Tag: dobanda

  • Sumă uriaşă depusă de o companie de stat la o bancă de stat: Romgaz aduce 450 mil. lei la EximBank, într-un depozit pe două luni şi dobândă de 6,27% pe an

    Romgaz (SNG), producător de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a anunţat la Bursa de Valori Bucureşti că a constituit un depozit de 450 mil. lei la EximBank, instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor, cu scadenţa 25 iulie 2023 la o “rată a dobânzii negociată”.

    Potrivit raportului, dobânda este de 6,27% pe an. Calculele ZF arată o dobândă de 4,7 mil. lei pentru aceste două luni. Acesta este unul dintre cele mai mari depozite constituite de o companie de stat din România. Pe 27 iulie Romgaz are data plăţilor pentru dividende.

    “Romgaz raportează încheierea de tranzacţii cu părţi afiliate în baza ordinului de constituire a unui depozit la termen fără prelungire automată, cu rata dobânzii negociată, la data de 25.05.2023, în valoare de 450 mil. lei cu data de maturitate la 25.07.2023”.

    Rata procentuală a dobânzii care se aplică depozitului mai sus menţionat este de 6,27% pe an, potrivit companiei. “Precizăm faptul că Romgaz a avut constituite depozite la EximBank a căror valoare cumulată pe o perioadă de 12 luni a depăşit pragul de semnificaţie de 5% din valoarea activelor nete şi 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului financiar 2022. Unele dintre aceste depozite au avut scadenţa înainte de data de 25.05.2023”.

    Romgaz are o capitalizare bursieră de 15,3 mld. lei iar în 2023 acţiunile au plus 4,6%. Spre comparaţie BET a urcat cu 4,6%.​

     

  • Cu economia in recesiune şi consumul anemic, banca centrală a Ungariei a dat startul reducerilor de dobânzi în UE. În Polonia, unde anul acesta vor fi alegeri parlamentare, discuţiile despre ieftinirea creditului se încing

    Ungaria este prima ţară din UE unde banca centrală reduce dobânzile după ce explozia inflaţiei a aruncat regiunea şi Europa întreagă într-o criză a costului vieţii şi a forţat scumpirea creditării până la cote nemaivăzute de decenii. Tot această instituţie a fost şi prima care a pornit ciclul de majorări în 2021.

    Este un pas deciziv spre normalizarea unei politici monetare în care dobânda de referinţă a fost dusă la cel mai ridicat nivel din Uniune în efortul de a stopa cele mai puternice creşteri de preţuri. Decizia nu a fost uşoară deoarece banca naţională a Ungariei, ca toate celelalte bănci centrale din Uniune, trebuie să cântă­reas­că bine ce sacrifică, avansul economic sau puterea de cumpărare a populaţiei.

    Însă ea a fost conformă aştep­tă­rilor, urmând unor paşi pre­gătitori, semn că fur­tuna de incertitudini se domoleşte, şi a fost lua­tă într-un con­text favorabil. Creş­te­ri­le de dobânzi sunt principalul instru­ment de frânare a inflaţiei, dar ele în­seamnă şi scumpirea creditului, un efect secundar fiind frânarea creşterii economice.

    Economia maghiară este în re­cesiune tehnică, iar consumul slăbeşte. Pentru reducerea dobânzilor presiuni mari face guvernul premierului Viktor Orban. În Polonia, despre ieftinirea creditului în viitorul apropiat vorbesc oficiali de rang înalt din gu­vern, care se pregăteşte de alegeri. Spre exem­plu, ministrul dezvoltării Waldemar Buda a menţionat chiar două reduceri de dobânzi a­nul acesta, el fiind încrezător că inflaţia va co­borî sub 10% şi se va apropia de 8% la începutul anului viitor.

    Însă o parte din cei care de­cid dobânzile la banca centrală sunt mai prudenţi. Joanna Tyrowicz, membru independent al consiliului de politică monetară, a declarat, ca reacţie la comentariile lui Buda, că ea nu va vota pentru aceste micşorări de dobânzi. În Ungaria, banca centrală este condusă de un fost ministru şi fost aliat al guvernului Orban devenit între timp un critic înverşunat al politicilor acestuia.

    În Polonia, preşedintele băncii centrale este un prieten al omului care conduce din um­bră ţara, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie. Economia po­loneză este cea mai mare din regiune, diver­sifi­cată şi rezistentă la crize. Cea maghiară este mai instabilă. Inflaţia, ajutată de deprecierea forin­tului şi de importuri, s-a dus rapid la cel mai ridicat nivel din UE. Rezultatul este că şi banca centrală s-a dus cu dobânzile la cele mai ridicate cote din Uniune. Acum economia are nevoie urgentă de fonduri europene, blocate pentru că guvernul Orban încalcă principiile statului de drept. Deficitul bugetar a intrat în atenţia inves­titorilor în condiţiile în care serviciul datoriei a crescut la echivalentul a 4% din PIB-ul ţării anul acesta, scrie Financial Times.

    Pe de altă parte, balanţa comercială se îm­bunătăţeşte de câteva luni, dar din motive cu conotaţii negative: din cauza inflaţiei şi dobân­zilor uriaşe a scăzut cererea pentru importuri. Analiştii de la ING descriu cererea internă – con­sum şi investiţii – ca fiind „extrem de slabă“. Partea cu adevărat pozitivă este că sectoarele industriale orientate spre export evoluează bine, iar preţurile energiei s-au redus simţitor.

    În acest mediu, banca centrală a modificat ieri o serie de dobânzi introduse în octombrie pentru ajustarea fină a politicii monetare şi stabilizarea forintului pentru că dobânda de bază era deja la cote periculos de ridicate. Do­bânda pentru depozite overnight a fost dimi­nuată de la 18% la 17%. Dobânda de bază a fost menţinută la 13%, dar analiştii de la ING cred că instituţia va interveni şi asupra aces­teia, reducând-o, în decembrie.

    Un semn prevestitor va fi ajustarea cu o lună înainte a coridorului în care oscilează dobânda astfel încât acesta să fie simetric în jurul indicatorului. Astfel de acţiuni au şi rolul de a oferi un ghidaj pieţelor şi de a le semnaliza că banca centrală are situaţia sub control. În Polonia, ministrul Buda a adus vorba despre reducerea dobânzilor când a discutat despre creşterea alocaţiilor în cadrul programului Familie 500plus de la 500 de zloţi la 800 de zloţi (180 euro) pentru un copil din ianuarie 2024, când inflaţia ar trebui să ajungă la 8-8,5%, iar banca centrală va fi aplicat deja una sau două reduceri de dobânzi.

    El a apărat astfel programul, spunând că acesta va fi suplimentat când inflaţia va fi în curs de decelerare. Potrivit biroului central de statistică, inflaţia din Polonia s-a retras de la 16,1% în martie la 14,7% în aprilie. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat şi el recent că există şanse ca dobânzile să fie reduse între lunile septembrie şi decembrie. Preşedintele băncii centrale Adam Glapinski a precizat că „ar putea accepta“ opiniile anumitor membri ai consiliului monetar care cred că la sfârşitul anului sau în ultimul trimestru conjunctura va permite reducerea dobânzilor. Însă, a spus Glapinski, în prezent sunt premature astfel de discuţii. Banca centrală a majorat dobânda de bază între octombrie 2021 şi septembrie 2022, de la 0,1% la 6,75%.

     

     

     

     

     

     

     

  • Cu economia in recesiune şi consumul anemic, banca centrală a Ungariei a dat startul reducerilor de dobânzi în UE. În Polonia, unde anul acesta vor fi alegeri parlamentare, discuţiile despre ieftinirea creditului se încing

    Ungaria este prima ţară din UE unde banca centrală reduce dobânzile după ce explozia inflaţiei a aruncat regiunea şi Europa întreagă într-o criză a costului vieţii şi a forţat scumpirea creditării până la cote nemaivăzute de decenii. Tot această instituţie a fost şi prima care a pornit ciclul de majorări în 2021.

    Este un pas deciziv spre normalizarea unei politici monetare în care dobânda de referinţă a fost dusă la cel mai ridicat nivel din Uniune în efortul de a stopa cele mai puternice creşteri de preţuri. Decizia nu a fost uşoară deoarece banca naţională a Ungariei, ca toate celelalte bănci centrale din Uniune, trebuie să cântă­reas­că bine ce sacrifică, avansul economic sau puterea de cumpărare a populaţiei.

    Însă ea a fost conformă aştep­tă­rilor, urmând unor paşi pre­gătitori, semn că fur­tuna de incertitudini se domoleşte, şi a fost lua­tă într-un con­text favorabil. Creş­te­ri­le de dobânzi sunt principalul instru­ment de frânare a inflaţiei, dar ele în­seamnă şi scumpirea creditului, un efect secundar fiind frânarea creşterii economice.

    Economia maghiară este în re­cesiune tehnică, iar consumul slăbeşte. Pentru reducerea dobânzilor presiuni mari face guvernul premierului Viktor Orban. În Polonia, despre ieftinirea creditului în viitorul apropiat vorbesc oficiali de rang înalt din gu­vern, care se pregăteşte de alegeri. Spre exem­plu, ministrul dezvoltării Waldemar Buda a menţionat chiar două reduceri de dobânzi a­nul acesta, el fiind încrezător că inflaţia va co­borî sub 10% şi se va apropia de 8% la începutul anului viitor.

    Însă o parte din cei care de­cid dobânzile la banca centrală sunt mai prudenţi. Joanna Tyrowicz, membru independent al consiliului de politică monetară, a declarat, ca reacţie la comentariile lui Buda, că ea nu va vota pentru aceste micşorări de dobânzi. În Ungaria, banca centrală este condusă de un fost ministru şi fost aliat al guvernului Orban devenit între timp un critic înverşunat al politicilor acestuia.

    În Polonia, preşedintele băncii centrale este un prieten al omului care conduce din um­bră ţara, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie. Economia po­loneză este cea mai mare din regiune, diver­sifi­cată şi rezistentă la crize. Cea maghiară este mai instabilă. Inflaţia, ajutată de deprecierea forin­tului şi de importuri, s-a dus rapid la cel mai ridicat nivel din UE. Rezultatul este că şi banca centrală s-a dus cu dobânzile la cele mai ridicate cote din Uniune. Acum economia are nevoie urgentă de fonduri europene, blocate pentru că guvernul Orban încalcă principiile statului de drept. Deficitul bugetar a intrat în atenţia inves­titorilor în condiţiile în care serviciul datoriei a crescut la echivalentul a 4% din PIB-ul ţării anul acesta, scrie Financial Times.

    Pe de altă parte, balanţa comercială se îm­bunătăţeşte de câteva luni, dar din motive cu conotaţii negative: din cauza inflaţiei şi dobân­zilor uriaşe a scăzut cererea pentru importuri. Analiştii de la ING descriu cererea internă – con­sum şi investiţii – ca fiind „extrem de slabă“. Partea cu adevărat pozitivă este că sectoarele industriale orientate spre export evoluează bine, iar preţurile energiei s-au redus simţitor.

    În acest mediu, banca centrală a modificat ieri o serie de dobânzi introduse în octombrie pentru ajustarea fină a politicii monetare şi stabilizarea forintului pentru că dobânda de bază era deja la cote periculos de ridicate. Do­bânda pentru depozite overnight a fost dimi­nuată de la 18% la 17%. Dobânda de bază a fost menţinută la 13%, dar analiştii de la ING cred că instituţia va interveni şi asupra aces­teia, reducând-o, în decembrie.

    Un semn prevestitor va fi ajustarea cu o lună înainte a coridorului în care oscilează dobânda astfel încât acesta să fie simetric în jurul indicatorului. Astfel de acţiuni au şi rolul de a oferi un ghidaj pieţelor şi de a le semnaliza că banca centrală are situaţia sub control. În Polonia, ministrul Buda a adus vorba despre reducerea dobânzilor când a discutat despre creşterea alocaţiilor în cadrul programului Familie 500plus de la 500 de zloţi la 800 de zloţi (180 euro) pentru un copil din ianuarie 2024, când inflaţia ar trebui să ajungă la 8-8,5%, iar banca centrală va fi aplicat deja una sau două reduceri de dobânzi.

    El a apărat astfel programul, spunând că acesta va fi suplimentat când inflaţia va fi în curs de decelerare. Potrivit biroului central de statistică, inflaţia din Polonia s-a retras de la 16,1% în martie la 14,7% în aprilie. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat şi el recent că există şanse ca dobânzile să fie reduse între lunile septembrie şi decembrie. Preşedintele băncii centrale Adam Glapinski a precizat că „ar putea accepta“ opiniile anumitor membri ai consiliului monetar care cred că la sfârşitul anului sau în ultimul trimestru conjunctura va permite reducerea dobânzilor. Însă, a spus Glapinski, în prezent sunt premature astfel de discuţii. Banca centrală a majorat dobânda de bază între octombrie 2021 şi septembrie 2022, de la 0,1% la 6,75%.

     

     

     

     

     

     

     

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 646 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2027, la o dobândă de 6,8%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 646 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat cu o valoare programată de 500 mil. lei, scadente în mai 2027, la o dobândă de 6,80% pe an.

    La licitaţie au participat opt dealeri primari. 

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,04 mld. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu întreaga sumă. 

    Rata cuponului a fost de 7,20%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,76%. 

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 646 mil. lei.

     

  • Avertisment de la vicepreşedintele BCE: Creditele neperformante ar putea începe să crească

    Creşterile ratelor dobânzii ale Băncii Centrale Europene sunt deja pe drumul cel bun, a declarat Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE. Aceste creşteri ale ratei dobânzii măresc marjele de creditare ale băncilor, dar pot şi îngreuna rambursarea creditelor pentru unii debitori, crescând rata creditelor neperformante, a avertizat acesta, potrivit Portfolio.

  • Efortul BCE de majorare a costurilor de finanţare se loveşte de un zid de lichiditate

    Costurile de finanţare ale băncilor se apropie de dobânda de referinţă a BCE mai mult ca niciodată în istorie, evidenţiind provocarea pe care oficialii o au în faţă de a înăspri condiţiile monetare după ce ani de politică relaxată au creat o abundenţă de lichiditate pe pieţe, potrivit Bloomberg.

     

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la 7%, inflaţia va scădea, iar evoluţia economică merge peste aşteptări. “Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în T3/2023”

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, 10 mai, a decis menţinerea retei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

    De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    La nivel internaţional, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să majoreze dobânda cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), până la 3,25%, alăturându-se astfel deciziei FED (Rezerva Federală; SUA), care a crescut dobânda de referinţă tot cu doar 0,25 pp, cele două mari bănci centrale considerând că inflaţia a intrat pe un trend descendent şi începând să fie mult mai atente şi la nivelul creşterii economice şi la evoluţia creditării.

    Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    “Rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, în principal pe fondul diminuării preţului combustibililor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la sută în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, aşa cum s-a anticipat. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condiţiile în care ea s-a mărit sub aşteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la sută, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influenţele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, dar şi din scumpirea unor bunuri de consum importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1 la sută în martie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3 la sută şi 13,2 la sută în martie, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Noile date statistice reconfirmă creşterea peste aşteptări a activităţii economice şi în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar uşor încetinit, de 1,0 la sută, faţă de 1,2 la sută în trimestrul III,  evoluţie ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

    Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creşterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creşterea economică a fost susţinută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populaţiei, al cărui aport a fost urmat la mică distanţă de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracţionist, în condiţiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi-a înjumătăţit ritmul anual de creştere, iar cel de cont curent şi l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

    Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în trimestrele I şi II 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.

    Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerţul cu amă­nuntul şi mai cu seamă serviciile prestate populaţiei şi-au prelungit creşterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producţia industrială şi-a accentuat contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunţat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi tempereze ritmul de creştere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata şomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în luna martie, după creşterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forţă de muncă raportat de companii, dar şi o majorare a intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au încetinit mişcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilaţii – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, sub influenţa revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulenţelor din sistemul bancar.

    Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în luna aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda naţională s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul USD, în condiţiile în care acesta şi-a reluat tendinţa de slăbire în raport cu euro.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a temperat mai evident descreşterea în luna martie, ajungând la 10,2 la sută, de la 10,6 la sută în februarie, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoţită de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie. 

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a preţurilor la energie, dar şi influenţele aşteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

    În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali.

    Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 10 mai 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”.

     

     

     

     

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.

     

  • Atenţie că şi finanţarea în euro devine din ce în ce mai scumpă: dacă anul trecut dobânzile la lei au explodat, anul acesta dobânzile la euro cresc exponenţial, iar cei care au împrumuturi în euro plătesc din plin tensiunile externe, creşterea riscurilor şi majorarea ratelor

    Anul trecut toată lumea era cu ochii pe dobânzile la lei, care au crescut de trei ori în mai puţin de un an, din cauza exploziei inflaţiei.

    În octombrie 2022, ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă cel mai urmărit şi cel mai folosit de către companii şi persoanele fizice la stabilirea dobânzilor la credite, a atins un maxim de 8,2%. De la acel nivel ROBOR a început să scadă, mai ales după ce Banca Naţională a slăbit politica monetară şi a lăsat mai mulţi lei în piaţă spre finalul anului, pentru ca băncile, economia şi Ministerul Finanţelor, care are nevoie continuă de bani, să nu aibă probleme. Scăderea a intervenit şi ca urmare a prognozelor legate de reducerea inflaţiei, care urmează să se vadă mai evident începând cu luna aprilie. BNR crede că de la 16%, inflaţia va ajunge în decembrie la 7%, iar acest lucru a determinat Banca Naţională să nu mai majoreze dobânda de referinţă, care a ajuns la 7% la începutul anului.

    Vineri, pe 21 aprilie, ROBOR a fost cotat la 6,78%, care este un nivel al dobânzii destul de rezonabil, având în vedere condiţiile din piaţă.

    Pentru că anul trecut dobânzile la euro erau mult mai mici decât cele la lei, companiile au început să-şi treacă creditele din lei pe euro, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a ajutat mult acest lucru. Plus că băncile locale aveau destul de multă lichiditate în euro, în timp ce pe lichiditatea în lei aveau deficite şi trebuiau să majoreze dobânzile.

    Dar de la finalul anului trecut şi împrumuturile în euro au început “să ardă”, odată ce dobânzile la euro au început să crească susţinut. De la un minus de 0,176% în iunie (acum mai puţin de un an dobânzile la euro erau în continuare negative), vineri, 21 aprilie, EURIBOR la trei luni a ajuns să fie cotat la 3,26%, deci costul finanţării în euro a crescut şi el de peste trei ori.

    În România 70% din finanţarea bancară este în lei, iar 30% este în valută, dintre care cea mai mare parte este în euro.

    Problema este că această creştere nu se va opri aici: Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat pieţele să se aştepte la o nouă creştere a dobânzii de referinţă, de la 3% cât este acum spre 3,25%, dacă nu chiar 3,5%, ceea ce va însemna că EURIBOR va ajunge la 3,7%-3,8%.

    Dacă inflaţia în Europa nu va da semne evidente de scădere iar economia europeană nu va fi în recesiune (analiştii cred că fără recesiune inflaţia nu are cum să scadă), ne putem trezi şi cu o dobândă de referinţă a BCE de chiar 4% la euro.

    Acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa americană, dar acolo dobânzile sunt deja şi mai mari: dobânda de referinţă la Fed – Banca Centrală Americană, este acum de 4,75-5%, iar ultimele date indică faptul că Fed va majora din nou dobânda de referinţă la 5-5,25%, având chiar o perspectivă de 5,25-5,5%.

    Aşa că finanţarea este, dar va şi deveni din ce în ce mai scumpă. La dobânzile de referinţă ale băncilor centrale, la dobânzile de pe piaţă – EURIBOR sau LIBOR, încep să se adauge din ce în ce mai mult tensiunile şi mai ales riscurile de pe pieţele financiare. Nicăieri nu este linişte. Nici în birourile bancherilor.

    Criza bancară din America, criza bancară din Europa, care a dus la salvarea in extremis a Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, se vede din ce în ce mai mult în risc şi în dobânzile pe care le cer investitorii de la cei care vor să ia bani.

    Banca Transilvania, prima bancă de pe piaţă, a ieşit vineri după-amiază pe pieţele externe, unde a vândut obligaţiuni de 500 de milioane de euro, dar pentru care trebuie să plătească un randament/dobândă efectivă de 9% pe an.

    Este adevărat că aceste obligaţiuni au un regim special – MREL, adică pot fi convertite în capital, dacă este nevoie.

    9% nu este chiar deloc o dobândă mică, dar acesta este preţul actual, care include tensiunile de pe pieţe, creşterea riscului şi continuarea trendului de creştere a dobânzilor la euro.

    În februarie, CEC Bank a plătit o dobândă de 7,5% pe an pentru a lua 119 milioane de euro de pe piaţa externă, tot în obligaţiuni de tip MREL.

    Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi între 7-7,5-8% la euro dacă vrea să se împrumute de pe piaţa externă.

    Pe piaţa internă Ministerul Finanţelor a plătit la emisiunea de obligaţiuni Fidelis pe un an adresată populaţiei o dobândă de 3,7% pe an şi 5,8% pe an, dar la titluri Fidelis pe trei ani.

    Creşterea dobânzilor plătite la depozite, la titlurile Fidelis sau dobânzile pe care trebuie să le plătească Banca Transilvania bineînţeles că bucură deponenţii şi investitorii.

    Pe de altă parte, cei care au credite sau care trebuie să ia credite simt că le arde buzunarul. Finanţarea este din ce în ce mai scumpă şi s-ar putea ca şi accesul la finanţare să fie puţin mai complicat, mai ales pentru cei care nu stau prea bine la evaluarea riscului.

    Foarte multă lume crede că aceste dobânzi vor fi pasagere, iar odată ce inflaţia va scădea, războiul din Ucraina se va temina iar tensiunile geopolitice se vor diminua, lumea şi pieţele vor reveni acolo unde erau înainte.

    Dar nu va fi aşa, iar dobânzile vor rămâne mari (comparativ cu ceea ce a fost în ultimul deceniu) mult mai mult timp decât se aşteaptă lumea.

    Pe piaţa românească companiile, în speciale cele româneşti, antreprenorii români, resimt această creştere a dobânzilor şi încep din ce în ce mai mult să ceară intervenţia statului, intervenţia guvernului ca să “plătim dobânzi mai mici”. Pentru asta trebuie să ne luăm băncile înapoi – este retorica care se aude din ce în ce mai mult.

    De unde să ofere statul/guvernul credite cu dobânzi mai mici (cele de acum fiind considerate înrobitoare) dacă statul, dacă băncile – iar Banca Transilvania şi CEC sunt bănci româneşti – plătesc dobânzi mari pentru a face rost de finanţare pentru buget şi pentru capitalul propriu, cum este cazul băncilor?