BusinessMagazin

Tag: criza

  • Mai multe crize lovesc gigantul Starbucks. Noul CEO a decis să ia frâiele în mâini şi să zguduie meniul şi chiar să modifice preţurile

    Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

    Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.
    Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.
    Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”
     
    De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.
     
    Fostul CEO, Laxman Narasimhan, încercase să reîmprospăteze meniul Starbucks prin adăugarea unor produse noi, precum băuturi cu boba şi un sandwich cu pesto, însă a părăsit compania după doar un an şi jumătate. Starbucks se confruntă, de asemenea, cu proteste şi apeluri la boicot pe reţelele sociale, legate de conflictul Israel-Gaza şi de tensiunile cu sindicatele din SUA. Un mesaj de solidaritate cu Palestina, postat de un sindicat al baristilor din SUA, a provocat reacţii împotriva companiei. Starbucks a declarat că nu susţine poziţia sindicatului şi că dezaprobă „violenţa din regiune.”
     
    (traducere: Ioana Matei)

  • Criză uriaşă. Ţara care nu are energie electrică începând de vineri

    Cuba nu are energie electrică începând de vineri. Ţara se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa recentă. Autorităţile au luat măsuri extreme, dar nu au reuşit încă să repornească sistemul naţional.

    Pana de curent care a afectat întreaga ţară a apărut vineri. Asta după ce joi guvernul anunţase măsuri drastice pentru reducerea consumului de energie, potrivit Sky News.

    Ministerul Energiei din Cuba a explicat că întreruperea uriaşă a fost cauzată de o defecţiune la centrala termoelectrică din Matanzas, la est de Havana.

    Prim-ministrul Manuel Marrero Cruz s-a adresat naţiunii şi a recunoscut gravitatea situaţiei spunând că activitatea economică este paralizată.

    Autorităţile au luat măsuri extreme. Au închis toate activităţile care nu sunt esenţiale, inclusiv şcolile, cluburile şi unităţile culturale. De asemenea ,la serviciu sunt chemaţi doar cei implicaţi în activităţi esenţiale. Msurile vor fi în vigoare cel puţin până luni.

    Preşedintele Miguel Díaz-Canel a dat vina pe embargoul comercial al SUA care ar limita „capacitatea ţării de a importa combustibil”.

  • Unde o să doară cel mai tare dacă loveşte criza. Microînterprinderile, „coloana vertebrală” a economiei sunt cele mai vulnerabile VIDEO

    Microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de aproape 900.000 de firme, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a  2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului. Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii au realizat un profit net de 163 miliarde lei, adică 61% din total, faţă de doar 103 miliarde lei profitul net al marilor companii de pe plan local. IMM-urile sunt şi cei mai mari angajatori de pe piaţa locală, astfel că plătesc salariile a peste 64% din angajaţii din economie. Liviu Deceanu, profesor la la Universitatea Babeş Bolayi, atrage atenţia că aceste firme ar putea avea de suferit în 2025, pentru că derapajul bugetar trebuie corectat, iar asta se va traduce în majorări de taxe care vor afecta inclusiv pentru IMM-urile.

     „ Aceste potenţiale schimbări de fiscalitate nu vor face bine, vor strânge şi mai mult cureaua şi vor strangula şi mai mult mediul de afaceri. IMM-urile reprezintă în mai toate ţările coloana vertebrală a economiei, dacă nu le sprijinim cred că toată lumea va avea de suferit” a declarat Liviu Deceanu, profesor la Universitatea Babeş Bolayi din Cluj-Napoca, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    O altă ameninţare la „coloana vertebrală” a economiei este contextul geopolitic internaţional, războiul, care aduce cu sine perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi un viitor incert ce lovesc direct în micile afaceri, activitatea economică, în planurile de viitor şi în toate aspectele privind businessul.

    „Dacă IMM-urilor şi antreprenorilor mici aceste noi măsuri le va face rău eu cred că vom avea o problemă. Trebuie să recunoaştem ce se întâmplă la nivel internaţional şi la nivel european. O altă problemă este războiul de la graniţă cu care ne-am obişnuit, deşi nu e normal. Trebuie să înceteze într-o formă convenabilă, astfel încât să avem parte de o linişte absolut necesară pentru derularea unei activităţi economimce în mod normal”, a mai spus Deceanu la ZF Live.

  • Boeing anunţă planuri de strângere a 25 de miliarde de dolari, în contextul crizei de producţie

    Deşi nu este clar când şi cât va reuşi compania să strângă prin aceste oferte, analiştii estimează că Boeing ar avea nevoie de între 10 şi 15 miliarde de dolari pentru a-şi menţine ratingurile de credit.

    Compania se confruntă cu o scădere a producţiei modelului de succes, 737 MAX, după un incident de decolare în care s-a desprins o uşă, precum şi cu o grevă a mii de sindicalişti, care a început pe 13 septembrie. Boeing a declarat că nu a accesat noul acord de credit de 10 miliarde de dolari, care a fost aranjat de BofA, Citibank, Goldman Sachs şi JPMorgan.

    „Acestea sunt două măsuri prudente pentru a sprijini accesul companiei la lichiditate”, a declarat Boeing, adăugând că ofertele pot oferi opţiuni pentru a-şi susţine bilanţul pe o perioadă de trei ani. Acţiunile companiei au crescut cu 1,6% după anunţ.

    Agenţiile de evaluare S&P Global şi Fitch au avertizat luna trecută cu privire la o posibilă retrogradare a ratingului, dar au adăugat că ofertele de acţiuni şi obligaţiuni ar putea ajuta la menţinerea ratingului de investiţie al Boeing.

    Totuşi, unii analişti, precum Nick Cunningham de la Agency Partners, au exprimat scepticism cu privire la aceste măsuri, sugerând că neclaritatea planului ar putea indica dificultăţi în atragerea de investitori.

    Luni, preşedintele Emirates Airlines, Tim Clark, a vorbit despre temerile din industrie legate de capacitatea Boeing de a depăşi criza actuală. „În absenţa unei strângeri de fonduri printr-o ofertă de drepturi, văd o retrogradare iminentă a investiţiilor cu falimentul la orizont”, a afirmat Clark.

    Compania are o datorie de 11,5 miliarde de dolari care va ajunge la maturitate până pe 1 februarie 2026 şi a angajat să emită 4,7 miliarde de dolari în acţiuni pentru a achiziţiona Spirit AeroSystems.

  • Cum a eşuat Macronomics, strategia economică a lui Emmanuel Macron, şi cum terapia de şoc propusă de premierul Michel Barnier ar putea adânci şi mai mult Franţa în criză

    Când Emmanuel Macron a venit la putere în 2017, toţi se aşteptau ca fostul bancher Rothschild prie­tenos cu mediul de business să transforme Franţa într-o destina­ţie majoră de investiţii la nivel mondial prin reducerea cheltuielilor publice şi taxe mai mici. Şapte ani mai târziu, acesta este acuzat că a ruinat finanţele Franţei, scrie Politico.

    Ajustarea-şoc recentă a bugetului ţării, ce presupune majorări de taxe de 19,4 miliarde de euro şi reduceri de cheltuieli de 41,3 miliarde de euro, este un semn clar că gestionarea banilor în Franţa a deraiat sub supravegherea lui Macron.

    Opozanţi şi aliaţi deopotrivă îl atacă acum pe preşedintele francez. Deficitul public al Franţei este de aşteptat să atingă 6,1% din PIB în acest an, de la 2,6% în 2017.

    Edouard Philippe, premier în primul mandat al lui Macron, acuză guvernul pre­cedent de ascunderea adevărului de public şi de UE cu privire la ni­velul uriaş al datoriei Franţei. Economişti şi autorităţi independente cum ar fi banca centrală şi curtea auditorilor din Franţa pun de asemenea sub semnul întrebării reţeta economică a lui Macron, caracterizată de o com­binaţie de reduceri de taxe pentru com­panii şi bogaţi şi subvenţii generoase pentru companii.

    Planul economic al lui Macron părea să dea roade înaintea pandemiei de coronavirus. Însă luna de miere s-a terminat odată cu pandemia şi criza energiei. Când criza s-a mai temperat, guvernul a avut dificultăţi în a-şi regla finanţele publice, ezitând să aplice orice reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe masive care l-ar fi putut face pe Macron nepopular în UE şi la alegerile naţionale din această vară.

    Până la bugetul anunţat săptămâna trecută, majorarea taxelor fusese un tabu pentru un preşedinte renumit pentru reducerea lor. Macron a implementat reduceri de taxe majore pentru companii, iar curtea auditorilor a arătat că chiar acele reduceri au fost parte a problemelor Franţei.

    Raţionamentul lui Macron a fost că taxele mai mici pe companii vor impulsiona activita­tea economică, generând în schimb venituri fis­cale mai mari în vistieria statului. „În principiu, strategia nu a fost una rea. Dar nu a funcţio­nat“, arată economistul Jean-Pisany Ferry, cel care a făurit programul economic al lui Macron.

    Acum, noul guvern condus de premierul Michel Barnier se confruntă cu o severă criză bugetară. Către finalul săptămânii trecute, acesta a anunţat un buget detaliat pe 2025 me­nit să reducă puternic deficitul ţării, cu măsuri de reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe care vor afecta majoritar marile companii şi gospodăriile avute.

    Măsurile ar trebui, spun oficialii francezi, să reducă deficitul ţării la 5% din PIB anul trecut, primul pas din angajamentul lui Barnier de a aduce deficitul sub 3% din PIB până în 2029. Ofi­cialii au dat asigurări că noile taxe şi re­duceri de cheltuieli nu vor afecta gospodăriile din clasa mijlocie şi nici nu vor sufoca creşterea economică.

    Propunerile includ taxe mai mari pentru cei mai bogaţi 0,3% dintre contribuabilii francezi. Se estimează că vor fi afectate aproximativ 65.000 de gospodării. Însă chiar şi cei care nu sunt vizaţi direct de noile taxe speciale ar putea resimţi impactul noilor măsuri.

    Guvernul propune de exemplu reducerea cu 3,8 miliarde de euro a cheltuielilor în sănă­tate şi amânarea ajustării pensiilor la inflaţie până în iulie. Noile taxe pe biletele de avion şi autovehiculele poluante vor fi trecute probabil mai departe către consumatori.

    În pofida predicţiilor încrezătoare ale gu­vernului, Înaltul Consiliu pentru Finanţe Publice, un organism independent, avertizează că strategia dezvăluită recent este „fragilă“ şi exagerat de optimistă.

    Mediul de business este îngrijorat că pla­nurile agresive ale guvernului ar putea obstruc­ţiona de asemenea creşterea economiei, în special o majorare a taxei corporate care va afecta aproximativ 440 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 miliard de euro.

    Guvernul lui Barnier amână de asemenea mai multe reduceri de taxe pentru companii, majorează o taxă existentă pe producţia de electricitate şi introduce o taxă nouă pe răscumpărările de acţiuni.

    Fabrice Le-Sache, vicepreşedinte al puternicului grup de lobby MEDEF este de acord că firmele ar trebui să contribuie la eforturile bugetare ale Franţei, însă se declară îngrijorat că majorările de taxe ar putea deveni permanente.

    Un alt risc legat de noul pachet de măsuri priveşte un posibil exod în masă al bogaţilor din Franţa. Planul lui Barnier de a majora taxele pentru cei bogaţi i-ar putea determina pe mulţi să se mute din Franţa şi pe unii dintre cei care se gândeau să se stabilească acolo să-şi anuleze planurile, avertizează consilieri pe avuţie şi taxe, potrivit Bloomberg.

    Chiar şi cu un deficit mai mic, Franţa va fi nevoită să vândă obligaţiuni de 300 miliarde de euro, un nivel record, pentru a se finanţa anul viitor. Costul serviciului muntelui de datorii al ţării este aşteptat să urce la 54,9 miliarde de euro, arată estimările ministerului francez al finanţelor.

     

     

  • Criza din Liban se adânceşte. Specialiştii au emis un avertisment de securitate alimentară

    Reprezentanţii Programului Alimentar Mondial din Liban au avertizat că populaţia ţării se confruntă cu o criză alimentară. De vină este conflictul militar care se tot extinde. Ei au emis un avertisment de securitate alimentară.

    Matthew Hollingworth, directorul Programului Alimentar Mondial din Liban, a avertizat despre criza alimentară cu care se confruntă ţara. El s-a declarat „extraordinar de îngrijorat” de capacitatea Libanului „de a se hrăni” din cauza distrugerii agriculturii şi a producţiei slabe de alimente.

    Hollingworth a spus că 1.900 de hectare de teren agricol au fost distruse în sudul ţării, în timp ce alte 12.000 de hectare de teren agricol din una dintre cele mai productive zone ale Libanului au fost abandonate, potrivit Al Jazeera.

    Criza a afectat puternic 46.000 de fermieri libanezi. În sudul ţării nu vor fi recolte de măsline, banane şi citrice. Legumele vor „putrezi în câmp”, a adăugat el, în tip ce solicita „soluţii diplomatice de urgenţă”.

  • Se apropie oare o nouă criză financiară? Unul dintre cei mai importanţi miliardari americani a luat o decizie suprinzătoare de a-şi lichida acţiunile şi acum stă pe un munte de peste două miliarde de dolari cash

    Michael Dell, fondatorul şi CEO-ul companiei de tehnologiei Dell Technologies, a vândut recent 10 milioane de acţiuni ale companiei sale omonime, în valoare de 1,2 mld. dolari, aceasta fiind a doua vânzare majoră din septembrie, scrie Bloomberg.

    Dell a vândut anterior alte 10 milioane de acţiuni, în valoare de 1,17 mld. de dolari, într-o serie de tranzacţii efectuate între 19 şi 23 septembrie, conform unei declaraţii depuse la Securities and Exchange Commission.

    Compania a beneficiat de valul de interes al investitorilor pentru companiile de inteligenţă artificială, care s-a văzut în special în creşterea vânzărilor serverelor sale de mare putere. Acţiunile au crescut cu 55% în acest an, iar Dell Technologies a reuşit să intre după un deceniu în S&P 500.

    Michael Dell este în prezent a 13-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de peste 111 mld. de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. El deţine aproximativ jumătate din Dell Technologies, inclusiv acţiuni deţinute de trustul soţiei sale, iar restul averii sale provine din acţiunile Broadcom Inc.

    Averea netă a CEO-ului a crescut cu peste 33 de miliarde de dolari în acest an, odată cu creşterea preţului acţiunilor. Un reprezentant al biroului de investiţii al familiei sale a refuzat să comenteze vânzările.

    Producătorul de computere a redus numărul de angajaţi din echipa sa de vânzări în luna august şi a declarat la începutul acestei luni că va continua să reducă numărul de locuri de muncă pe fondul îngrijorării acţionarilor privind marjele de profit. De asemenea, compania a ordonat oamenilor săi de la departamentul de vânzări să revină la birou cinci zile pe săptămână.

     

     

  • Semne de criză? Unul dintre cei mai importanţi miliardari americani din tech şi-a lichidat acţiunile şi acum stă pe un munte de peste două miliarde de dolari cash

    Michael Dell, fondatorul şi CEO-ul companiei de tehnologiei Dell Technologies, a vândut recent 10 milioane de acţiuni ale companiei sale omonime, în valoare de 1,2 mld. dolari, aceasta fiind a doua vânzare majoră din septembrie, scrie Bloomberg.

    Dell a vândut anterior alte 10 milioane de acţiuni, în valoare de 1,17 mld. de dolari, într-o serie de tranzacţii efectuate între 19 şi 23 septembrie, conform unei declaraţii depuse la Securities and Exchange Commission.

    Compania a beneficiat de valul de interes al investitorilor pentru companiile de inteligenţă artificială, care s-a văzut în special în creşterea vânzărilor serverelor sale de mare putere. Acţiunile au crescut cu 55% în acest an, iar Dell Technologies a reuşit să intre după un deceniu în S&P 500.

    Michael Dell este în prezent a 13-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de peste 111 mld. de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. El deţine aproximativ jumătate din Dell Technologies, inclusiv acţiuni deţinute de trustul soţiei sale, iar restul averii sale provine din acţiunile Broadcom Inc.

    Averea netă a CEO-ului a crescut cu peste 33 de miliarde de dolari în acest an, odată cu creşterea preţului acţiunilor. Un reprezentant al biroului de investiţii al familiei sale a refuzat să comenteze vânzările.

    Producătorul de computere a redus numărul de angajaţi din echipa sa de vânzări în luna august şi a declarat la începutul acestei luni că va continua să reducă numărul de locuri de muncă pe fondul îngrijorării acţionarilor privind marjele de profit. De asemenea, compania a ordonat oamenilor săi de la departamentul de vânzări să revină la birou cinci zile pe săptămână.

     

     

  • Criza demografică a lăsat România fără 20% din populaţia ţării în doar trei decenii. Care sunt paşii de urmat pentru a stopa declinul şi ce modele putem împrumuta VIDEO

    În ultimele trei decenii, România a trecut printr-o scădere demografică abruptă, astfel că ne îndreptăm spre o scădere de 20% a populaţiei. În perioada 1990 – 2022, populaţia totală a României a scăzut cu 18,3%, după cum arată calculele ZF pe baza datelor de la Banca Mondială, de la peste 23,2 milioane de persoane în 1990 la circa 18,9 milioane la nivelul anului 2022. Scăderea demografică cu care se confruntă ţara, s-ar putea atenua dacă programele naţionale de fertilitate şi fertilizare ar fi sprijinite şi îmbunătăţite într-o mai mare măsură pentru a favoriza natalitatea, după modelul francez sau israelian, este de părere Eugen Stratulat, country lead România şi Ungaria, Organon EEI Cluster, companie care vinde servicii şi contracepţie,

     „În Franţa şi Israel, programele naţionale de fertilizare in vitro nu limitează numărul de cicluri prin care pacienţii pot accesa aceste tratamente, decontându-le până când vor reuşi. Nu ne putem gândi la un asemenea nivel pentru România, dar Franţa are o politică foarte bună în acest sens. Spania are, de asemenea, o politică foarte bună. Aproape toate ţările mari au programe naţionale care acoperă şi favorizează accesul pacienţilor la aceste tratamente.“ a declarat Eugen Stratulat, country lead România şi Ungaria, Organon EEI Cluster, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Veste bună, spune Eugen Stratulat, este că atât ONG-urile cât şi ministerele care vizează problema natalităţii şi implicit scăderea demografică au început să comunice tot mai mult şi să caute soluţii. Accesul pacienţilor la tratamentele de fertilizare s-a transformat în prioritatea numărul unu pentru ambele tabere.

    „Marea majoritate a necesităţilor care vin din partea pacienţilor le captăm prin intermediul ONG-urilor. Avem o colaborare foarte bună şi cu anumite ministere. Sunt căutate soluţii pentru toate problemele existente. Totodată, există o colaborare foarte bună şi între ONG-uri şi ministere. Per total, abordarea ministerelor s-a schimbat într-o direcţie pozitivă în acest sens. Accesul pacienţilor la tratament este o prioritate în acest moment„ a mai spus Eugen Stratulat, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

     

     

     

  • UK: criza furturilor din magazine a costat retailerul alimentar britanic Co-Op 40 milioane de lire sterline

    Unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri alimentari din Marea Britanie a raportat o creştere dramatică a costurilor legate de furturile din magazinele sale, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o adevărată criză din acest punct de vedere, scrie Bloomberg.

    Co-Op a anunţat că furturile şi frauda l-au costat aproape 40 milioane de lire sterline în primul semestru, faţă de 33 milioane cu un an în urmă.