BusinessMagazin

Tag: denumire

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • Povestea „nazistului cel bun”, singurul prieten al lui Hitler. Cum a reuşit să scape de spânzurătoare şi să strângă o avere

    Albert Speer, născut în 1905, s-a implicat destul de tânăr în afacerile tatălui său, ce era specializat în arhitectură. Însă viaţa sa a luat o turnură aparte în 1933, când l-a cunoscut Adolf Hitler, ce a fost impresionat de manierele politicoase ale tânărului Speer şi răspunsurile sale directe şi precise. Ulterior, a fost cooptat de Hitler şi angajat pentru a-i renova cancelaria din Berlin. Nu a durat mult până când Speer a devenit o prezenţă constantă alături de Hitler la toate evenimentele. Pe de altă parte, era la rândul său un narcisit, ambiţios fără limite şi nu avea prieteni, fiind distant chiar şi faţă de soţia şi cei şase copii.

    Speer a devenit, aşadar, prieten bun cu Hitler şi unul dintre puţinii oameni care îi cunoşteau gusturile, pretenţiile şi i le respectau întru totul. La rândul său, Furherul i-a recunoscut deseori talentul extraordinar de oraganizator al proiectelor sale  şi loialitatea pe care i-o arăta. Printre „proiectele” sale se numără  deportarea a peste zeci de mii de evrei – un eufemism pentru cei trimişi în lagărele morţii. Dintre aceştia, mulţi erau obligaţi să muncească până la epuizare, cu o dietă de 1.100 de calorii pe zi.

    S-a arătat foarte surprins când a fost judecat, după căderea regimului, însă a reuşit să-şi creeze o apărare genială – a acceptat întreaga responsabilitate pentru acţiunile sale, dar a pretins că nu ştia nimic despre uciderea în masă a evreilor. Calmul său de neclintit şi comportamentul educat, ce contrasta puternic cu fanaticii nazişti, a impresionat juriul, care l-a scăpat de spânzurătoare şi i-au dat 20 de ani de închisoare.

    După eliberarea sa, în 1966, Speer şi-a publicat memoriile. Cititorii s-au arătat foarte curioşi de detaliile fascinante ale vieţii private a lui Hitler, iar volume sale au cunoscut un succes fenomenal. De asemenea, Speer a câştigat o avere din încasările acestora. Autoportretizarea sa,  ca „The good nazist”  (Nazistul cel bun), a absolvit de vină o întreagă generaţie de germani, ce purtau eticheta de „nazişti”. „Dacă un membru al cercului cel mai intim al lui Hitler nu ştia despre Holocaust, cum ar fi putut şi o persoană obişnuită?”, a fost ideea insuflată de Speer.

     

  • Grădina Zmeilor din România. Uriaşii din piatră care atrag turiştii

    Coloşii de piatră au 10-12 metri înălţime şi-şi schimbă dramatic înfăţişarea, în urma eroziunii. De altfel, stâncile au primit şi denumiri aparte: Fata Cătanii, Zmeul şi Zmeoaica, Moşu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldaţii, Eva, Dorobanţul, Degeţelul, Sfinxul, informează observator.tv
    Fiecare stâncă are un nume şi o poveste. Cele mai cunoscute sunt Zmeul şi Zmeoaica, doi coloşi de piatră care par să formeze un cuplu.

    Ca orice loc spectaculos, Grădina Zmeilor are propria legendă. Se spune că, în trecutul foarte îndepărtat, aici trăiau nişte zmei, care terorizau localităţile oamenilor. Într-o zi, Zmeul cel Mare a a furat Soarele, dar planul i-a fost dejucat de un tânăr. Zmeul cel mare a fost învins, iar ceilalţi zmei, care au vrut să-i vină în ajutor au fost transformaţi în stânci de soarele care, proaspăt eliberat, a vrut să se răzbune.

    “Fata Cătănii”, o altă formaţiune din Grădina Zmeilor, are o poveste aparte. Legenda spune că o tânără s-a îndrăgostit de un soldat, dar mama ei a fost împotriva iubirii celor doi. Şi-a blestemat fiica, transformând-o în stâncă.

    De altfel, localnicii spun că stânca avea forma unei fete cu părul lung. Dar a suferit modificări dramatice, acum mai bine de 40 de ani, în urma unor alunecări de teren.

     

  • Imagini fantastice cu insectele care luminează peşteri: “Mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora” – GALERIE FOTO

    Tânărul de 26 de ani, originar din Liverpool, Marea Britanie, a povestit celor de la Mail Online că avea sentimentul de a fi pe altă planetă: “Nu experimentasem aşa ceva până atunci, şi este dificil să descriu în cuvinte ce am văzut; stăteam în întuneric, privind aceste insecte luminoase, şi mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora, planeta din Avatar.”

    Viermii luminoşi, denumiţi Arachnocampa luminosa, trăiesc doar în Noua Zeelandă şi emit o lumină fosforescentă pentru a atrage prada.

  • Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?

    Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro

    La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.

    În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.

    De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.

  • Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?

    Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro

    La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.

    În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.

    De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.

  • Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?

    Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro

    La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.

    În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.

    De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.

  • Pentru ce motive împrumută românii bani?

    În acest sens, KRUK a implementat la sfârşitul anului precedent o cercetare de piaţă privind datoriile, dezvoltată de firma de cercetare MillwardBrown pe şapte pieţe unde Grupul KRUK desfăşoară activităţi: România, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Germania, Italia şi Spania.

    Întrebaţi pentru ce ar intenţiona să facă un împrumut, românii, într-o proporţie cumulată de 64%, ar lua un credit fie pentru cumpărarea unei locuinţe, 36% dintre respondenţi, iar 28% pentru renovarea locuinţei. La polul opus, spaniolii, în proporţie de 16% ar lua un credit pentru achiziţia unei locuinţe şi, în proporţie de 7% ar lua un credit pentru renovarea locuinţei. 

    În ceea ce priveşte intenţia de accesare a unui credit pentru cumpărarea unei maşini, liderii clasamentului sunt italieni, cu 46%, urmaţi de spanioli, 43% dintre cei intervievaţi. Pe de altă parte şi românii, în proporţie de 33% şi germanii (37%)  ar luat un credit pentru cumpărarea unei maşini.

    În cele mai multe cazuri respondenţii intenţionau să ia un credit pentru casă, fie cumpărare sau renovare sau pentru maşină.

    Bunurile de folosinţă îndelungată sunt de asemenea un motiv pentru care persoanele ar face împrumuturi.  Şi aici se observă diferenţe de abordare semnificative: românii (23%) şi polonezii (25%) s-ar împrumuta pentru achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce numai 11% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru acelaşi motiv. Polonezii şi românii sunt mai deschişi către accesarea unui împrumut pentru achiziţia bunurilor de folosinţă îndelungată, mai mult decât media europeană.  Pe de altă parte, polonezii nu intenţionează să facă împrumuturi pentru a plăti o datorie (numai 3% ar face asta), în timp ce spaniolii şi italienii (în proporţie de 14%) sunt înclinaţi să ia un împrumut pentru a plăti o datorie. În cazul românilor, numai 7% dintre respondenţi s-ar împrumuta ca stingă o datorie.

    Românii sunt cumpătaţi şi când vine vorba despre vacanţe, numai 11% dintre respondenţii studiului s-ar împrumuta pentru a plăti o vacanţă, în timp ce 16% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru a pleca în  vacanţa dorită.

    Studiul a fost implementat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.000 de persoane, metodologia de interviu folosită a fost CAWI şi s-a desfăşurat în perioada 19 – 26 octombrie  2016.