BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Lavrov susţine că a primit asigurări că Parteneriatul Estic nu va fi în detrimentul intereselor ruse

    Întrebat care sunt aşteptările sale de la summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc joi şi vineri la Riga, Lavrov a afirmat că respectarea intereselor legitime ale Rusiei este singurul lucru pe care Moscova îl aşteaptă de la Uniunea Europeană.

    “În timpul discuţiilor noastre de ieri (luni-n.r.), Federica Mogherini a asigurat că Parteneriatul Estic nu se va dezvolta în detrimentul intereselor Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

    Parteneriatul Estic este o iniţiativă a UE care are ca scop consolidarea relaţiilor cu statele învecinate din Europa de Est şi Caucazul de Sud – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

    “Nu putem impune vreo decizie UE şi partenerilor săi. Un singur lucru vrem, iar colegii noştri de la Bruxelles ştiu acest lucru de mult timp – să vedem că procesul în desfăşurare între Uniunea Europeană şi ţările dispuse să-şi aprofundeze relaţiile economice, umanitare şi de altă natură cu UE nu dăunează intereselor legitime ale Federaţiei Ruse, a precizat Lavrov, după o sesiune a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, relatează TASS în pagina electronică.

    “Să vedem dacă acest lucru se va întâmpla la summitul de la Riga”, a adăugat ministrul rus de Externe.

  • Rusia se declară pregătită de cooperare pe bază de egalitate cu Statele Unite

    “Şefii diplomaţiilor (rusă şi americană) au avut o întrevedere sinceră şi extinsă asupra unei game largi de probleme de interes mutual”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe publicat la finalul unei întrevederi, la Soci, între Serghei Lavrov şi John Kerry.

    “Serghei Lavrov a subliniat că Moscova nu este responsabilă de criza actuală din relaţiile sale cu Washingtonul. Rusia este pregătită pentru o cooperare constructivă cu Statele Unite atât pe plan bilateral, cât şi pe scena internaţională, unde ţările noastre poartă o răspundere specială pentru securitatea şi stabilitatea la nivel global“, se poate citi în comunicat.

    Cooperarea între cele două ţări “este posibilă doar pe bază de egalitate şi dreptate”, fără încercări de dictat sau coerciţie”, dă asigurări diplomaţia rusă.

    Secretarul de Stat american, John Kerry, s-a întâlnit marţi, la Soci, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Potrivit şefului diplomaţiei americane, aceste întâlniri au vizat abordarea unor “dosare-cheie de pe agena internaţională, între care negocierile cu Iranul, situaţia din Siria şi conflictul din Ucraina”.

  • Canada va oferi Ucrainei un ajutor de 25 de milioane de dolari

    “Nicholson a precizat că ţara sa va continua să sprijine Ucraina. Astfel, intenţionează să ofere un ajutor de 30 de milioane de dolari canadieni (25 de milioane de dolari) Ucrainei pentru programe umanitare şi dezvoltarea instituţiilor democratice”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei Ucrainei.

    Soluţionarea conflictului din estul Ucrainei “este una din priorităţile politicii externe a Canadei”, a dat asigurări şeful diplomaţiei canadiene.

    La rândul său, Petro Poroşenko a subliniat că “Ucraina respectă Acordul de la Minsk, cu toate că cealaltă parte (rebelii proruşi) îl încalcă”.

    El a mulţumit Canadei pentru oferirea de sprijin militar şi logistic, precum şi pentru trimiterea a 200 de instructori în Ucraina în scopul antrenării forţelor ucrainene.

    După anexarea, în martie 2014, de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi izbucnirea conflictului armat în estul Ucrainei, Guvernul de la Ottawa a impus sancţiuni Moscovei şi s-a pronunţat constant în favoarea apărării integrităţii teritoriale şi a suveranităţii statului ucrainean.

  • Mihail Gorbaciov denunţă absenţa unor lideri occidentali pe 9 mai la Moscova

    Refuzul unor lideri occidentali de a veni la Moscova pentru a asista la festivităţile organizate cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste reprezintă o lipsă de respect pentru popoarele fostei Uniuni Sovieice, a apreciat Mihail Gorbaciov.

    “Respingerea posibilităţii manifestării atitudinii pentru lupta condusă de Uniunea Sovietică împotriva fascismului înseamnă să nu respecţi popoarele care au acceptat sacrificii imense şi lipsă de respect pentru curajul fără margini pe care oamenii l-au demonstrat în lupta contra ciumei maro”, adică trupele naziste, a deplâns Gorbaciov în faţa jurnaliştilor.

    “Dacă unii politiceni nu înţeleg acest fapt, atunci este problema lor, dar sunt convins că popoarele lumii înţeleg foarte bine”, a spus fostul număru unu sovietic.

    El a deplâns, îndeosebi, lipsa cancelarului german Angela Merkel, atribuind absenţa sa la 9 mai în Piaţa Roşie unor presiuni exercitate de Casa Albă.

    “Nu accept poziţia lui Merkel, dar nu o mai condamn. Am mult respect pentru ea şi încerc să o înţeleg. Se ştie că este profund anifascistă. Sunt convins că aici este vorba de o presiune puternică din partea Washingtonului”, a afirmat el.

    Angela Merkel a declinat invitaţia preşedintelui rus Vladimir Putin de a asista la festivităţile organizate pe 9 mai la Moscova cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste, în semn de solidaritate cu Ucraina. Ea nu va asista la parada militară din Piaţa Roşie, la 9 mai, dar va veni a doua zi la Moscova pentru a depune o coroană cu flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi pentru a se întâlni cu Vladimir Putin.

  • Mihail Gorbaciov denunţă absenţa unor lideri occidentali pe 9 mai la Moscova

    Refuzul unor lideri occidentali de a veni la Moscova pentru a asista la festivităţile organizate cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste reprezintă o lipsă de respect pentru popoarele fostei Uniuni Sovieice, a apreciat Mihail Gorbaciov.

    “Respingerea posibilităţii manifestării atitudinii pentru lupta condusă de Uniunea Sovietică împotriva fascismului înseamnă să nu respecţi popoarele care au acceptat sacrificii imense şi lipsă de respect pentru curajul fără margini pe care oamenii l-au demonstrat în lupta contra ciumei maro”, adică trupele naziste, a deplâns Gorbaciov în faţa jurnaliştilor.

    “Dacă unii politiceni nu înţeleg acest fapt, atunci este problema lor, dar sunt convins că popoarele lumii înţeleg foarte bine”, a spus fostul număru unu sovietic.

    El a deplâns, îndeosebi, lipsa cancelarului german Angela Merkel, atribuind absenţa sa la 9 mai în Piaţa Roşie unor presiuni exercitate de Casa Albă.

    “Nu accept poziţia lui Merkel, dar nu o mai condamn. Am mult respect pentru ea şi încerc să o înţeleg. Se ştie că este profund anifascistă. Sunt convins că aici este vorba de o presiune puternică din partea Washingtonului”, a afirmat el.

    Angela Merkel a declinat invitaţia preşedintelui rus Vladimir Putin de a asista la festivităţile organizate pe 9 mai la Moscova cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste, în semn de solidaritate cu Ucraina. Ea nu va asista la parada militară din Piaţa Roşie, la 9 mai, dar va veni a doua zi la Moscova pentru a depune o coroană cu flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi pentru a se întâlni cu Vladimir Putin.

  • Kremlinul a confirmat o întâlnire a lui Putin cu Merkel pe 10 mai, la Moscova

    “Este adevărat, o aşteptăm pe cancelarul german pe 10 mai la Moscova. Merkel şi Putin vor avea discuţii în format restrâns şi extins, la Kremlin”, a confirmat Dmitri Peskov pentru presă.

    Cei doi lideri vor susţine o conferinţă comună de presă după întrevedere, a adăugat el.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a anunţat marţi că Angela Merkel va efectua pe 10 mai o vizită la Moscova, pentru a onora memoria celor ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Putin şi Merkel vor depune coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Moscova, a anunţat Berlinul.

    Moscova va organiza pe 9 mai ceremonii cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. Cel puţin 26 de lideri mondiali şi-au anunţat prezenţa la eveniment.

    Cei mai mulţi lideri occidentali nu vor merge la Moscova din cauza crizei din Ucraina. Foştii aliaţi ai Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial – Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite – vor fi absenţi de la eveniment. Parada militară din Piaţa Roşie ar urma să fie cea mai mare organizată vreodată.

    La defilare vor participa 15.000 de militari ruşi şi 1.300 de militari străini, inclusiv garda de elită sârbă, garda chineză de onoare şi grenadieri indieni. Vor participa, de asemenea, 200 de vehicule blindate şi 150 de avioane de luptă.

    Printre demnitarii străini care vor fi prezenţi la paradă se numără liderii chinez şi nord-coreean, precum şi premierul grec de stânga Alexis Tsipras.

  • Preşedintele Dumei de Stat pledează pentru integrarea Uniunii Europene cu Uniunea Economică Eurasiatică

    “Ţara noastră a evocat în mod repetat posibilitatea unei integrări în viitor între cele două asociaţii regionale – Uniunea Economică Eurasiatică şi Uniunea Europeană. Sunt de actualitate în prezent astfel de planuri şi previziuni? Nu e prea devreme pentru aşa ceva? Nu, acum este timpul potrivit nu doar pentru a visa, ci şi pentru a discuta. E timpul pentru a începe consultările”, scrie Narîşkin.

    În opinia preşedintelui Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), Rusia “a fost şi va rămâne din aceeaşi familie cu naţiunile europene”.

    Preşedintele ceh, Milos Zeman, a declarat într-un interviu publicat joia trecută de serviciul în limba rusă al postului public de radio din Cehia că speră ca Rusia să adere la un moment dat la Uniunea Europeană

    “Am un vis, ca pe termen lung Federaţia Rusă să devină membră a Uniunii Europene. Dacă nu vă place astfel, puteţi să vă gândiţi că Uniunea Europeană aderă la Federaţia Rusă”, a glumit Zeman.

    El a adăugat că economiile rusă şi europeană se pot completa reciproc pentru a sprijini dezvoltarea tuturor ţărilor implicate.

    Preşedintele ceh urmează să facă o vizită la Moscova pentru a participa la celebrările din 9 mai de Ziua Victoriei din capitala rusă, în pofida faptului că majoritatea politicienilor europeni au refuzat invitaţia Moscovei.

  • Fostul premier slovac Mikulas Dzurinda va deveni consilierul lui Petro Poroşenko

    “Am acceptat propunerea cu plăcere. Am o presimţire că voi oferi ceva Ucrainei, bazându-mă, în primul rând, pe propria mea experienţă legată de modul în care am ieşit din izolarea politică şi am soluţionat situaţia economică”, a spus el, precizând că Slovacia s-a schimbat în totalitate datorită reformelor politice şi economice.

    Mikulas Dzurinda, în vârstă de 60 de ani, este un politician slovac de origine ruteană. El a fost premier al Slovaciei în perioada 1998-2006 şi preşedinte interimar în perioada 30 octombrie 1998-15 iunie 1999. De asemenea, Dzurinda a condus Ministerul slovac de Externe între 8 iulie 2010 şi 4 aprilie 2012.

    Vizitele sale la Kiev s-au multiplicat în ultimul timp, el fiind implicat într-un program privind descentralizarea puterii în Ucraina.

  • Budapesta cataloghează “insultătoare” declaraţii ale şefului FBI privind rolul Ungariei în Holocaust

    Szijjarto se referea la o declaraţie pe care Conney a făcut-o la Muzeul Holocaustului din Washington, în care s-a referit la “oameni altfel de treabă” care au cedat idealurilor naziste şi au devenit “asasini şi complici” în Germania, Polonia, Ungaria şi alte locuri, în al Doilea Război Mondial.

    Ministrul a precizat că Guvernul ungar a protestat pe lângă administraţia Statelor Unite, adăugând că a fost corect ca Departamentul de Stat american să prezinte scuze, în mod public, pentru aceste afirmaţii.

    Însă cooperarea între Statele Unite şi Ungaria în domeniile economic şi al apărării este bună, iar relaţiile celor două state au înregistrat o îmbunătăţire notabilă, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

    Polonia l-a convocat, de asemenea, pe ambasadorul Statelor Unite şi i-a solicitat să prezinte scuze pentru afirmaţii despre Holocaust ale directorului FBI. Ministrul polonez de Externe afirmă că directorul FBI a sugerat, într-un articol publicat în The Washington Post (WP), că polonezii au fost complici la Holocaust. După ce a fost convocat, ambasadorul american Stephen Mull a declarat că el a spus clar că Statele Unite cred că “naziştii germani singuri” sunt responsabili de Holocaust.

    Pe de altă parte, preşedintele Legislativului Ungariei Laszlo Kover a cerut, la o reuniune a preşedinţilor parlamentelor statelor membre ale uniunii, la Roma, ca ca proiectul Acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite să fie ratificat de parlamentele ţărilor membre UE. El a sugerat că Budapesta, care are o relaţie tensionată cu Washingtonul, ar putea bloca tratatul.

  • Miniştrii UE au adoptat un plan în zece puncte în lupta împotriva imigraţiei ilegale

    Ei s-au întâlnit la mai puţin de 48 de ore după ce o ambarcaţiune s-a răsturnat în largul coastelor Libiei iar aproximativ 900 de persoane au murit înecate.

    În urma unor tragedii care au avut loc anterior în Mediterana s-a promis, dar s-a făcut puţin în privinţa imigraţiei clandestine, un subiect delicat în cele 28 de state ale Uniunii.

    “Sper că astăzi (luni) este punctul de cotitură în conştiinţa europeană. Să nu ne întoarcem la promisiuni fără să acţionăm”, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini. “Am spus de prea multe ori în trecut (că acest lucru nu se va mai repeta) niciodată”, a deplâns ea.

    Mogherini a anunţat că miniştrii s-au pus de acord asupra a trei zone principale de acţiune, şi anume lupta împotriva reţelelor de trafic de persoane – prin care oamenii sunt îmbarcaţi în traversări periculoase, consolidarea efortului de salvare de vieţi pe mare şi asumarea responsabilităţii de a găzdui refugiaţi.

    Planul în zece puncte, pregătit de către Comisia Europeană (CE) include consolidarea operaţiunilor UE de patrulare la Mediterana, care au fost criticate anterior că au o eficienţă redusă.

    Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere a declarat că Uniunea poate dubla bugetul lunar, în valoare de 2,9 milioane de euro, şi flota Misiunii UE de patrulare Triton. Însă comisarul pentru Migrare Dimitris Avramopoulos a declarat că este prea devreme să se facă speculaţii în privinţa cifrelor.

    Unul dintre cele mai disputate elemente ale planului susţinut de către miniştri este angajamentul de a depune un “efort sistematic de a captura şi distruge vasele folosite de traficanţi”, a anunţat CE într-un comunicat.

    O asemenea operaţiune presupune o dimensiune militară şi ar necesita un mandat ONU, a precizat Avramopoulos, trasând o paralelă cu Operaţiunea UE Atalanta de luptă împotriva pirateriei în largul Cornului Africii.

    Alte măsuri includ un proiect de reinstalare voluntară la scară europeană, care ar putea să ofere locuri unui număr de 5.000 de persoane ce caută protecţie, potrivit lui de Maiziere.

    Însă imigranţii ilegali din motive economice sau din alte motive care nu sunt considerate un risc în ţările de origine ale acestora vor fi trimişi rapid înapoi, potrivit propunerii.

    Planul prevede totodată amprentarea tuturor imigranţilor, acordarea unei asistenţe Italiei şi Greciei în procesarea solicitărilor de azil şi colectarea de informaţii despre fluxuri migratorii în anumite ţări-cheie.

    În plus, UE plănuieşte să-şi consolideze prezenţa în ţările vecine Libiei, ca Niger, cu scopul de a lupta împotriva fluxurilor migratorii. Libia este principalul punct de plecare a bărcilor cu imigranţi ilegali către Europa, în contextul în care criza internă care devastează ţara nord-africană împiedică controlul eficient la frontiere.

    Potrivit propunerilor CE, organizaţiile de poliţie şi justiţie din UE urmează, de asemenea, să colaboreze în vederea colectării de informaţii despre traficanţi de persoane şi reţele de trafic.

    Cele zece noi măsuri formează coloana vertebrală a unei noi politici în domeniul migraţiei, pe care CE urmează să o adopte pe 13 mai. Ele au fost prezentate ca răspuns la ultima dintr-un şir de tragedii, dar au nevoie, înainte să fie adoptate de către CE, de aprobarea statelor membre UE.

    Planul de acţiune urmează să le fie prezentat liderilor UE joi, în cadrul unui summit de criză pe tema crizei migraţiei.