BusinessMagazin

Tag: criza financiara

  • Ce ascund strategiile băncilor centrale

    Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011,  înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.

    Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.

    Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.

    Sursă grafic: Bloomberg

    Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.

    „Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.

  • Ce ascund strategiile băncilor centrale

    Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011,  înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.

    Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.

    Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.

    Sursă grafic: Bloomberg

    Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.

    „Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.

  • GfK: Cota de încredere a românilor creşte în anii electorali

    Mai mult, încrederea populaţiei ar urma să crească şi anul acesta, dat fiind faptul că este an electoral, precizează un raport al GfK. “Încrederea populaţiei va continua să crească, ca urmare a promisiunilor din campaniile electorale la care românii vor fi intens expuşi anul aceasta, fapt observat şi în anii anteriori în care au fost alegeri”, a declarat Andi Dumitrescu, director general GfK România.

    Doar 13% dintre români consideră că starea financiară a familiei lor este mai bună decât acum 12 luni, în vreme ce aproape 40% afirmă că aceasta s-a înrăutăţit. Anul trecut, mai bine de jumătate dintre cei intervievaţi credeau că starea financiară se deteriorase faţă de 2012.

    Informaţiile sunt preluate din Barometrul de Încredere a Consumatorului, studiu realizat lunar de GfK România. Datele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de peste 14 ani, eşantionul fiind de 1000 de persoane.

  • GM anunţă dividende pentru prima dată de la criză

     GM a fost restructurată în anul 2009 cu finanţare de la guvernul SUA, în timpul unui faliment de scurtă durată. Compania este pe profit de patru ani consecutivi, beneficiind alături de ceilalţi producători auto din Statele Unite de pe urma revenirii economiei.

    De asemenea, GM s-a impus în ultimii ani drept unul dintre cei mai mari producători auto străini din China, cea mai mare piaţă din lume după numărul de autovehicule vândute, aflat în continuă creştere.

    “Situaţia financiară solidă, lichiditatea semnificativă, profiturile consistente şi fluxul solid de numerar asigură fundaţia unui dividend continuu”, a declarat directorul financiar al GM, Dan Ammann, într-un comunicat preluat de Bloomberg.

    Ammann preia miercuri funcţia de preşedinte al GM, fiind înlocuit în fotoliul de CFO de Chuck Stevens.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Grecia preia oficial astăzi conducerea UE pentru următoarele şase luni

     “Este o mare responsabilitate pentru Grecia să deţină preşedinţia UE în timpul unui semestru în care vor fi organizate alegerile din luna mai”, a subliniat miercuri ministrul de Externe, Evangelos Venizelos, într-o conferinţă de presă.

    Preşedinţii Consiliului European şi Comisiei, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso, precum şi toţi comisarii europeni se vor deplasa la Atena şi urmează să se întâlnească în cursul după-amiezii cu membri Guvernului grec, cum se întâmplă la începutul fiecărei preşedinţii semestriale a UE.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a sosit la Atena în cursul după-amiezii şi urmează să susţină o conferinţă de presă la ora 15.15 GMT (17.15, ora României) cu premierul grec, Antonis Samaras.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 13 cu ghinion pentru JP Morgan

    Amenda, cea mai mare aplicată vreodată unei companii, reprezintă o victorie colosală a guvernului, scrie Washington Post, după ani de reproşuri că statul nu îndrăzneşte să se lupte cu un Wall Street vinovat de criză. Înţelegerea încheiată de JP Morgan cu justiţia protejează banca de noi anchete privind felul cum a vândut obligaţiuni către investitori, dar nu fereşte banca şi pe directorii ei de riscul unor procese penale pentru fraudă.

    O parte din amendă (4 mld. euro) va subvenţiona direct proprietarii de locuinţe care nu mai reuşesc să-şi achite ipotecile.

    JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut, din cauza unor cheltuieli foarte mari pentru litigii. Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor din litigii.

  • Piata de executive search, in scadere in 2012

    In ultimii cinci ani, piata de executive search a scazut cu 12 procente. Printre factorii care au dus la aceasta scadere se numara  reducerea bugetelor de recrutare, cresterea recrutarii intragrup si scaderea ritmului de dezvoltare a companiilor.  Acest fenomen este cauzat si de scaderea investitiilor straine directe in contextul crizei financiare, precum si de cererea relativ scazuta inregistrata de firmele specializate in executive research, aceasta avand in ultimii cinci ani un ritm mediu anual de dezvoltare de – 11%.

    Cele mai importante zece companii din Romania si-au redus in perioada 2008- 2012 cifra totala de afaceri fiind redusa cu 37%, iar profitul net cu 77%.

    Compania Pedersen&Partners a avut cea mai mare valoare a cifrei de afaceri/angajat, cu 81,2 mii euro. Pe locul doi s-a clasat compania Kienbaum, intrata pe piata din Romania in 2011, cu 80,7 mii euro.

    Per total, profitabilitatea angajatilor pentru companiile din top 10 a scazut fata de de anul precedent cu un procent de – 93%, valoarea medie fiind de 603 euro.

    Piaţa locală a serviciilor de recrutare, leasing de personal şi executive search a ajuns în 2011 la valoarea de 189 de milioane de euro, fiind de peste două ori mai mare decât la începutul crizei. potrivit unui studiu realizat de platforma  de consultanţă online www.manageranticriză.ro, administrată de compania Business Management Technologies.
     

  • JPMorgan va plăti despăgubiri de 4,5 miliarde dolari către 21 de mari instituţii financiare

     Printre cele 21 de instituţii se numără BlackRock şi Pacific Investment Management Co., două dintre cele mai mari fonduri de investiţii financiare la nivel mondial, grupul de asigurări MetLife şi Goldman Sachs Asset Management, potrivit WSJ.

    Acelaşi grup de investitori au obţinut anterior 8,5 miliarde de dolari de la Bank of America, care a fost vizată de acuzaţii similare.

    În cazul JPMorgan, fondurile au cerut daune de până la 5,75 miliarde de dolari, acuzând nereguli şi o conduită incorectă în perioada 2005-2008 în ceea ce priveşte vânzarea de titluri bazate pe credite ipotecare către investitori. Acuzaţiile vizează atât JPMorgan, cât şi băncile Bear Stearns şi Washington Mutual, preluate în 2008 de grup după ce au ajuns în colaps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iberdrola nu va mai investi în România în domeniul energiei eoliene

     “În România Iberdrola rămâne doar cu cei 80 MW aflaţi în producţie. Este un proces de dezinvestire care, practic, este finalizat”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie.

    Unul dintre motivele pentru care grupul spaniel a decis să renunţe la investiţiile în producţia de energie eoliană este reprezentat şi dificultăţile financiare cauzate de criza financiară la nivel global, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan reaprinde dezbaterea privind „too big to fail” – culisele unei amenzi record de 13 miliarde de dolari

    ALTE ASEMENEA ÎNŢELEGERI, ÎN CARE BANCA PLĂTEŞTE PENTRU A SCĂPA DE EVENTUALE PROCESE CIVILE DIN PARTEA STATULUI AMERICAN, SUNT FOARTE PROBABILE. JPMorgan îşi va reveni, bineînţeles, dar problemele băncii au redeschis discuţiile despre ce se poate face cu instituţiile de credit „too big to fail„, scrie, pentru cotidianul

    The Guardian, Howard Davies, profesor la Sciences Po din Paris şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Servicii Financiare din Marea Britanie, viceguvernator al Băncii Angliei, precum şi director al London School of Economics.

    O AMENDĂ RECORD. În septembrie, surse apropiate discuţiilor afirmau că sancţiunile pentru JPMorgan urmau să se ridice la 11 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că autorităţile au câştigat teren în urma negocierilor din ultima perioadă. La insistenţele procurorului general al SUA, Eric Holder, acordul nu va proteja banca de eventuale acuzaţii de natură penală, preciza Bloomberg.
    Directorul general al băncii, Jamie Dimon, a stabilit termenii înţelegerii într-o întâlnire cu procurorul general. Acordul prevede despăgubiri de 4 miliarde de dolari către clienţi şi investitori şi sancţiuni de 9 miliarde de dolari sub formă de amenzi şi „alte plăţi„.

    Acordul de 13 miliarde de dolari se referă la acuzaţii de fals în declaraţii şi omiterea unor aspecte importante legate de vânzarea unor obligaţiuni în valoare totală de 33 miliarde de dolari, bazate pe pachete de credite ipotecare, în perioada 2005-2007, către Fannie Mae şi Freddie Mac, cooperativele de creditare ipotecară controlate de guvernul SUA. Cele două instituţii financiare au avut nevoie de ajutoare de stat în valoare totală de 187,5 miliarde de dolari pentru a supravieţui prăbuşirii pieţei creditelor ipotecare.

    BANCA ARE REZERVE URIAŞE PENTRU LITIGII. JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, însă cifrele au fost influenţate negativ de înregistrarea în această perioadă a unor cheltuieli foarte mari pentru litigii.

    Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari din economiile făcute în urmă cu trei ani pentru acoperirea costurilor din litigii. În prezent, JPMorgan are fonduri de 23 de miliarde de dolari pentru rezolvarea unor astfel de probleme. De asemenea, banca estimează pierderi suplimentare „rezonabile„ de încă 6,8 miliarde de dolari.

    Pe lângă rezervele uriaşe, constituite tocmai în acest scop, JPMorgan este şi o bancă foarte profitabilă, o adevărată maşină de făcut bani. Profitul anual depăşeşte cu mult costurile cu litigiile ale instituţiei de credit. JPMorgan a înregistrat un profit de 21,3 miliarde de dolari în 2012, al treilea an consecutiv de câştiguri record.