BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Amazon mai face un pas în domeniul medical: Gigantul cumpără operatorul clinic One Medical cu 4 miliarde de dolari

    Amazon face un salt important în terenul medicinei prin achiziţionarea furnizorului de asistenţă medicală primară One Medical, au anunţat companiile joi, potrivit Insider.
     
    Gigantul comerţului electronic va cumpăra operatorul clinicii de sănătate pentru 18 dolari pe acţiune, într-o tranzacţie care evaluează One Medical la 3,9 miliarde de dolari. Se numără printre cele mai mari achiziţii ale Amazon, depăşită doar de achiziţia MGM Studios pentru 8,5 miliarde de dolari şi de achiziţia Whole Foods pentru 13,7 miliarde de dolari.
     
    One Medical promite că va oferi o gamă largă de servicii medicale clienţilor care plătesc 199 USD pe an. Oferă îngrijire virtuală 24/7, la cerere, utilizatorii având şi opţiunea de a programa rapid vizite medicale fizice. De asemenea, are grijă de unii seniori din programul Medicare din SUA, după achiziţionarea Iora Health.
     
    La sfârşitul lunii martie, One Medical a operat în 188 de locaţii din SUA şi a oferit servicii unui număr de aproximativ 767.000 de membri, potrivit unui raport trimestrial.
     
    „Credem că îngrijirea sănătăţii este în fruntea listei experienţelor care au nevoie de reinventare”, a declarat Neil Lindsay, vicepreşedinte senior al Amazon Health Services, într-un comunicat. 
     
    Nu este prima incursiune a Amazon în domeniul sănătăţii. Compania a achiziţionat farmacia operaţională prin curier PillPack în 2018 pentru aproximativ 750 de milioane de dolari. În prezent, compania îşi construieşte propria operaţiune medicală numită Amazon Care, care oferă consultaţii virtuale şi vizite la domiciliu de la medici.
     
    Bloomberg News a raportat la începutul lunii iulie că CVS Health, care conduce un lanţ de farmacii şi oferă asigurări de sănătate, şi-a exprimat interesul de a achiziţiona One Medical, însă ideea a fost abandonată la scurt timp.

  • BNR: Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile

    ♦ Persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel vor fi afectate puternic ♦ Depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022 faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14% ♦ Economisirea în valută accelerează pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    BNR avertizează că populaţia se va confrunta cu o diminuare a puterii de cumpărare şi a veniturilor disponibile, ceea ce va pune presiune asupra capacităţii de a acoperi datoriile. Persoanele cu venituri mai mici vor fi cel mai afectate de accelerarea ratei de inflaţie, mai ales pe segmentul mărfurilor alimentare, potrivit raportului BNR asupra stabilităţii financiare iunie 2022.

    „Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contract de credit. Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel, acestea vor fi afectate mai puternic“, se mai arată în raportul BNR.

    Gospodările din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi alcoolice din Uniunea Europeană, circa 25,2% faţă de 15% media UE, cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate bău­turilor alcoolice şi tutunului, de 5,5%.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, în creştere cu 10%. Activele imobiliare au contribuit în mare parte la creştere, acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături de creşterea fondului de locuinţe, conform BNR.

    Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată în trimestrul trei din 2020 de 34%, la 3% la finalul anului 2021. De asemenea, depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022, faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14%, iar economisirea în valută a început să accelereze, ceea ce indică o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    Ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE, circa 25% faţă de 32%, din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% din gospodările cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparative cu doar 6% din gospodările cu venituri medii şi ridicate.

    „Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul collectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate. Astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze”, se mai arată în raportul BNR.

    Deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusive spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei, conform BNR.

     

  • Gen Z, prima generaţie de chiriaşi într-o ţară de proprietari de case? „Sunt mult mai mobili, nu mai sunt atât de orientaţi spre a-şi cumpăra o locuinţă. Vor să testeze cât mai multe oraşe“

    Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă.

    Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.

    „Tinerii din generaţia Z au tendinţa să prelungească perioada în care rămân cu chirie, în paralel cu amânarea planurilor de a-şi întemeia o familie şi mă refer în special la cei cu studii superioare şi joburi calificate“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

    Din constatările sale pe baza anunţurilor publicate pe site-ul de imobiliare, el spune că cei din Generaţia Z preferă să treacă prin diverse experienţe, chiar să se mute pentru perioade de timp de unu-doi ani în alte oraşe, din Bucureşti în Timişoara sau Cluj-Napoca sau invers, ca parte a acestor experienţe.

    „Astfel, pe acest segment vedem o preocupare mai mare în zona chiriilor şi o amânare a deciziei de achiziţie. Desigur, după vârsta de 30-35 de ani preocuparea se schimbă înspre achiziţie.“

    Pe de altă parte, în cadrul aceleiaşi generaţii, adaugă Daniel Crainic, tinerii cu studii medii sunt mai degrabă preocupaţi să devină proprietari, statut care le oferă siguranţă şi sunt dispuşi să facă compromisuri mai mari, apelând la credit, ajutor din partea părinţilor sau economii.

    Olivia are 22 de ani, iar când vine vorba de a-şi cumpăra o locuinţă, deşi visează la asta, spune că sunt mai multe aspecte pe care le ia în considerare.

    „Nu sunt adepta statului cu chirie, dar momentan este o necesitate. Lipsa unui job stabil este principalul motiv pentru care nu îmi achiziţionez o casă. Momentan sunt la primul job, nu intenţionez să stau foarte mult timp aici, aşadar îmi lipseşte stabilitatea. În plus, nici salariul nu este foarte mare, partea financiară reprezentând o problemă în această direcţie. Mai mult decât atât, mă gândesc la posibilitatea de a pleca din ţară, un alt factor care contribuie la amânarea unei astfel de decizii. În cele din urmă, tot de stabilitate este vorba“, spune Olivia din Bucureşti.

    De partea cealaltă a baricadei, Raluca, o tânără de 25 de ani care şi-a cumpărat anul trecut o locuinţă, după mai mulţi ani de stat cu chirie, spune că nu vede creditul pe care trebuie să-l achite ca pe o constrângere.

    „După un an în care apa caldă venea doar în zile de sărbătoare, am considerat atât eu, cât şi prietenul meu că trebuie să ne reorientăm spre o locuinţă în care să avem (cel puţin) condiţiile minime de trai. În Bucureşti a devenit un lux să ai apă caldă şi căldură, astfel încât soluţia a părut firească: apartament nou, cu centrală proprie. În ceea ce priveşte creditul, nu îl văd ca pe o povară. Partea dificilă este să strângi banii de avans. În principiu, banii pe care îi dădeam într-o lună pe chirie îi dau acum pe credit, deci nu a însemnat neapărat o limitare de la distracţie sau de la alte plăceri, precum călătoritul. Însă este de menţionat că în anul 2021, când ne-am luat noi locuinţa, contextul era diferit. Acum economia este într-un alt punct, deci nu sunt convinsă că aş mai avea curajul de a face acest pas“, spune Raluca.

    Gran Via, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe piaţa rezidenţială din Bucureşti, a remarcat că, în ultima perioadă, când vine vorba de achiziţia unei locuinţe, majoritatea clienţilor săi sunt persoane de peste 30-35 de ani.

    „În marea majoritate, cei sub această vârstă nu dispun de fonduri suficiente să-şi achiziţioneze apartamentul dorit. Tinerii îşi doresc un apartament în apropiere de birou, să fie într-o zonă bună, cu finisaje superioare. Pe lângă banii de rată, ar trebui să aibă şi banii de mobilare a apartamentului. În schimb, cu chirie pot avea tot ce îşi doresc“, spune Antoanela Comşa, director general la Gran Via.

    Pe de altă parte, în cazurile în care nu există venituri pentru a închiria un apartament, tinerii stau încă în acelaşi apartament cu părinţii, motivul fiind costurile mai reduse.

    „Nu cred că în prezent s-a modificat semnificativ ideea de a fi proprietar, însă, până nu se căsătoresc şi eventual fac un copil, tinerii să prefere să închirieze şi să se distreze“, mai spune Antoanela Comşa.

    Toate schimbările decurg din transformările economiei, care a eliminat caracterul de „previzibil“ din orice ramură, astfel că realitatea este astăzi mult mai volatilă decât în trecut.

    „Generaţia Z, pentru că este mult mai mobilă şi mai deschisă la oportunităţi profesionale care presupun deplasări, nu mai este atât de orientată spre a-şi cumpăra o locuinţă. Aceşti tineri sunt mult mai deschişi la ideea de a rămâne chiriaşi, pentru că piaţa muncii şi economia de astăzi sunt foarte dinamice şi este imposibil de prognozat dacă vor lucra în acelaşi loc şi peste 20-30 de ani, aşa cum făceau părinţii noştri“, spun reprezentanţii Imoteca, agenţie de consultanţă imobiliară.

    Această tendinţă schimbă şi planurile dezvoltatorilor, care exploatează tot mai mult ideea de a construi proiecte strict pentru închiriere, şi nu pentru vânzare.

    An de an, datele Eurostat confirmă că România se menţine în top atunci când vine vorba de statutul de proprietari de locuinţă. Peste 95% dintre români au propriul apartament sau propria casă, potrivit datelor din 2020, în vreme ce, la nivel european, ponderea este de 70%.

    Chiar recent Lucian Azoiţei, care deţine compania de dezvoltare imobiliară Forty Management, spunea că nu plănuieşte să scoată la vânzare nicio componentă a proiectului Central District Crystal Lagoon pe care îl demarează în septembrie în zona de nord a Capitalei, astfel că inclusiv cele 600 de apartamente din proiect sunt gândite pentru închiriere, pe fondul unei tendinţe pe care a remarcat-o în piaţă şi care prinde tot mai mult contur în România, de formare a unor portofolii de apartamente pentru a fi scoase la închiriat.

    „Generaţia Z, pentru că este mult mai mobilă şi mai deschisă la oportunităţi profesionale care presupun deplasări, nu mai este atât de orientată spre a-şi cumpăra o locuinţă. Aceşti tineri sunt mult mai deschişi la ideea de a rămâne chiriaşi, pentru că piaţa muncii şi economia de astăzi sunt foarte dinamice şi este imposibil de prognozat dacă vor lucra în acelaşi loc şi peste 20-30 de ani, aşa cum făceau părinţii noştri.“ Reprezentanţii Imoteca

    „Tinerii din Generaţia Z au tendinţa să prelungească perioada în care rămân în chirie, în paralel cu amânarea planurilor de a-şi întemeia o familie şi mă refer în special la cei cu studii superioare şi joburi calificate.“ Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

     

    Lucian Azoiţei, care deţine compania de dezvoltare imobiliară Forty Management, spunea că nu plănuieşte să scoată la vânzare nicio componentă a proiectului Central District Crystal Lagoon pe care îl demarează în septembrie în zona de nord a Capitalei, astfel că inclusiv cele 600 de apartamente din proiect sunt gândite pentru închiriere, pe fondul unei tendinţe pe care a remarcat-o în piaţă şi care prinde tot mai mult contur în România, de formare a unor portofolii de apartamente pentru a fi scoase la închiriat.

    An de an, datele Eurostat confirmă că România se menţine în top atunci când vine vorba de statutul de proprietari de locuinţă. Peste 95% dintre români au propriul apartament sau propria casă, potrivit datelor din 2020, în vreme ce, la nivel european, ponderea este de 70%.

  • Veniturile Rusiei din energie ar putea creşte şi mai mult: Africa de Sud se gândeşte să cumpere petrol rusesc pentru a combate inflaţia energetică

    Africa de Sud a declarat că doreşte să cumpere petrol din Rusia pentru a ajuta la combaterea inflaţiei energetice la nivel mondial, a raportat Business Insider.

    „Ar trebui să luăm în considerare importul de ţiţei din Rusia la un preţ scăzut”, a declarat ministrul sud-african al resurselor minerale şi al energiei, Gwede Mantashe, la o dezbatere parlamentară, potrivit Reuters.

    Secretarul american pentru Energie, Jennifer Granholm, a declarat luna trecută că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni împotriva statelor din afara influenţei occidentale care cumpără petrol rusesc, dar administraţia Biden este atentă la impactul unor astfel de restricţii asupra pieţei, a raportat Reuters. Preţurile petrolului se tranzacţionează maximul ultimilor 13 ani şi contribuie la o inflaţie aprinsă pentru consumatori.

    La fel ca multe ţări din întreaga lume, Africa de Sud se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile de consum crescând cu 5,9% în aprilie 2022 faţă de aceeşi perioadă a anului trecut, potrivit departamentului oficial de statistică. Preţurile combustibililor „au continuat să provoace dureri în aprilie 2022” şi au fost cu 29,2% mai mari decât în ​​urmă cu un an, potrivit Statistics South Africa.

    Africa de Sud importă aproximativ 60% din necesarul de combustibil, conform unui raport Bloomberg. Statul cumpără petrol în primul rând din ţările OPEC, inclusiv Nigeria şi Arabia Saudită.

    Rusia a fost unul dintre cei mai mari exportatori de ţiţei din lume, fiind al treilea producător ca mărime, după Statele Unite şi Arabia Saudită. Dar războiul generat în Ucraina a costat pierderea unora dintre cei mai valoroşi clienţi ai statului, inclusiv Uniunea Europeană, care va elimina treptat importurile de combustibil rusesc începând cu 2022. Drept urmare, Rusia se găseşte nevoită să să-şi reorienteze exportul de gaze şi petrol către noi cumpărători, precum China şi India.

    Africa de Sud, care are legături istorice cu Moscova, s-a abţinut de la votul Organizaţiei Naţiunilor Unite în martie, care condamna Rusia pentru războiul din Ucraina. Luna trecută, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că „ţările din apropiere” au fost grav afectate de sancţiunile împotriva Rusiei, a raportat Reuters.

    Orice achiziţie de petrol rusesc va contribui la umplerea cuferelor Moscovei. În ciuda sancţiunilor ample, Rusia a continuat să acumuleze venituri masive din energie pe măsură ce preţurile au crescut. În mai, veniturile ţării din exporturile de petrol au crescut cu 11% faţă de aprilie – ducând veniturile înapoi la nivelurile de dinainte de război, a declarat miercuri Agenţia Internaţională pentru Energie.

  • Rusia trimite mai mult petrol în Asia, în timp ce China şi India continuă să cumpere barili ieftini, sporind veniturile Moscovei, în ciuda sancţiunilor UE

    Federaţia Rusă a ales să trimită mai mult petrol în Asia ca parte a planului de contracarare a impactului sancţiunilor impuse de UE, scrie Business Insider.

    Lunea trecută, UE a convenit asupra unei interdicţii de petrol rusesc care ar putea reduce cu aproximativ 90% importurile energetice din Rusia până la finalul anului. Cu toate aceastea, cererea din China şi India rămâne robustă, deoarece Rusia îşi reduce preţul petrolului pe fondul sancţiunilor aplicate din cauza războiului din Ucraina.

    Pentru a satisface cererea asiatică, Rusia a mărit exporturile cu aproximativ 20% din portul Kozmino aflat în estul ţării, a raportat marţi Reuters, citând trei surse conexe problemei.

    Exporturile din port sunt pompate prin conducta ESPO (East Siberia Pacific Ocean) operată de Transneft. Compania rusă de conducte a crescut cantitatea de ţiţei pompată către Kozmino cu 70.000 de barili pe zi, a informat Reuters. Pe lângă petrolul prin conducte, Rusia intenţionează să trimită, de asemenea, încă 80.000 de barili de ţiţei pe zi cu trenul din Siberia către Kozmino.

    Transneft nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Insider trimisă în afara programului normal de lucru.

    O mare parte din petrol se îndreaptă către China şi India, ţări care au refuzat să condamne războiul Rusiei în Ucraina. Ba mai mult, Beijingul a ales în mai multe rânduri să critice sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

    India, între timp, a răspuns criticilor care susţineau că finanţează războiul din Ucraina prin achiziţiile sale de petrol şi gaz. În mai, ministerul indian al petrolului şi gazelor naturale a declarat că energia rusă reprezintă o proporţie „minusculă” din consumul său şi că o oprire bruscă a livrărilor de ţiţei ar creşte preţurile globale ale petrolului şi ar afecta consumatorii.

    „Nu trimitem oameni să cumpere petrol rusesc, trimitem oameni să cumpere petrol de pe piaţă, să cumpere cel mai bun petrol”, a declarat vineri ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar, pentru Economic Times.

    În oglinda acuzaţiilor aduse recent, Jaishankar nu a ezitat să critice restul Europei pentru achiziţiile masive de gaze naturale ruseşti în contextul războiului.

    „Oare banii indieni investiţi în petrol rusesc intreţin războiul din Ucraina, sau cantităţile uriaşe cumpărate de Europa? ”, a întrebat retoric Jaishankar în cadrul unui interviu acordat pentru Economic Times.

    Fostul secretar de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat în aprilie că India nu încalcă sancţiunile prin cumpărarea de petrol rusesc.

  • Cine sunt proprietarii a 50 de spaţii din Centrul Vechi al Bucureştiului? Mai mulţi investitori olandezi le-au cumpărat în ultimii 20 de ani

    Mai mulţi investitori de origine olandeză au ajuns să deţină un portofoliu de 50 de spaţii comerciale în Centrul Vechi din Bucureşti, spaţii printre chiriaşii cărora se numără businessuri din HoReCa şi din domeniul modei.

    Radu Moldoveanu, reprezentant al uneia dintre companiile care deţin aceste spaţii, spune că cele circa 50 de locaţii au fost cumpărate de mai mulţi cetăţeni olandezi, începând cu anul 2000. Jumiruto, una dintre firmele prin care sunt administrate aceste spaţii, al cărei cod CAEN indică activităţi de închiriere şi subînchiriere a bunurilor imobiliare, este deţinută, potrivit datelor de pe platforma de analiză financiară Confidas.ro, de investitorul de origine olandeză Baakman Johannes Jozefus Maria, care mai deţine, totodată, şi 50% din compania ce operează Magazinul Bucureşti, tot din Centrul Vechi, alături de Heinen Gerard. Jumiruto a avut în 2020, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, o cifră de afaceri de 915.000 de lei şi un profit de 450.000 de lei, ceea ce înseamnă o marjă de profit de 50%.

    „Spaţiile au fost funcţionale, dar nu pentru un comerţ de calitate. Pe măsură ce le-am achiziţionat, clădirile noastre au trecut printr-un amplu proces de consolidare şi modernizare. Sunt ocupate în proporţie de peste 95%, ceea ce este normal”, spune Radu Moldoveanu.

    Chiriaşii spaţiilor pe care le deţine Jumiruto şi ceilalţi cetăţeni olandezi sunt preponderent din domeniul HoReCa – baruri, cluburi, cafenele -, dar sunt şi companii din industria de modă şi altele care folosesc spaţiile ca birouri. Chiriile sunt de 10-15 euro pe metru pătrat pentru birouri, iar pentru spaţiile comerciale pornesc de la 20 şi pot ajunge la 35 de euro pe metru pătrat. Valorile sunt însă mai mici decât cele din malluri, spune reprezentantul proprietarilor spaţiilor, care, prin raportare la marile centre comerciale, explică şi lipsa de succes a spaţiilor stradale din Bucureşti.

    „Implicarea în primul rând a autorităţilor este soluţia pentru a schimba faţa Centrului Vechi. Avem un chiriaş care nu promovează localul său ca fiind în centrul istoric pentru că astfel clienţii nu mai vin. În curând, se va deschide un muzeu în una dintre clădirile noastre. Dacă autorităţile nu se implică să cureţe zona, să elimine cetăţenii care tulbură liniştea şi strică aspectul, vom ajunge să avem un spaţiu renovat într-o zonă care arată jalnic”, adaugă Radu Moldoveanu.

     

  • Cine sunt proprietarii a 50 de spaţii din Centrul Vechi al Bucureştiului? Mai mulţi investitori olandezi le-au cumpărat în ultimii 20 de ani

    Mai mulţi investitori de origine olandeză au ajuns să deţină un portofoliu de 50 de spaţii comerciale în Centrul Vechi din Bucureşti, spaţii printre chiriaşii cărora se numără businessuri din HoReCa şi din domeniul modei.

    Radu Moldoveanu, reprezentant al uneia dintre companiile care deţin aceste spaţii, spune că cele circa 50 de locaţii au fost cumpărate de mai mulţi cetăţeni olandezi, începând cu anul 2000. Jumiruto, una dintre firmele prin care sunt administrate aceste spaţii, al cărei cod CAEN indică activităţi de închiriere şi subînchiriere a bunurilor imobiliare, este deţinută, potrivit datelor de pe platforma de analiză financiară Confidas.ro, de investitorul de origine olandeză Baakman Johannes Jozefus Maria, care mai deţine, totodată, şi 50% din compania ce operează Magazinul Bucureşti, tot din Centrul Vechi, alături de Heinen Gerard. Jumiruto a avut în 2020, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, o cifră de afaceri de 915.000 de lei şi un profit de 450.000 de lei, ceea ce înseamnă o marjă de profit de 50%.

    „Spaţiile au fost funcţionale, dar nu pentru un comerţ de calitate. Pe măsură ce le-am achiziţionat, clădirile noastre au trecut printr-un amplu proces de consolidare şi modernizare. Sunt ocupate în proporţie de peste 95%, ceea ce este normal”, spune Radu Moldoveanu.

    Chiriaşii spaţiilor pe care le deţine Jumiruto şi ceilalţi cetăţeni olandezi sunt preponderent din domeniul HoReCa – baruri, cluburi, cafenele -, dar sunt şi companii din industria de modă şi altele care folosesc spaţiile ca birouri. Chiriile sunt de 10-15 euro pe metru pătrat pentru birouri, iar pentru spaţiile comerciale pornesc de la 20 şi pot ajunge la 35 de euro pe metru pătrat. Valorile sunt însă mai mici decât cele din malluri, spune reprezentantul proprietarilor spaţiilor, care, prin raportare la marile centre comerciale, explică şi lipsa de succes a spaţiilor stradale din Bucureşti.

    „Implicarea în primul rând a autorităţilor este soluţia pentru a schimba faţa Centrului Vechi. Avem un chiriaş care nu promovează localul său ca fiind în centrul istoric pentru că astfel clienţii nu mai vin. În curând, se va deschide un muzeu în una dintre clădirile noastre. Dacă autorităţile nu se implică să cureţe zona, să elimine cetăţenii care tulbură liniştea şi strică aspectul, vom ajunge să avem un spaţiu renovat într-o zonă care arată jalnic”, adaugă Radu Moldoveanu.

     

  • China cumpără masiv petrol rusesc din Orientul Îndepărtat

    China îşi creşte importurile de ţiţei ESPO rusesc din Orientul Îndepărtat, chiar în condiţiile în care accelerarea pandemiei întunecă perspectiva legată de cererea ţării, notează Bloomberg.

    Fluxurile din aprilie şi mai este de aşteptat să fie cu 20% mai mari decât în mod normal, potrivit estimărilor Braemar ACM Shipbroking Pte.

     

  • De’Longhi a cumpărat o uzină în Satu Mare. „Ajungem la trei fabrici în România şi creăm aici triunghiul de aur“. Compania are un proiect de investiţii la Satu Mare de circa 28 mil. euro, din care jumătate e ajutor de stat

    Producătorul de electro­casnice De’Longhi din Italia a cumpărat o uzină în Satu Mare şi va dezvolta aici o nouă fabrică unde vor fi realizate espressoare de cafea. Compania mai are două unităţi de producţie pe plan local, la Jucu în Cluj şi la Salonta în Bihor.

    „De’Longhi România a achizi­ţionat în februarie 2022 o uzină la Satu Mare. Nu exista nicio companie activă acolo. E vorba de o clădire industrială de 50.000 mp pe care o pregătim acum pentru producţie, producţie ce va debuta începând cu 2023. Capacitatea de producţie va fi dedicată maşinilor automate de cafea sub brandul De’Longhi“, spune Carmen Petcu, general mana­ger al De’Longhi România.

    Pentru a dezvolta noua fabrică, De’Longhi va investi circa 28 mil. euro, din care jumătate de sumă este ajutor de stat, arată datele oficiale. Pentru acest proiect vor fi angajaţi 375 de oameni.

    „Acest proces ne va permite fabricarea în România†a gamelor “connected” de maşini de cafea. Ajutorul de stat e dedicat acestei etape de automatizare, digitalizare, upgrade de tehnologie.“

     

  • Statul se bate cu băncile pe dobânzi: Din 2 mai românii pot investi în titluri de stat Tezaur la randamente care ajung până la 6,15% pe an

    Ministerul Finanţelor lansează o nouă sesiune de cumpărare a titlurilor de stat Tezaur, începând de luni, 2 mai.

    Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în formă dematerializată, au maturităţi de 1 şi 3 ani şi dobânzi anuale de 5,5% şi 6,15%.

    În perioada 2-26 mai, titlurile de stat pot fi cumpărate online numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Totodată, între 2-27 mai, titlurile de stat pot fi achiziţionate de la unităţile Trezoreriei Statului.

    În paralel, titlurile de stat pot fi cumpărate prin Compania Naţională Poşta Română între 2-26 mai, în mediul urban, şi 2-25 mai în mediul rural.

    Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

    De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

    Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

    Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

    Anul trecut mai mult de 114 mii de români au investit peste 5 miliarde lei în titlurile Tezaur.