Tag: decese

  • Cea mai mortală zi a pandemiei, în Australia

    Un total de 77 de decese a fost înregistrat marţi, depăşind precedentul record naţional de 57 de joia trecută, potrivit datelor oficiale citate de Reuters.

    „Astăzi este o zi foarte dificilă pentru statul nostru”, a declarat premierul din New South Wales (NSW), Dominic Perrottet, în timpul unei conferinţe de presă, în timp ce statul a raportat 36 de decese, un nou record al pandemiei.

    Doar patru dintre cei care au murit în NSW primiseră doza de rapel a vaccinului anti-COVID, ceea ce i-a determinat pe oficialii din sănătătate să îndemne oamenii să se prezinte la doza booster.

    Pe fondul creşterii numărului de spitalizări, statul Victoria a declarat marţi un cod roşu, folosit de obicei când ambulanţele nu pot acoperi cererile.

    Pentru a ajuta spitalele publice să facă faţă situaţiei, guvernul federal a activat un plan pentru spitalele private să pună la dispoziţie până la 57.000 de asistente medicale şi peste 100.000 de angajaţi în zonele afectate de Omicron din întreaga ţară, a declarat ministrul sănătăţii, Greg Hunt.

    În timp ce autorităţile nu specifică de obicei varianta de coronavirus care duce la decese, oficialii au declarat că majoritatea pacienţilor aflaţi la terapie intensivă au fost infectaţi cu tulpina Omicron, iar tinerii nevaccinaţi sunt în „număr semnificativ”.

    Aproximativ 73.000 de noi infecţii au fost raportate marţi, în scădere de la un maxim de 150.000 joia trecută.

    Până în prezent, Australia a raportat aproximativ 1,6 milioane de infecţii de la începutul pandemiei, dintre care aproximativ 1,3 milioane în ultimele două săptămâni.

    Numărul total de decese s-a ridicat la 2.776.

  • Peste 7.500 de noi cazuri de Covid şi 28 de decese, raportate în ultimele 24 de ore

    Peste 7.500 de noi cazuri de Covid şi 28 de decese au fost raportate în ultimele 24 de ore, a anunţat duminică CNCAV.

    Astfel, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.595 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost înregistrate 28 de decese. Nu sunt raportate decese anterioare.

    Datele detaliate ale situaţiei epidemiologice vo fi anunţate la ora 13.00.

  • Coronavirus în România: creşte numărul persoanelor infectate şi al deceselor

    În ultimele 24 de ore în România au fost diagnosticate peste 10.000 de cazuri noi de coronavirus şi au fost raportate 32 de decese, dintre care trei anterioare, potrivit bilanţului provizoriu transmis de CNCCI.

    În ultimele 24 de ore, numărul persoanelor infectate şi al deceselor a crescut.

    Conform datelor existente la nivelul CNCCI, sâmbătă au fost înregistrate 10.062 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2.

    De asemenea, au fost raportate 32 de decese, dintre care 3 anterioare..

    Datele vor fi detalitate în buletinul informativ de la ora 13.00.

  • Octavian Jurma, noi previziuni sumbre în val 5: creştere şocantă a numărului de infectări

    Cercetătorul Octavian Jurma estimează doborârea recordului provocat de valul Delta în România, de aproape 19.000 de cazuri zilnice, chiar în această săptămână. Valul deceselor urmează abia la 3 săptămâni după cel al infectărilor, atrage atenţia medicul. 

    „Săptămâna trecută am asistat la o explozie a numărului de cazuri şi la un nou record pandemic cu o creştere săptămânală de 288%. Comparativ cu valul Delta, valul Omicron a crescut procentual mai mult în 1 săptămâna decât în a crescut procentual valul Delta în 4 săptămâni (inclusiv în perioada cu cea mai rapidă creştere)! Chiar dacă această creştere se reduce la jumătate, în această săptămână tot vom depăşi cu certitudine 10.000 de cazuri pe zi încă de marţi. Dacă în schimb acestă creşterea se menţine la nivele apropiate de cele de săptămâna trecută (lucru foarte probabil), vom depăşi cu siguranţă 15.000 de cazuri pe zi şi e posibil chiar să depăşim deja în această săptămâna recordul de 18.863 de cazuri atins în valul 4-Delta. Este o creştere şocantă a numărului de infectări, atât de rapidă încât este greu de procesat mental şi emoţional”, scrie medicul pe Facebook.

    Potrivit acestuia, este posibil ca valul de infectări din valul 5-Omicron să ajungă la maximul valului 4-Delta înainte ca valul de spitalizări să debuteze (valul de internări debutează în medie la 2 săptămâni după valul de infectări, iar cel de decese la 3 săptămâni): „numărul de spitalizări va creşte uşor încă din această săptămână, însă abia de săptămâna viitoare valul va izbi în forţă spitalele. Din păcate se confirmă şi în România că valul Omicron va creşte numărul de spitalizări în rândul minorilor. Chiar dacă numărul de spitalizări la toate categoriile de vârstă a crescut săptămâna trecută cu doar 3.6%, în rândul copiilor spitalizările au crescut cu 69%, un nou record pandemic (şi această creştere nu reflectă deschiderea şcolilor)”.

    Valul deceselor urmează abia la 3 săptămâni după cel al infectărilor şi prin urmare numărul de decese poate fi în scădere şi în această săptămâna pe fondul scăderii valului Delta., spune medicul, potrivit căruia în rândul tinerilor şi adulţilor activi (20-59 ani) se constată o uşoară creştere de 6.9% a numărului de decese la 24h. Acest lucru nu poate fi, însă, atribuit categoric Omicron, având în vedere că şi infectările cu Delta au fost în uşoară creştere în această perioadă.

    „De săptămâna viitoare vom vedea şi impactul deschiderii şcolilor în format fizic. Tot săptămâna viitoare vom depăşi cu certitudine 25.000 de cazuri pe zi şi e posibil să ne atingem şi limita capacităţii de testare în jurul a 30-40.000 de cazuri pe zi. Românii au decis cu entuziasm să lase şi valul 5-Omicron să trecă la fel de puţin stingherit ca valul 4-Delta şi să îl întîmpine la fel de puţin protejaţi. Vedem că virusul şi-a ţinut promisiunea şi a sosit în forţă aşa cum a anunţat în urmă cu o lună. Pandemia este în continuare mult mai predicitibilă decât clasa politică şi autorităţile. De data asta însă virusul se mişcă atât de repede încât nu mai putem evalua la fel de corect consecinţele impactului său, mai ales că populaţia nu mai este nici pe departe la fel de omogenă în privinţa imunităţii ca la debutul pandemiei. În curând însă urmează să aflăm şi care va fi preţul pentru această indiferenţă faţă de sănătatea şi viaţa semenilor noştri mai vulnerabili decât noi, între care se numără nu doar cei bătrâni şi vulnerabili, care <oricum mureau>, dar şi cei mici, pe care îi obligăm cu cinism să pornească cu un handicap în viaţă”, îşi termină cercetătorul postarea.

  • Aproape 6.000 de noi cazuri de Covid şi 31 de decese, în ultimele 24 de ore

    Astfel, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.922 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost înregistrate 31 decese. Nu sunt raportate decese anterioare.

    Datele detaliate ale situaţiei epidemiologice vor fi prezentate la ora 13.00.

  • Catastrofă la graniţa cu România: Moartea şi degradarea sunt omniprezente. Oraşe întregi părăsite, obloanele trase, lacăte la uşi. Ţara vecină care moare şi dispare

    În Bulgaria rurală moartea şi degradarea sunt omniprezente. În sate, chiar şi în cele din apropierea marilor oraşe, şiruri întregi de case stau părăsite de-a lungul străzii principale. Obloane trase, lacăte la uşi, perdele în geam, în cazurile fericite. Altfel, locuinţe în paragină, gata să se prăbuşească, camere devastate, grădini năpădite de bălării şi copaci invazivi. Hameiul sălbatic sufocă pomii fructiferi. În Bulgaria rurală, mor până şi bisericile.

    Mor şi cimitirele – nu mai există morţi care să fie îngropaţi. Satele au fost pline de viaţă odată, mărturie stau pieţele lor mari şi deschise, flancate cu magazine mixte – acum pustii –, căminele culturale şi impozantele clădiri administrative. Oamenii satului sunt doar amintiri, ce te ţintuiesc cu privirea de peste tot, de pe afişele comemorative lipite pe panouri, pe uşi, pe garduri, pe geamurile fostelor magazine, pe stâlpi, prin staţiile de autobuz.

    Cei câţiva săteni rămaşi îşi fac de lucru pe la câmp, pe la câte vreo Lada antică, dar încă funcţională, iar când nu au de lucru te privesc curios, pe tine, un străin, din cârciuma sărăcăcioasă ce ţine loc de inima satului.

    Devin prietenoşi când te prinzi la joacă cu pisicile care au luat locul oamenilor. Pisicile sunt omniprezente, la fel ca afişele cu feţele morţilor. Noaptea se aud din toate părţile şacalii, făpturi ale singurătăţii, temătoare de oameni. Drumurile pustii, liniştea din sate şi livezile devenite păduri le permit să se apropie. Aceste lucruri se văd foarte bine de pe bicicletă.

    Aşa le-am văzut şi eu. Drumurile pustii dintre satele pustii, şoselele naţionale slab circulate, dar bune, fac din Bulgaria un paradis pentru biciclişti, iar de pe bicicletă poţi înţelege cel mai bine o naţiune: îi respiri aerul, îi simţi mirosurile, căldura sau frigul, traficul, îi saluţi oamenii. Poţi opri la fiecare cârciumă din fiecare sat.

    Acolo afli, spre exemplu, că România este mai bogată, sau cel puţin mai scumpă decât Bulgaria – aceasta este impresia bulgarilor (cel puţin la nivel de preţul berii, satele româneşti şi cele bulgăreşti se aliniază perfect). Dar afli acest lucru într-o limbă internaţională constând din gesturi, cuvinte în bulgăreşte învăţate din programele de desenele animate bulgăreşti interceptate în vremurile comuniste, germane, spaniole şi în cel mai rău caz ruseşti.


    Partea cu rusa este de înţeles. Bătrânul Jivkov a fost loial URSS-ului până la moartea imperiului, iar rusa a fost predată intens în şcoli. Tablouri cu fostul dictator încă mai pot fi văzute în cârciumile cu stil. Iar partea cu germano-spaniolo-italiano-olandeza spune totul despre prezentul şi viitorul  Bulgariei.

    Bulgaria a pierdut o cincime din populaţie din 1990 încoace. Oamenii, mai ales tinerii, au plecat din ţară, alungaţi de sărăcie, pentru a găsi un trai mai bun în alte colţuri ale Europei. Aderarea la Uniunea Europeană, unde forţa de muncă se mişcă liberă, a accelerat depopularea.

    ONU estimează că populaţia Bulgariei se va reduce de la 7,2 milioane de persoane, cât sunt în prezent, la 5,2 milioane până în 2050, ceea ce face ca Bulgaria să fie naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Catastrofa demografică este concentrată în zona rurală. Oraşele mici se micşorează cam cu 2.000 de persoane în fiecare an. Sunt sate care n-au mai văzut un nou-născut de două decenii. Un mit local spune că mai mulţi bulgari trăiesc în afara ţării decât în Bulgaria, cel mai sărac stat din UE. 

    Bulgaria a „donat” forţă de muncă în valoare de 40 de miliarde de leva Uniunii Europene, a calculat profesorul Boian Durankev. Comentariile sale au fost publicate de Novinite. O leva face cam o jumătate de euro. Leva este ancorată de moneda unică europeană încă de la introducerea acesteia, în 1999, pentru evitarea colapsurilor valutare, iar Bulgaria este un exemplu de cumpătare bugetară.

    Are şi ratinguri bune, superioare celor ale României. Însă acest lucru nu le este de folos oamenilor. Profesorul a precizat că ţările importante din Uniune sunt interesate să extragă personal din Bulgaria, dar şi din România şi celelalte ţări est-europene. El a explicat că este necesar ca ţările în cauză să solicite despăgubiri de la UE, iar cu aceşti bani să se creeze condiţiile care să-i încurajeze pe oameni să rămână să muncească în propriile ţări.

    „Aceasta ar însemna investiţii mult mai mari din fonduri europene în aceste economii. În al doilea rând, ar trebui un al 13-lea salariu sau o a 13-a pensie pentru toată lumea şi, de asemenea, o ridicare mult mai accelerată a salariului minim şi, treptat, a salariului mediu. Nu este nimic rău în a avea un salariu minim european comun“, apreciază profesorul Boian Durankev.

    Însă, după cum spunea Cicero, „Ubi bene, ibi patria”, unde-i bine, acolo este patria. Lipsa banilor este doar un element al ecuaţiei catastrofei demografice bulgare. Bulgaria este percepută ca fiind una dintre cele mai corupte ţări din UE, iar corupţia înrădăcinată adânc în societate şi devenită un mod de viaţă denotă un deficit de civilizaţie. Suspiciunea faţă de străini este un simptom al acestui deficit de civilizaţie.

    Guvernul de la Sofia nu ţine o evidenţă strictă a celor care pleacă să muncească în străinătate, însă unii ecomomişti, printre care Ţvetan Davidkov, estimează că cel puţin 60.000 de bulgari îşi părăsesc ţara în fiecare an. Şi chiar şi această estimare s-ar putea să fie optimistă, având în vedere că doar Germania, cea mai mare economie europeană, a primit în 2017 circa 30.000 de noi rezidenţi bulgari. Acolo, în 2006, anul de dinaintea intrării Bulgariei în UE, au venit doar 8.000 de bulgari. În anul următor, numărul a sărit la 20.000. O localitate întreagă s-a mutat în Germania.

    „Prognozele privind populaţia nu sunt optimiste, iar acest lucru este o mare problemă pentru noi”, spune pentru BBC Davidkov, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Sofia. Hemoragia de talente, continuă el, afectează toate sectoarele economiei deoarece majoritatea bulgarilor, de la doctori la muncitori în construcţii, cred că afară îi aşteaptă oportunităţi mai bune.

    Şi alte ţări est-europene suferă de o astfel de hemoragie de capital uman, inclusiv România. Însă în Bulgaria boala este deja cronică. Periferiile oraşelor mai mari sau mai mici din România se extind, apar cartiere noi, se construieşte, iar acest boom alimentează o întreagă industrie. Tineri care au plecat să lucreze în străinătate se întorc şi îşi fac familii, îşi cheltuiesc banii pe locuinţe şi maşini. În Bulgaria, odată ieşit din oraşe te întâmpină deşertul uman.

    Veliko Tîrnovo este un bun exemplu. Este un oraş istoric, frumos, plin de viaţă şi de oameni, înconjurat de frumuseţi naturale deosebite. Drumurile care ies din oraş sunt bune, dar nu duc nicăieri. Satele pustii te întâmpină de la nici 5 kilometri de ieşiri. Există şi câteva oaze de viaţă rurală în regiune: canionul şi satul Emen, frumosul sat tradiţional Bojenţite sau canionul şi cascada de la Hotniţa. Deşi ruina este încă prezentă, muzica pulsează, miroase a mâncare, maşini şi motoare urlă turate, iar copiii se aleargă şi râd. Dar mulţi dintre ei sunt români. Înjurăturile tradiţionale ale părinţilor îi dau de gol. Liniştea şi dezolarea Bulgariei rurale au farmecul lor.

    Sunt chiar atrăgătoare pentru unii. La intarea în Gorsko Kalugerovo (sau la ieşire), un scoţian şi-a instalat într-o gospodărie locală o minibrutărie, cu pâini şi pâinişoare şi prăjituri de tot felul făcute de el. Serveşte clienţilor mâncare caldă doar duminica, în rest stă pe terasa luată în primire de vreo 15 pisici la discuţii cu clienţii şi trecătorii. Oamenii îl ştiu şi-i apreciază produsele.

    Vestea locului s-a dus din vorbă în vorbă. Străinii vin şi opresc, cumpără şi discută înconjuraţi de pisici, încântaţi că engleza lor poate fi înţeleasă de cineva. Vin şi bulgari. Coşurile cu produse se golesc rapid, însă scoţianul se ţine de principiul lui, de a nu găti în fiecare zi. Banii astfel obţinuţi îi ajung să-şi plătească taxele şi să-şi hrănească pisicile.

  • Peste 800 de noi cazuri de Covid şi 84 de decese, raportate în ultimele 24 de ore

    Astfel, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 812 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 84 decese, dintre care 19 anterioare.

    Datele detaliate vor fi pezentate de GCS la ora 13.00.

  • Octombrie 2021, cel mai mare număr de decese de la începutul pandemiei

    În octombrie 2021, comparativ cu septembrie 2021, s-a înregistrat naşterea a 15613 copii, cu 2136 mai puţini, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2021 a fost de 44.595 (22717 bărbaţi şi 21878 femei), cu 19.858 decese (9796 bărbaţi şi 10062 femei) mai multe decât în luna septembrie 2021.

    Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna octombrie 2021, a fost de 97 copii, în creştere cu 5 faţă de luna septembrie 2021.

    În luna octombrie 2021, peste două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (18447 decese, reprezentând 41,4% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 12074 decese, reprezentând 27,1% din total, la persoanele de 70-79 ani) şi 8429 decese (18,9%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (71 decese), 0-4 ani (119 decese) şi 20-29 ani (141 decese).

    După cauza principală de deces, cele mai multe persoane au decedat în luna octombrie 2021 din cauza bolilor aparatului circulator (20836 persoane, reprezentând 46,7%), bolilor aparatului respirator (14980 persoane, reprezentând 33,6%) şi tumorilor (4184 persoane, reprezentând 9,4%).

    După patru luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a treia cauză de deces, în lunile septembrie şi octombrie 2021 bolile aparatului respirator reprezintă, din nou, a doua cauză principală de deces, situaţie înregistrată şi în perioada octombrie 2020 – aprilie 2021.

    Sporul natural s-a menţinut negativ (-28982) în luna octombrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 2,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

    În luna octombrie 2021, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 10335 căsătorii, cu 5578 mai puţine decât în luna septembrie 2021. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2014 în luna octombrie 2021, cu 144 mai puţine decât în luna septembrie 2021.

    În ce priveşte luna octombrie 2021 faţă de luna octombrie 2020, numărul născuţilor-vii înregistrat a fost mai mare cu 960.

    Sporul natural a fost negativ atât în luna octombrie 2021 (-28982 persoane), cât şi în luna octombrie 2020 (-12901 persoane).

    Numărul persoanelor care au decedat în luna octombrie 2021 a fost de 1,6 ori mai mare faţă de luna octombrie 2020. După primele trei cauze principale de deces, în luna octombrie 2021 faţă de luna octombrie 2020, s-au înregistrat cu 5917 decese mai multe din cauza bolilor aparatului circulator, cu 10570 mai multe decese din cauza bolilor aparatului respirator, dar cu 27 mai puţine decese având cauză principală tumorile.

    Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 4 mai mic în luna octombrie 2021 decât cel înregistrat în luna octombrie 2020.

    În luna octombrie 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 22588 persoane (11486 bărbaţi şi 11102 femei), iar în mediul rural decesul a 22007 persoane (11231 bărbaţi şi 10776 femei). Faţă de aceeaşi lună din anul 2020, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 8615 persoane (3922 bărbaţi şi 4693 femei) în mediul urban şi cu 8426 persoane (3961 bărbaţi şi 4465 femei) în mediul rural.

    Numărul căsătoriilor a fost, în luna octombrie 2021, cu 703 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent.

    Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna octombrie 2021 s-au pronunţat cu 256 divorţuri mai puţine decât în luna octombrie 2020.

  • Germania înregistrează cel mai mare număr de decese zilnice Covid-19 din februarie

    Germania a înregistrat miercuri cel mai mare număr de decese zilnice cauzate de Covid-19 din februarie, în timp ce se luptă să ţină sub control al patrulea val al pandemiei, scrie CNN.

    Un total de 69.601 noi infecţii au fost raportate şi alte 527 de persoane au murit în ultimele 24 de ore, potrivit Institutului Robert Koch (RKI), centrul naţional de control şi combatere a bolilor. Acesta a marcat cel mai mare număr zilnic de decese Covid-19 din 18 februarie, când au fost înregistrate 534 de decese.

    Rata de incidenţă pe şapte zile în Germania a scăzut uşor, dar rămâne ridicată, la 427 la 100.000 de locuitori. Ţara a înregistrat în total 104.047 de decese cauzate de Covid-19 de la izbucnirea pandemiei.

    Vestea sumbră a venit în ziua în care Olaf Scholz a fost învestit în funcţia de cancelar al Germaniei, înlocuind-o pe Angela Merkel la conducerea celei mai mari economii europene. Noul ministru al sănătăţii al ţării este Karl Lauterbach, un epidemiolog proeminent.

    Săptămâna trecută, Germania a anunţat un blocaj la nivel naţional pentru persoanele nevaccinate, interzicându-le accesul la toate afacerile, cu excepţia celor mai esenţiale, cum ar fi supermarketurile şi farmaciile, în contextul luptei pentru reducerea infecţiilor. Interdicţia nu se aplică celor care s-au recuperat recent de la Covid-19.

    Liderii au susţinut, de asemenea, planuri de vaccinare obligatorie în următoarele luni, care, dacă vor fi votate de parlamentul german, ar putea intra în vigoare cel mai devreme din februarie.

    Multe spitale se străduiesc să facă faţă numărului tot mai mare de pacienţi de la terapie intensivă, iar medicii germani au avertizat că gradul de ocupare a secţiilor de terapie intensivă ar putea depăşi în curând cel înregistrat în timpul vârfului de iarnă trecută.

    Apariţia variantei de coronavirus Omicron, care se răspândeşte rapid, a sporit îngrijorările în Germania, ca şi în alte ţări.

  • Aproape 1.700 de noi cazuri de Covid şi peste 200 de decese, raportate în ultimele 24 de ore

    Potrivit GCS, până vineri, în România au fost înregistrate 1.783.630 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 10.416 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.695.283 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.673 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 50 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 440 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până vineri, 56.890 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 206 decese (113 bărbaţi şi 93 femei), din care 23 anterioare intervalului de referinţă, ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 206 decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 ani, 18 la categoria de vârstă 50-59 ani, 41 la categoria de vârstă 60-69 ani, 72 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 70 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    196 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, doi pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 8 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Au fost raportate 23 de decese anterioare intervalului de referinţă, survenite în judeţele Arad, Călăraşi, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Suceava, Teleorman şi Municipiul Bucureşti, în luna octombrie 2021 şi în luna noiembrie 2021. În intervalul de referinţă au fost raportate 183 de decese.

    Din totalul de 206 pacienţi decedaţi, 171 erau nevaccinaţi şi 35 vaccinaţi. Cei 35 pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani şi peste 80 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.397. Dintre acestea, 1.031 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.031 pacienţi internaţi la ATI, 86 au certificat care atestă vaccinarea. Din totalul pacienţilor internaţi, 116 sunt minori, 109 fiind internaţi în secţii şi 7 la ATI.