BusinessMagazin

Tag: dispunere

  • Cum să prinzi criminalii: cu căsuţe de păpuşi

    Crescută într-o familie bogată, a cărei avere a moştenit-o după moartea tatălui şi fratelui, şi fascinată de poveştile unui medic legist din Boston, George Burgess Magrath, prieten al acestuia din urmă, Lee a avut o contribuţie importantă la pregătirea poliţiştilor criminalişti din SUA, finanţând în perioada interbelică un program de studii la Harvard şi creând aşa-numitele ”Studii miniaturale ale morţii neexplicate“ (Nutshell Studies of Unexplained Death).

    Aflând că multe crime rămâneau nerezolvate din cauză că poliţiştii nu erau foarte bine pregătiţi pentru strângerea de dovezi de la locul faptei, acesteia i-a venit ideea de a utiliza căsuţele de păpuşi pentru pregătirea criminaliştilor, confecţionând până la moartea sa din 1962 douăzeci de diorame miniaturale (”nutshells“) care prezintă scene ale unor crime, inspirate din cazuri reale. Dioramele sunt foarte detaliate, cu tot cu mobilier, păpuşi atent lucrate încât să corespundă adevărului ştiinţific şi tot felul de indicii mărunte, fiind gândite pentru a-i învăţa pe detectivi cum să studieze locul unei crime.

    Miniaturile lui Frances Glessner Lee se folosesc şi astăzi pentru pregătirea criminaliştilor, iar mai recent au devenit obiectul unei expoziţii la galeria Renwick a Smithsonian American Art Museum din Washington, fiind arătate publicului larg pentru prima oară. Din cele 20 de miniaturi se păstrează 19, una dintre căsuţele de păpuşi fiind descoperită recent şi restaurată pentru expunere.

  • Revoluţia fiscală, primul test în Parlament. Cele trei promisiuni făcute de Liviu Dragnea care ar putea schimba ordonanţa

    Iniţial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat săptămâna trecută, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul este că partidele coaliţiei de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi faţă de forma în care ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în Guvern.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, luni, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Revoluţia fiscală, primul test în Parlament. Cele trei promisiuni făcute de Liviu Dragnea care ar putea schimba ordonanţa

    Iniţial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat săptămâna trecută, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul este că partidele coaliţiei de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi faţă de forma în care ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în Guvern.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, luni, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

    Solicitat să comenteze faptul că în OUG publicată în Monitorul Oficial se prevede că angajaţii care obţin venituri şi din activităţi independente, respectiv drepturi de autor, vor plăti contribuţii la nivelul salariului minim, Dragnea a răspuns că există două sau trei „chestiuni” care vor fi reglate în perioada următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Localitatea care oferă 60.000 de euro familiilor care vor să se mute

    Locuitorii din cătunul Albinen, în cantonul elveţian Valais, sunt dispuşi să scoată bani din buzunar pentru ca satul lor să nu se depopuleze.

    În Albinen au rămas doar 240 de oameni, iar numărul copiilor e prea mic pentru ca şcoala din sat să mai funcţioneze. Ca urmare, localnicii au cerut ajutorul primăriei, care a găsit o singură soluţie: să ofere bani familiilor cu copii care vor să se mute în Albinen.

    Mai precis, localitatea oferă 25.000 de franci elveţieni (aproape 100.000 lei) pentru fiecare adult şi 10.000 euro per copil – nu ca împrumut, ci ca „primă de instalare”. Astfel, o familie cu 2 copiii ar încasa 70.000 de franci nereturnabili. Sunt însă şi câteva condiţii: nou-veniţii trebuie să aibă sub 45 de ani, să stea în Albinen cel puţin un deceniu şi să cumpere sau să construiască o proprietate în sat în care să locuiască, scrie stirileprotv.ro

  • Pe unde se mai ascunde forţa de muncă?

    E adevărat că şcoala românească are lipsurile ei, că programa e pe alocuri învechită, că nu există o strategie coerentă şi aşa mai departe. Dar e adevărat şi că toţi specialiştii în IT, atât de lăudaţi de toată lumea, au terminat aceeaşi şcoală. Costin Raiu, spre exemplu, a dezvoltat primul antivirus românesc când era încă la liceu, iar la orele de informatică i se explicau beneficiile limbajului Pascal (dezvoltat în 1970).

    Mircea Paşoi a pus la 23 de ani bazele Summify, business pe care l-a vândut ulterior celor de la Twitter, în timp ce manualele de informatică vorbeau de importanţa C++ (popular la sfârşitul anilor ‘90). Niciunul dintre ei nu a învăţat la şcoală limbaje de programare actuale, ci unele vechi, cu o relevanţă îndoielnică, dar pasiunea i-a ajutat să-şi dezvolte singuri abilităţi extraordinare. Costin Raiu este acum directorul echipei globale de cercetare si analiza de la Kaspersky Lab, iar Mircea Paşoi este cofondator al unui start-up din San Francisco, Alien Labs.

    Am făcut această lungă introducere pentru a evidenţia faptul că nu doar şcoala e de vină, aşa cum se tot zice, pentru lipsa forţei de muncă din România.

    Nimeni nu mai vrea să înceapă de jos, iar asta înseamnă că formarea unui specialist – indiferent de domeniu – a devenit aproape imposibilă. Excludem de aici domeniul IT, în care piaţa a redefinit coordonatele. Cea mai mare capcană, atunci când eşti la început de drum, e să crezi că ştii bazele meseriei. Dacă ai citit trei sau treizeci de articole pe internet, dacă ai văzut două filmuleţe de la Ted Talks sau dacă ai urmat la master un curs în tehnici de marketing nu înseamnă că ştii să vinzi un produs. Ştii să vinzi un produs doar atunci când cineva s-a decis să îl cumpere.

    Pe de altă parte, era inevitabilă situaţia în care pretenţiile unor tineri cresc. Sigur că programatorii vor salarii mari încă de la început, pentru că aud zi şi noapte cât de bine se câştigă în domeniu. Ar fi complet anormal să mergi la un interviu pentru un job în IT şi să spui că te mulţumeşti cu salariul minim. în alte domenii, însă, lucrurile nu stau aşa; asta nu înseamnă că lista de probleme e mai scurtă. Să luăm presa ca exemplu. Credeţi că tinerii ziarişti se văd lucrând într-o agenţie, făcând muncă de teren sau lucrând într-un studio de televiziune, unde ar putea eventual să şi prezinte ştirile de seară? Aşteptările sunt supradimensionate, iar dezamăgirea certă.

    Nu e nimic greşit în a dori să lucrezi într-un domeniu care îţi place; acesta ar trebui să fie de fapt idealul fiecăruia în viaţă. Nu spun că ar trebui să te trezeşti dimineaţa simţindu-te fericit că mergi la birou, dar nici că ar trebui să te gândeşti deja că mai ai 8 ore şi jumătate până ajungi iar acasă. E vorba de un compromis, de a găsi un job care să te motiveze atât financiar cât şi pe plan personal, care să îţi dea posibilitatea de a te dezvolta.

    Dar asta cere răbdare, iar generaţia tânără nu excelează la asta. Şi ajungem într-un cerc vicios, în care angajaţii aleg varianta cea mai la îndemnână, a unui job care nu le spune prea multe dar unde plata e bună şi în care companiile acceptă candidaţi fără prea mare pregătire sau legătură cu domeniul (de multe ori şi fără prea mare interes), oferindu-le un salariu decent, pentru că altfel nu-şi pot desfăşura activităţile.

    O să plec de la prezumţia că sunteţi de acord cu ce am scris mai sus, şi probabil că mulţi tineri sunt, dar e o logică pe care noua generaţie nu o mai respectă. Logica noii generaţii de angajaţi e una mai simplă: un job care să îmi placă sau un job care să fie bine plătit; în multe cazuri, după câteva luni de zile singura varianta acceptabilă rămâne cea a unui job bine plătit, şi asta pentru că locul de muncă pe care îl visau presupune alte lucruri decât îşi imaginau ei. Cei intraţi recent pe piaţa muncii nu mai au răbdare să o ia de la zero, să parcurgă nişte etape, să înţeleagă că experienţa se câştigă în timp şi că, în mod normal, salariul creşte odată cu lista de atribuţii de pe fişa postului. Sau poate că ar avea răbdare, dacă tot procesul de mai sus s-ar consuma în jumătate de an.

    Criza de personal se va accentua accelerat în anii ce vin, iar soluţiile nu par să fi fost încă identificate. Ar fi nevoie de mai multe schimbări – alegerea unei specializări încă din timpul studiilor, adaptarea programelor şcolare la realitatea de azi şi la cerinţele de pe piaţa muncii şi introducerea consilierilor de orientare profesională în şcoli, după modelul care funcţionează de ani de zile în alte state. Asta nu înseamnă, repet, că sistemul educaţional reprezintă principalul motiv pentru care ne aflăm aici; dar o corecţie aplicată acestuia pare a fi cea coerentă metodă de a ne asigura că nu ne transformăm într-o ţară în care toţi vor să fie IT-işti sau, de ce nu, să prezinte ştirile.

     

  • Călin Popescu Tăriceanu: „Bunicul meu mi-a spus că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă”

    „Mă adresez acum în mod special generaţiei tinere, dumneavoastră, studenţilor la ASE – probabil că o parte dintre voi se vor angaja, iar o parte veţi deveni întreprinzători. O să mă înrebaţi – da, dar de unde să obţinem bani, nu avem capital. Într-adevăr, este dificil să porneşti în afaceri fără capital, dar eu vă spun ce mi-a spus bunicul meu, care a fost om de afaceri: mi-a spus să ştii că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă. Vreau să vă spun, astfel, că trebuie să vă folosiţi inteligenţa, Steve Jobs nu a avut bani la început, Bill Gates nu avea bani la început. Uitaţi-vă ce imperii au dezvoltat, folosindu-şi intelegenţa”, a declarat preşedintele Senatului, la o dezbatere pe tema sectorului de comerţ organizată de Asociaţia Companiilor de Distribuţie din România (ACDBR) la Academia de Studii Economice.

    Tăriceanu le-a mai relatat participanţilor că foloseşte tehnologia în mod curent, sugerându-le studenţilor că va trebui să fie atenţi la ultimele tendinţe de dezvoltare a economiei. „La vârsta mea, folosesc Uber , cumpăr de pe eBay şi de pe eMag, îmi iau bilete de avion în format electronic, plec în vacanţe prin e-booking”.

    Referindu-se la sectorul de comerţ, preşedintele Senatului a menţionat că lipsa unui cod CAEN specific face ca mulţi dintre distribuitori să nu fie eligibili pentru a atrage fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Dacă ar fi trăit astăzi, Lenin ar fi fost vedetă pe Twitter. Declaraţiile unuia dintre biografii conducătorului revoluţiei

    În opinia acestui istoric, Lenin ar fi putut să utilizeze extraordinar de bine reţelele sociale pentru că era dispus să «mintă cu neruşinare» în faţa publicului său pentru a avea succes şi a câştiga, aşa cum de altfel procedează actualii politicieni, inclusiv Donald Trump. Biograful lui Vladimir Lenin a adăugat: „Astăzi conducătorul Revoluţiei din Octombrie din Rusia ar fi devenit vedetă pe Twitter”. Istoricul Victor Sebastyen a publicat o carte, cu ocazia împlinirii celor 100 de ani de la victoria obţinută în Revioluţia din Octombrie, din Rusia, despre «una dintre cele mai complete biografii» ale liderului bolşevic V. I. Lenin.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Când puteţi cumpăra iPhone X din magazinele Vodafone

    iPhone X dispune de un design din sticlă şi oţel inoxidabil, cu un ecran Super Retina de 5,8 inchi, cip A11 Bionic cu motor neural pentru învăţare artificială, realitate augmentată şi experienţe intense ale jocurilor 3D, încărcare wireless şi Face ID, oferind o modalitate nouă de deblocare, de autentificare şi de plată.

    Camera frontală TrueDepth cu Face ID include modul portret cu Portret Lighting pentru selfie-uri cu efect de profunzime şi dispune de Animjoi, captând şi analizând peste 50 de mişcări diferite ale muşchilor faciali pentru a oferi viaţă emoji-urilor într-o manieră nouă şi amuzantă.

    Camera principală dispune de stabilizare optică dublă a imaginii şi include un filtru de culoare nou, pixeli mai profunzi, un procesor de semnal îmbunătăţit proiectat de Apple, precum şi funcţia Portrait. Sticla de pe faţa şi de pe spatele iPhone X este cea mai rezistentă utilizată vreodată la un smartphone, fiind disponibilă în două finisaje, silver şi space gray.

  • Administraţia SUA va plasa bombardierele nucleare în alertă, în contextul crizei nord-coreene

    Forţele Aeriene americane vor plasa avioanele militare B-52, care pot lansa bombe nucleare, în alertă permanentă, fiind prima dată după anul 1991 când se trece la această măsură, relatează publicaţiile Defense One şi The New York Post.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Degradarea societăţii atinge un nou prag: fotografiile din telefon, mai valoroase decât viaţa în cuplu

    Sondajul a arătat că, pentru 49% dintre oameni, fotografiile cu ei înşişi, într-o ipostază “delicată”, sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitivele lor, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste amintiri preţioase este considerat mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină, despărţirea de partener sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Însă, atunci când au fost puşi faţă în faţă cu decizia de a şterge aceste informaţii pentru bani, utilizatorii şi-au dat informaţiile digitale, precum fotografiile, pe mai puţin de 10,37 euro.

    Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că aceste amintiri sunt considerate de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, spun că nu ar putea să inlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este considerat foarte stresant de majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la parteneri, prieteni sau animale de companie.

    Kaspersky Lab a întrebat participanţii cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de partener, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de partener, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.

    Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă suprinzător de mică.  

    Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod suprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.

    În plus, experimentul a arătat că este foarte probabil ca tocmai amintirile cele mai preţioase ale oamenilor să fie schimbate pe bani. Atunci când participanţilor li s-au oferit bani (pe baza sumelor amintite) în schimbul ştergerii informaţiilor respective (nicio informaţie nu a fost ştearsă cu adevărat), fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.