BusinessMagazin

Tag: desemnare

  • Omul de afaceri Murad Al-Katib este EY World Entrepreneur Of The Year 2017

    Murad a fondat AGT Food and Ingredients în 2003, în Canada. Compania reprezintă acum cel mai mare lanţ de aprovizionare global pentru linte, năut şi mazăre. A devenit publică în urmă cu 10 ani, are o cifră de afaceri de 1.49 miliarde USD şi mai mult de 2000 de angajaţi, pe cinci continente. În ultimii cinci ani, veniturile companiei au crescut în medie cu 100 milioane USD pe an. AGT Food and Ingredients exportă aproximativ 23% din producţia mondială de linte, în mai mult de 120 de ţări.

    „Sunt profund emoţionat şi onorat de acest premiu. Scopul AGT este să construiască o afacere sustenabilă de succes. Datorită faptului că am riscat şi am regândit maniera de abordare a acestei industrii, am crescut o afacere care a transformat agricultura canadiană,” a declarat antreprenorul.

    Viziunea lui Murad este cea a unei lumi în care proteinele sustenabile, dar la un preţ rezonabil, pot fi accesibile tuturor. Şi-a început afacerea în urmă cu 14 ani, în preria canadiană, prin crearea unei conexiuni directe între producătorii agricoli şi piaţa globală. Astăzi, Canada este cel mai mare producător de linte, iar Murad conduce cea mai mare companie din acest sector. AGT s-a extins mizând pe o strategie de business care combină cultura organizată cu achiziţiile strategice. În şapte ani, a realizat 17 achiziţii pe cinci continente, multe dintre ele în pieţe emergente. Murad crede în „antreprenoriatul plin de compansiune” şi este preocupat de securitatea alimentară şi de ajutorul alimentar pentru refugiaţi.

    Ca şi Murad, Cristian Covaciu crede într-o lume care va fi mai sigură şi mai sănătoasă, graţie roboţilor care vor prelua munca grea, de rutină, a angajaţilor. Fabrica sa din Alba Iulia realizează 1% din producţia mondială de farfurii, cu ajutorul a 250 de roboţi. Visul său este ca, în câţiva ani, procesul de producţie să fie robotizat integral. „Pentru mine, participarea în finala World Entrepreneur Of The Year a fost încununarea a 27 de ani de antreprenoriat şi oportunitatea de a interacţiona cu antreprenori din 49 de ţări, din diverse industrii, cu poveşti de viaţă extraordinare,” a declarat Cristian Covaciu, Director General IPEC la Monte Carlo.

    România a participat în acest an pentru a treia oară în finala mondială a competiţiei. „Ţara noastră a devenit deja o prezenţă constantă la World Entrepreneur Of The Year. Prin acest program ne dorim să recunoaştem reuşita antreprenorilor români şi să îi inspirăm pe cei tineri să fie curajoşi, să aibă încredere că pot construi afaceri sustenabile şi de succes,” a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Juriul din acest an a fost prezidat de Jim Nixon  (Nixon Energy Investments, SUA). Alături de el au fost: Rosario Bazán of DanPer (Peru), Judy Chan of Grace Vineyard (China – Hong Kong/Macao), Diane Foreman (Chelsea Group Ltd, Noua Zeelandă), Ilkka Paananen (Supercell, Finlanda), Rosemary Squire (Trafalgar Entertainment Group, UK) şi Manny Stul (Moose Enterprise Holdings & Controlled Entities, Australia).

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • E OFICIAL! Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • La 26 de ani, acesta este cel mai tânăr miliardar al lumii. Şi-a făcut singur averea muncind

    Collison, în vârstă de 26 de ani, este cu doar două luni mai tânăr decât Evan Spiegel, cofondatorul Snapchat. Averea lui Spiegel se ridică la 4,3 miliarde de dolari, în vreme ce averea lui Collison este de “doar” 1,1 miliarde.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

  • La 26 de ani, acesta este cel mai tânăr miliardar al lumii. Şi-a făcut singur averea muncind

    Collison, în vârstă de 26 de ani, este cu doar două luni mai tânăr decât Evan Spiegel, cofondatorul Snapchat. Averea lui Spiegel se ridică la 4,3 miliarde de dolari, în vreme ce averea lui Collison este de “doar” 1,1 miliarde.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Michal Szczurek, CEO ING Bank România

    Szczurek are o carieră de aproape 20 de ani în cadrul băncii şi a avut un rol semnificativ în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia.

    A trecut apoi în arena bancară, a restructurat cu succes divizia Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski, iar înainte de a prelua funcţia de conducere a ING Bank România a fost responsabil, vreme de trei ani, de divizia Retail Banking a TMB Thailanda.

  • Digital Citizen: ESET Smart Security Premium a fost desemnat “Cel mai bun produs de securitate al anului”

    „Premiile Digital Citizen au fost concepute pentru a ajuta consumatorii să identifice cele mai bune produse antivirus conform nevoilor lor“, a declarat Ciprian Adrian Rusen, Digital Citizen. „ESET Smart Security Premium s-a evidenţiat în faţa concurenţilor săi datorită motorului său antivirus extrem de eficient, datorită impactului său redus asupra sistemului şi protecţiei de top oferite reţelei. Noi credem că asigură cea mai bună experienţă pentru utilizatorii Windows.”

    Motivele pentru care ESET Smart Security Premium a primit premiul Digital Citizen „Cel mai bun produs de securitate al anului“:

    Motor antivirus rapid şi eficient ce oferă protecţie împotriva tuturor tipurilor de malware; lipsesc, aproape în totalitate, efectele negative asupra vitezei şi performanţei computerului; include un modul firewall puternic, care protejează computerul şi dispozitivele împotriva tuturor tipurilor de ameninţări de reţea; interfaţă uşor de utilizat atât de începători, cât şi de către utilizatorii experimentaţi; include instrumente suplimentare utile: control parental, un utilitar pentru criptarea fişierelor şi a unităţilor de stocare externe, un manager de parole care utilizează criptarea AES-256, scut ransomware, protecţie pentru camera web, precum şi protecţie pentru internet banking şi plăţi online.

  • Proiect: Băncile cu capital de stat nu vor mai avea manageri privaţi, independenţi

    „Prin modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, se scot de sub incidenţa acestui act normativ instituţiile de credit, acestea urmând să fie supuse în continuare legislaţiei specifice care reglementează activitatea bancară”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului citat.

    Ca efect al încetării de drept a contractelor de prestări servicii încheiate cu experţii independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, „contractanţii vor achita, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, sumele aferente termenelor scadente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă din graficele de implementare a contractelor”, se mai arată în document.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale din România

    Clasamentul continuă cu oraşele Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Baia Mare, Piteşti şi Cluj-Napoca. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase oraşe din punctul de vedere al facilităţilor medicale se numără Giurgiu, Focşani, Tulcea, Călăraşi, Constanţa, Bacău şi Vaslui.

    Dacia din oraşul Timişoara ocupă prima poziţie în clasamentul cartierelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. Topul continuă cu Ştefan cel Mare (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Zorilor (Cluj-Napoca), 7 Noiembrie (Târgu Mureş), Soarelui (Timişoara), Centrul Civic (Braşov) şi Cedonia (Sibiu). Cartierul Rogerius din oraşul Oradea ocupă poziţia numărul 5. La coada clasamentului sunt cartierele Gai (Arad), Bereasca (Ploieşti), Ferneziu (Baia Mare) şi Gara (Slatina).

    La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilităţi medicale, fiind urmată de Maramureş, Crişana şi Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepţiei locuitorilor faţă defacilităţile medicale în oraşele şi cartierele lor a fost obţinut de Dogrobea, Moldova şi Muntenia. Zona Bucureşti şi Ilfov se află la mijlocul clasamentului.

    În general, oraşele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută au fost considerate şi oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor medicale au în medie sub 100.000 de locuitori şi o rată a şomajului ridicată.

    Capitala ocupă locul 9 în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. În clasament, peste 29.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Pe primul loc se situează cartierul Ştefan cel Mare ca având cele mai bune facilităţi medicale, urmat de zonele Dorobanţi, Cotroceni şi Floreasca. Zonele Basarabia, Aviaţiei şi Titan urmează în top. Ultimele poziţii sunt ocupate de Prelungirea Ghencea, Ferentari şi 23 August (Căţelul). Giuleşti, Baicului, Rahova sau Militari sunt, la fel, cartiere desemnate de bucureşteni ca fiind dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale. La mijlocului clasamentului se găsesc zone precum Tei, Bucur Obor sau Colentina.

    Centrul Civic, Astra şi Tractorul sunt cartierele din Braşov cu cele mai bune facilităţi medicale, iar Stupini, Delta Cetăţii şi Noua sunt cele mai dezavantajoase din acest punct de vedere.

    Pentru timişoreni, cartierele Dacia, Soarelui şi Girocului au fost evaluate de către localnici ca având cele mai bune facilităţi medicale, iar la coada clasamentului se numără zonele Aeroport, Freidorf şi Lugojului.

    Locuitorii oraşului Târgu Mureş au desemnat 7 Noiembrie, Bulevardul 1848(Dâmbu Pietros)şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus se numără zonele Mureşeni, Unirii şi Tudor Vladimirescu.

    Piteştenii au desemnat cartierele Nord-Spitalul Judeţean, 9 Mai şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. Zonele Bereasca, Bulevardul Bucureşti şi Mihai Bravuau fost desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cele mai bune cartiere din punct de vedere al accesului la facilităţi medicale sunt Zorilor, Centru şi Gheorgheni. La coada clasamentului se află cartierele Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

     

  • 5 lucruri pe care trebuie să le ştii despre uleiul de măsline italian

    Iată patru lucruri importante pe care trebuie să le ştii despre uleiul de măsline produs în Italia:

    1. Sunt cinci mari regiuni producătoare de ulei de măsline, în Italia, considerate marii jucători în acest business. Pentru că experimentează climate foarte diferite, aceste regiuni produc uleiuri de măsline cu arome atât de diverse.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gustarte.ro