cele mai lente ritmuri de creştere ale ultimelor decenii, pe măsură ce gestionarea defectuoasă a pandemiei şi criza imobiliară îşi spun cuvântul. Redeschiderea către lume a dat speranţa că situaţia se va îmbunătăţi în acest an. Cu toate acestea, exporturile au scăzut iar problemele din piaţa imobiliară nu fac decât să se accentueze.

    În contrast, SUA pare să fie într-o formă mai bună decât mulţi economişti au prezis cu doar câteva luni în urmă. O piaţă a forţei de muncă rezilientă şi scăderea inflaţiei alimentează încrederea că economia americană poate evita recesiunea.